12,407 matches
-
analizăm măsura în care câmpul educațional școlar și mediul virtual sunt omogene pentru copiii care le populează pe amândouă. 7.1. Câmpul educativ școlar În ceea ce privește câmpul educativ școlar, acesta este definit prin două caracteristici importante: eroziunea autorității profesorului, concomitent cu multiplicarea centrelor de autoritate care își fac simțită prezența în cadrul lui. Autoritatea profesorului a cunoscut o întemeiere metafizică și una pragmatică; întemeierea metafizică face trimitere la iluminism și la rolul educației (implicit al școlii și al profesorului) în eliberarea omului de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
exercită o influență imensă asupra populației din cauza unui proces complex de seducție a acesteia, dacă vreți, de câștigare a încrederii ei. Pe baza acestui suport afectiv mass-media lansează modele care dețin suficientă autoritate pentru a impune anumite propoziții ca adevărate. Multiplicarea centrelor de autoritate în interiorul câmpului educativ școlar (mai ales prin intruziunea internetului) a determinat câteva schimbări majore: ignorarea autorității surselor valide, deci a criteriilor în baza cărora o informație este declarată cunoaștere; relația de autoritate tinde să se aplatizeze, să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
autoritate tinde să se aplatizeze, să se transforme dintr-un raport vertical (știutor-neștiutor) într-un raport orizontal (chiar dacă a vorbi de egalitarism epistemic este un nonsens); deși Bochenski vorbește de necesitatea unor argumente care să justifice acceptarea unei autorități anume, multiplicarea centrelor de autoritate aduce în prim-plan nevoia acestora de a se impune prin seducție: Când autoritățile sunt multe, ele tind să se anuleze reciproc, iar unica autoritate eficientă în domeniu este cea care trebuie să aleagă între ele. Doar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un subiect anume sau expertiza într-un domeniu, adică doar una din cele trei relații (relația știutor-neștiutor dar doritor să afle) care fundamentează autoritatea în sens, să-i spunem, clasic. Dar chiar și în ceea ce privește această relație trebuie să observăm că multiplicarea enormă a surselor de informație aruncă în desuetudine ideea adevărului unic și obiectiv, în prim-plan situându-se capacitatea de a filtra sursele de informații și procesul de negociere a valorii acestora (oarecum în sens utilitarist), în cadrul grupului de prieteni
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și de gradul de deschidere al profesorilor, mai sunt aleși (în funcție de criterii de competență) sau numiți (în funcție de preferințe) diverși responsabili pentru ariile de interes specifice: sport, cor, revista clasei sau a școlii, cercul de informatică sau de turism etc. Această multiplicare, direcționată sau nu de către profesori, răspunde unei nevoi biologice (Desmond Morris), ceea ce îi conferă o semnificație mai profundă, care anticipează oricum comportamente fundamentale pentru adulți. Multiplicarea poate fi accentuată prin utilizarea metodelor de instruire de grup, deoarece fiecare grup are
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cor, revista clasei sau a școlii, cercul de informatică sau de turism etc. Această multiplicare, direcționată sau nu de către profesori, răspunde unei nevoi biologice (Desmond Morris), ceea ce îi conferă o semnificație mai profundă, care anticipează oricum comportamente fundamentale pentru adulți. Multiplicarea poate fi accentuată prin utilizarea metodelor de instruire de grup, deoarece fiecare grup are nevoie de un lider sau de o persoană cu responsabilități "speciale"; în plus, caracterul efemer al grupurilor, constituirea și reconstituirea lor repetată vine în întâmpinarea celeilalte
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lumi pe care nu o cunoaște și nu o înțelege". (Mattéi, 2005, p. 168) De fapt, nevoile socio-economice, dar și instinctele sedimentate și legitimate în zeci de mii de ani reclamă organizarea învățării în grup, mai adecvat spus, în rețea; multiplicarea grupurilor (chiar și efemere, cu cât mai efemere cu atât mai bine) poate cunoaște și o dimensiune virtuală, dacă avem în vedere abilitatea (aproape) naturală a copiilor de a se conecta la internet dar și oportunitățile de învățare pe care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care acumulează foarte multă frustrare. Cu alte cuvinte, reversul este un număr imens de frustrați. Mimetismul și/sau reorientarea căutătorilor de statut către domenii relativ irelevante și-au făcut loc și în spațiul școlii, mai ales prin relativizarea, ca atare, multiplicarea criteriilor de evaluare pe de o parte, iar pe de altă parte, prin intervenții prea puțin argumentate la nivelul curriculumului, în vederea introducerii unor discipline opționale, fie la solicitarea părinților, fie în funcție de contextul local (nevoi și resurse). Paradoxal, multiplicarea posibilităților de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ca atare, multiplicarea criteriilor de evaluare pe de o parte, iar pe de altă parte, prin intervenții prea puțin argumentate la nivelul curriculumului, în vederea introducerii unor discipline opționale, fie la solicitarea părinților, fie în funcție de contextul local (nevoi și resurse). Paradoxal, multiplicarea posibilităților de a promova în(tr-o) ierarhie, nu este însoțită întotdeauna de multiplicarea situațiilor care să favorizeze detensionarea instinctului agresiv, poate tocmai datorită provocărilor de (mai) slabă intensitate concretizate astfel, adică a provocărilor percepute ca fiind minore. Multiplicarea posibilităților de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
altă parte, prin intervenții prea puțin argumentate la nivelul curriculumului, în vederea introducerii unor discipline opționale, fie la solicitarea părinților, fie în funcție de contextul local (nevoi și resurse). Paradoxal, multiplicarea posibilităților de a promova în(tr-o) ierarhie, nu este însoțită întotdeauna de multiplicarea situațiilor care să favorizeze detensionarea instinctului agresiv, poate tocmai datorită provocărilor de (mai) slabă intensitate concretizate astfel, adică a provocărilor percepute ca fiind minore. Multiplicarea posibilităților de a parveni la o poziție dominantă scade interesul pentru competiție, deci agresivitatea se
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
resurse). Paradoxal, multiplicarea posibilităților de a promova în(tr-o) ierarhie, nu este însoțită întotdeauna de multiplicarea situațiilor care să favorizeze detensionarea instinctului agresiv, poate tocmai datorită provocărilor de (mai) slabă intensitate concretizate astfel, adică a provocărilor percepute ca fiind minore. Multiplicarea posibilităților de a parveni la o poziție dominantă scade interesul pentru competiție, deci agresivitatea se acumulează așteptând fie prilejuri mai adecvate pentru a se manifesta, fie scăderea pragului limită a stimulilor declanșatori. Dacă se poate obține un premiu sau o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
treacă nici o zi din viață fără să nu faci ceva pentru alții, că numai așa putem spune că nu am trăit degeaba!” Încă din anul 1987, când am venit la bancă, deja exista un câmp experimental unde erau parcele de multiplicare și regenerare precum și parcele destinate caracterizării resurselor genetice vegetale. Eram un colectiv mic format din trei cercetători, (Doina Lazăr, Danela Murariu și Liviu Fărtăișă. Colaboram și ne consultam în toate problemele. Uneori era mai aspru cu noi, când dădeam rabat
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cultura tradițională etc. Mai mult, cuvântul "cultură" tinde să înlocuiască în spațiul public termeni, precum "mentalitate", "identitate", "spirit", "tradiție" și "ideologie". Există, am putea spune, chiar o modă a folosirii cuvântului cultură, iar utilizarea lui în exces și, mai ales, multiplicarea aplicațiilor terminologice ale conceptului în afara științelor sociale, a condus la o confuzie conceptuală. Cultura pare să fie tot, dar să nu fie nimic, în același timp. Este necesară, așadar, o tratare a decalajului creat între utilizarea socială și științifică a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociale (familiile) se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale, iar școala apare ca un câmp privilegiat sub acest aspect. Apariția unor astfel de mize familiale ale școlarității duce la o implicare a părinților în activitatea școlară a copiilor și la multiplicarea interacțiunilor dintre membrii familiei și reprezentanții școlii, pe două dimensiuni principale: * dimensiunea relației părinte-copil - vizând controlul frecvenței, al rezultatelor școlare, al temelor, ajutorul acordat în rezolvarea temelor și suportul moral și material al activităților școlare ale copilului; * dimensiunea relației familie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
regăsim într-un tip de secvențialitate, ci într-un gen discursiv cu toate componentele pragmatice (orientare ilocuționară injonctivă, spațiu gol enunțiativ destinat să fie ocupat de către cititor, univers reprezentat non-ficțional). Găsesc că ar fi mai eficient să evităm, pe cât posibil, multiplicarea prototipurilor de bază. Aplicarea modelului, care se pretează oricărei rețete posibile, ne permite să înțelegem cazul singular al portretului-rețetă realizat de Chateaubriand, fragment citat de Philippe Hamon (1981) și reluat la pagina 106 din Le Texte descriptif. (16) Lucille, a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iar alteori de a proiecta propriile noastre neîmpliniri. Mai mult decât atât, este important de subliniat faptul că, la fel ca și reprezentările sociale, stereotipurile sunt generate, susținute și menținute de comunicarea socială, mediatică, dar și de literatură și artă. Multiplicarea lor în diferite medii le conferă autenticitate și le dă continuitate într-o lume dominată de o avalanșă de mesaje 547. Fiind dependente de comunicare, stereotipurile sunt strâns legate de problematica limbajului, care este încărcat de simboluri și reprezentări care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care nu pot fi descifrate decât prin aplicarea gradelor de alteritate. (Ibidem, pp. 83-86). 394 Luminița Mihaela Iacob, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 46. 395 "Diacronic, se poate constata o multiplicare a modalităților de delimitare a alterității; cei ignorați (exclușii istoriei), cei anormali (nebunii), cei puțini (minoritățile etnice, religioase, rasiale, superdotații), cei excentrici (devianții, revoluționarii), cei străini (barbarii), cei alienați (săracii, sclavii), cei marginalizați (cerșetorii, vagabonzii, bandiții, societățile secrete, bolnavii contagioși
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
3.4.2. Parteneriatul comunitar pentru educație / 148 3.4.3. Beneficii și obstacole ale parteneriatului școală-familie-comunitate / 153 Concluzii / 156 Capitolul 4. Școala, spațiul confruntării între local și global / 159 4.1. Calitatea educației pentru viitor / 159 4.1.1. Multiplicarea perspectivelor în educație / 160 4.1.2. Rolul școlii în viitor / 164 4.2. Considerații finale / 169 Anexe / 173 Bibliografie generală / 177 Abstract / 187 Résumé / 195 Cuvânt înainte De câteva decenii oamenii politici și analiștii, deopotrivă, au dezvoltat o retorică substanțială
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o filieră sau pentru o școlară și posibilitatea exprimării publice a opiniilor fac din familie un factor de control în raport cu școala. Deși incomplete, aceste inventare evidențiază impactul reciproc al acestor instanțe educative, ca și ambivalența acestor interacțiuni care face ca multiplicarea și diversificarea legăturilor să fie dorită și în același timp evitată, în ciuda efectelor benefice pe care le are. 3.3.3. Reprezentări și așteptări reciproce Raporturile școlii cu comunitatea, în special prin relația directă cu familia, sunt puternic influențate de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a moravurilor acestora. Indiferent însă de considerentele diferitelor categorii de actori (factori de decizie politică și administratori, consilieri școlari, cadre didactice, părinți), care fac ca raporturile să se desfășoare de cele mai multe ori în termenii unei intoleranțe reciproce, este incontestabilă necesitatea multiplicării și diversificării contactelor. Din perspectiva actorilor politici, deschiderea școlii se înscrie pe linia diminuării funcției de control și decizie a statului ca autoritate supremă în sfera serviciilor și stimulării negocierii între părțile implicate direct. Dezvoltându-se în contextul acțiunii împotriva
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
noului mileniu. În fundamentarea teoretică, Cheng are în vedere, pe de o parte, raportarea la rolurile noii școli și, pe de altă parte, consecvența și coerența aspectelor globalizării și localizării, fără a uita însă cerința individualizării educației. 4.1.1. Multiplicarea perspectivelor în educație Globalizarea face ca interacțiunile dintre națiuni, comunități și indivizi să devină potențial nelimitate, multidimensionale, la mai multe nivele, rapide și frecvente, ceea ce înseamnă mai multe preocupări comune și din ce în ce mai mult dependență reciprocă de colaborări internaționale, schimburi și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și a societății educaționale. Dar aceste imperative nu pot fi însă atinse fără schimbarea paradigmei tradiționale de asigurare a calității educației (prin raportare la intrări, procese sau rezultate, situație în care calitatea educației nu este diferită de eficiența educațională) prin multiplicarea perspectivelor educaționale respectiv globalizarea, localizarea și individualizarea ei, model pe care Cheng (2000) îl numește paradigma triplizării în educație. Globalizarea se referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor, cunoașterii tehnologice și normelor comportamentale de-a lungul țărilor și societăților din
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în susținerea climatului de învățare și multiplică efectele învățării prin împărtășire și stimulare. Educația primită în școală este în acest fel doar impulsul pentru o educație permanentă. Oportunitățile de învățare sunt nelimitate, ceea ce înseamnă că poate deveni o experiență completă. Multiplicarea perspectivelor și schimbarea paradigmei învățării propuse de Cheng, aflate încă la nivel de proiect chiar și pentru societățile dezvoltate din jurul Pacificului, reprezintă însă un exercițiu prospectiv necesar pentru toți cei implicați în proiectarea și realizarea unei educații relevante pentru viitor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe nedrept, că Tristia și Pontica sunt "doar o lamentare cântată în genunchi, cu fruntea în țărână". Evident, este o metaforă, nu o judecată critică. Poetul își descarcă stresul în scris: "Strangulat inclusus dolor atque exaestuat intus / cogitur et vires multiplicare suas" (Tristia V, 1, 63-64) sau "Est aliquid fatale malum per verba lavare" (Tristia V, 1, 59). Creația de exil a lui Ovidiu are o arhitectură muzicală în care contrapunctul este suferința tragică. Ovidiu n-avea voluptatea suferinței în sens
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
partid, FDSN, partidele naționaliste, PUNR și PRM, și PS Verdeț o coaliție repede denumită de presă "patrulaterul roșu". Această decizie politică evidenția natura profund reacționară a regimului Iliescu și anula practic orice demers de apropiere între România și democrațiile occidentale. Multiplicarea semnelor exterioare ale dorinței de integrare europeană cum a fost Declarația de la Snagov din 1995 sau chiar euro-atlantică, aparent manifestă în precipitarea României de a semna înaintea tuturor celorlalte state Parteneriatul pentru Pace, își vădeau astfel lipsa de substanță, și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]