3,345 matches
-
ar fi folosit movila ca un punct strategic, de observare a teritoriului din jur: era „o movilă mare, ridicată de mâna omenescă, numită de tătari Han Tepesi, adică Movila hanului, iar de către locuitori, Movila Râbâi”. Neîndoielnic, Dimitrie Cantemir a văzut movila, a cărei apariție o explică prin intervenția omului. Cât este legendă și cât este imaginația lui, nu putem deosebi în cele două ipoteze lansate de autor: a) un han a fost înfrânt cu întreaga lui oaste de către moldoveni și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
omului. Cât este legendă și cât este imaginația lui, nu putem deosebi în cele două ipoteze lansate de autor: a) un han a fost înfrânt cu întreaga lui oaste de către moldoveni și în amintirea acelei bătălii ar fi fost ridicată movila; b) o regină scită, Rabie, a fost ucisă în acest loc, „pe când ieșise cu oastea împotriva sciților așezați în Moldova și a fost îngropată aici de oamenii ei”. Autorul însuși avea rezerve cu privire la misterul ținutului („Ce e adevărat sau minciună
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atât de adânc al acestei legende”), dar astăzi ne-ar fi fost de mai mare folos dacă ar fi menționat cel puțin sursa acestor frumoase legende. În timpul campaniei ruso-române de la Prut, la 9 iulie 1711, armata rusă se afla în fața movilei Răbâia. Impresionat de priveliștea zonei, Moreau de Brasey, ofițer în armata rusă, nota în memoriile sale altă legendă, nu mai puțin frumoasă: movila este "un mormânt vechi al unui principe al Moldovei, în formă de piramidă pătrată, mult mai lat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acestor frumoase legende. În timpul campaniei ruso-române de la Prut, la 9 iulie 1711, armata rusă se afla în fața movilei Răbâia. Impresionat de priveliștea zonei, Moreau de Brasey, ofițer în armata rusă, nota în memoriile sale altă legendă, nu mai puțin frumoasă: movila este "un mormânt vechi al unui principe al Moldovei, în formă de piramidă pătrată, mult mai lat la bază decât înalt." În urma unei bătălii, principele Moldovei a căzut pe câmpul de bătălie. Noul principe a poruncit soldaților și tuturor locuitorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
septembrie 1759, a intrat în Moldova prin Hotin și, după o scurtă odihnă la Iași, unde a fost primită de domnul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), și-a continuat drumul de-a lungul Prutului. La 23 octombrie se afla în fața unei movile foarte mari, aproape de Prut. Secretarul soliei, Adam Golarlowski, care a redactat Jurnalul soliei lui Iosif Podoski, a fost și el impresionat de această movilă, izolată în câmpie și de formă rotundă, despre care se știa că a fost ridicată de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1758-1761), și-a continuat drumul de-a lungul Prutului. La 23 octombrie se afla în fața unei movile foarte mari, aproape de Prut. Secretarul soliei, Adam Golarlowski, care a redactat Jurnalul soliei lui Iosif Podoski, a fost și el impresionat de această movilă, izolată în câmpie și de formă rotundă, despre care se știa că a fost ridicată de oameni. Împreună cu însoțitorii săi, secretarul soliei s-a apropiat de movilă, pe care a măsurat-o cu pasul: "are la bază șapte sute optzeci de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
redactat Jurnalul soliei lui Iosif Podoski, a fost și el impresionat de această movilă, izolată în câmpie și de formă rotundă, despre care se știa că a fost ridicată de oameni. Împreună cu însoțitorii săi, secretarul soliei s-a apropiat de movilă, pe care a măsurat-o cu pasul: "are la bază șapte sute optzeci de pași - nota solul - și se ridică în sus în formă de culă, se poate deci aprecia înălțimea ei. La mijloc e săpată și are găuri adânci." Conform
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Podoleni, așezată în valea râului Prut; vecini: la nord - com. Drânceni, la sud - com. Duda, la est - Basarabia, la vest - Drânceni și Râpile. A fost proprietate a lui Teodor Cerchez, deputat și prefect. La 500 m de sat se află movila Răbâia. Sărata. Numele este destul de răspândit și poate să fi fost dat de depozitele saline subterane; sunt mai multe sate și pâraie cu acest nume: unul în Basarabia, în ținutul Cahulului și care se varsă în Prut, mai jos de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate ce ascultă de ocolul târgului Huși” . Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), prin hrisovul din <1602-1604>, făcea danie Episcopiei de Huși „satele Plopeni, Căzăeci (Căzăești), Rășăști și siliștile Crețăști și Spărieți ce sânt la țin<u>t<u>l Fălciiului și Căcăcenii la țin<u>t<u>l Lăpușnii și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco Cehan, atunci mare pitar. Cehăneștii au devenit în timp proprietarii unor moșii întinse în această zonă. Aceluiași Ionașco Cehan, în 1630, i se întărea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia de numeroase danii domnești și boierești, de numeroase scutiri de impozite, de aceea conflictul dintre conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătari și turci, înaintea bătăliei de la Stănilești, cuprindea „costișa pănă pre suptu pădure, tot câmpul acela, pănă la Huși”. Ruinarea vechilor curți domnești, printre care se aflau și Hușii, apare secvențial în documente. Curtea de la Huși este menționată de Ieremia Movilă, iar pe cea de la Vaslui, Vasile Lupu o considera „o relicvă sacră”. Unele s-au păstrat ca așezări urbane (Hârlău, Botoșani, Suceava), altele s-au degradat de la așezări înfloritoare și cunoscute la simple așezări rurale sau aproape rurale (Baia, Siret
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decembrie 1629, domnul întărește lui Mitrofan, episcop de Huși, satul Broșteni, stabilind următoarele hotare: Lohan, Valea Popii, Crasna, casa lui Curite, Drislovăț, drumul lui Covrig, casa Robului, locul lui Drag, Vlășneasa, Chirițăști. În anul următor, la 5 septembrie 1630, Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) „întărește uric lui Mitrofan, episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru vv.”. Un document din 1643 menționează vânzarea unei părți din satul Broșteni de către Ileana Cujboanca către vărul ei, Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ion Șoltuzul și cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încetarea funcționării curții domnești din Huși, însă domeniul domnesc de aici nu a dispărut, ci doar începe diminuarea lui prin danii succesive făcute de domn atât Episcopiei, cât și unor proprietari laici și unor sate din împrejurimi. Nici lui Ieremia Movilă nu i-a fost străin târgul Hușilor, ci dimpotrivă. În 1598, înființa Episcopia Hușilor, fapt ce va avea importante consecințe cu privire la evoluția spirituală și economică a târgului medieval: vechea biserică a Hușilor primește rang episcopal, iar Hușii devin scaun episcopal
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și ei au capturat pe părintele dominican și pe un lt. din Lipka”. „Ne-am oprit - continuă autorul - chiar lângă Huși (subl. ns.), înainte de locul unde se afla podul nostru.”. Atacați de tătari și de turci, polonii au ajuns la Movila Răbâia. Aici, regele s-a oprit, a descălecat și s-a urcat în locul cel mai înalt, de unde a văzut corturile turcești ce se ridicau sub ochii săi, pe celălalt mal al Prutului, căci sosise seraskierul cu o armată numeroasă. Din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în locul cel mai înalt, de unde a văzut corturile turcești ce se ridicau sub ochii săi, pe celălalt mal al Prutului, căci sosise seraskierul cu o armată numeroasă. Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a retras apoi spre Albița-Drânceni, unde o parte din infanterie și regimentele de cavalerie ușoară au opus o dârză rezistență. Ostașii poloni au trecut prin Drânceni, Moșna, Podoleni, s-au oprit între Prut și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Constantin Brâncoveanu în 1714, care va muri împreună cu cei patru fii ca un domn martir. După înfrângerea de la Stănilești, țarul l-a ascuns pe nefericitul domn moldovean într-o botcă, „pân’ ce-au trecut obozul (armata, n.a.) dincoace de movila Răbâei”. Dimitrie Cantemir a plecat, mai întâi, la Iași, apoi s-a îndreptat spre Ucraina poloneză. În suita lui erau doamna Casandra, soția, cei șase copii (Constantin, Antioh, Matei, Șerban, Maria, Smaragda) și câțiva boieri credincioși (Ion Neculce, cronicarul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urmă există și o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ecaterina a II-a și „vestit fluture de saloane”. Belgian, dintr-o țară care în acel timp era o provincie austriacă, participase la războiul ruso-turc mai sus menționat, pe lângă prințul de Nassau, fiind totodată unul din comandanți în lupta de la movila Răbâia, de lângă Huși. Contele Alexandre d’Hauterive (1754-1830), secretarul lui Alexandru Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, călătorind de la Constantinopol în suita Doamnei, făcea aprecieri măgulitoare asupra țării. La Vaslui a descris o fată de țară care cosea: „nici ducesele noastre”, arăta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele. Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și grădini, aducătoare de venituri însemnate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am putut obține anumite informații, pentru că nu fusesem înștiințat despre întemeiere și nici despre stadiul veniturilor episcopale.” Eruditul episcop Melchisedec aprecia că 1592 este anul înființării Episcopiei Hușilor, pe baza unui uric păstrat în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]