2,938 matches
-
diferențele vorbind de la sine despre intențiile celor doi intelectuali. Replica învățatului din Dessau e colosală (rezultatul a 10 ani de muncă: 1772-1783), oferind Europei creștine o idee mai clară despre „sublimitatea poeziei laice a evreilor”. Traducerea lui Mendelssohn oglindește spiritul muzei orientale, dar și simțul estetic al unui cunoscător de excepție al limbii ebraice care avea să găsească notele corespunzătoare ale adevărurilor rostite de vechii evrei. Între cărțile de valoare scrise de transilvăneni în epoca Reformei, unele apar în suita valorilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
altele, o pădure de pini, castelul, o casă pentru oaspeți, o capelă, un dom, un spațiu destinat exercițiilor de călărie, locuri amenajate pentru diverse jocuri sportive (de pildă, o colină servind exercițiilor de aruncat cu lancea), un pisc olimpic, al muzelor, reflectă o civilizație, un aspect revelator pentru mentalitatea secolului, un transfer de preocupări spre Europa Est-Centrală. Cum a fost posibil să ajungă un număr de câteva mii de tomuri în limba franceză până la Homona, când aspra cenzură imperială supraveghea cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evreului în diaspora sa europeană; vezi și Braudel, op. cit. Toma Popović, „Dubrovnik i Ankona u Jevrejskoj trgovini XVI veka” („Dubrovnik and Ancona in the Jewish trade of the 16th century”), în Zbornik, 1, Studije i grada ojevrejima Dubrovnika, (Jevrejski istorijski muzei - Beograd), Beograd 1971, pp. 41-54; pornind de la o cercetare a documentelor, autorul specifică în ce constă schimbul de produse efectuat de companiile evreiești: „Jewish merchants exported from the Balkan marked trough Dubrovnik to Ancona the products of textile and leather
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
schimb, indicatorii temporali sunt frecvenți. Atunci când sunt inevitabile, legăturile cauzale sau consecutive iau forma unei constatări: dat fiind faptul că..., e de menționat faptul că... (3) „Considerate deja text literar, Istoriile-Anchetă ale lui Herodot au fost asociate multă vreme cu Muzele, cu ficțiunea și plăcerea. «Să ne ferim ca ceea ce au făcut oamenii să se șteargă și să nu mai fie povestit» ar fi proiectul central al lui Herodot. Ziariștii care au cutreierat în lung și în lat fosta Iugoslavie au
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
infanterie. În 1902 era sublocotenent în Regimentul 26 Rovine (va și semna unele poezii St. B.-Rovine). În 1903 editează împreună cu I. C. Popescu-Polyclet și cu N. Vulovici, camarad de regiment, „Noua revistă olteană”. Începuse, după cum singur spune, să cocheteze cu muzele. Apropiindu-se de literații craioveni, participă la înființarea revistei „Ramuri”. Îl atrăgea însă, sub presiunea vocației, și teatrul. Student, din 1907, la Facultatea de Drept din București, urmează în același timp Conservatorul. Absolvent în 1911, este angajat de Emil Gârleanu
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
a fi „un ziar liber în cea mai largă înțelegere a cuvântului”, B. urmărește reabilitarea rolului presei, o „tribună curajoasă, demnă și onestă, în slujba opiniei publice” (Mircea Damian, Bună ziua). Rubricile obișnuite ale acestui ziar de informații sunt „9 + 1 muze”, „Bucureștii în 24 de ore”, „Bursa-Finanțe-Economie”, „Telegrame”, „Ultimele știri”, „Provincia”. Se oferă îndeosebi informații despre actualitatea politică, economică și socială din București și din provincie, dar și despre viața culturală, prin cronici, reportaje, scrieri în proză și semnalări de apariții
BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
Hordou. A colaborat la „Arhiva someșană”, „Epoca”, „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul de a pune în lumină, după colecțiile preponderent lirice ale lui Ioan Micu Moldovanu și Vasile Onișor, epica versificată transilvăneană dintr-o regiune nu prea bogată în acest fel de texte. Câteva balade (Savetcuța, Rusalina
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
piese unice în literatura populară românească; dar cea mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
nebunie culturală. Despre ea a vorbit pentru prima oară Socrate, care o considera „un dar al zeilor”, numind-o „nebunia divină” (thea maniaă. În această categorie sunt incluse următoarele manifestări: nebunia oraculară, inspirată de Apolon; inspirația poetică, care vine din partea muzelor; dragostea sau erosul, datorate lui Eros și Afroditei; beția orgiastică și extatică, care este dată de Dionysos. Nebunia culturală este un „scenariu” care ilustrează și reproduce nebunia ca formă specifică de manifestare umană. Ea are funcții cultural-paidetice, de readucere În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
legată mai mult de anii de tinerețe. Încă student, colabora din 1843 cu poezii și epigrame la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. În 1848 publica în „Amicul poporului” modeste versuri de critică socială și satire. Și colaborările literare la „Muza română” (1865) aparțin tot anilor studenției. Primele sale încercări poetice au fost criticate cu asprime de Andrei Mureșanu, care, într-un articol din „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1844), i-a reproșat licențe și stângăcii prozodice. Analiza severă a
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
-ul, îi întărește propria conștiință națională. La Roma, trăiește o dragoste spiritualizată, în manieră petrarchizantă, prelungită în opera sa poetică, pentru Bianca Milesi, o milaneză cultivată, cu vederi liberale și atașamente carbonare, ce împărtășea sentimentele „misogalliste” ale lui Vittorio Alfieri. Muza va fi numită, în spirit arcadizant, Leuca (Leufca, Lefca) și Cinzia, în timp ce poetul lua pseudonimele Alvir, Alviro Corintio-Dacico, Alvir Dachienu (Alviru Dacianu). Prin poeziile de dragoste compuse în italiană și sonetul ocazional, pe o temă la modă (zborul cu aerostatul
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
manuscrise - cel mai compact fiind Alăuta a lui Alvir Dachienu (1819-1820) - de poetul-editor devenit un personaj oficial, chiar aulic, incompatibil cu revărsarea sentimentală a „cântecelor” de tinerețe. Scrise sub influența literaturii anacreontice și a curentului arcadic, idilele pastorale, inspirate de muze artificiale (Filide, Silvia, Tirsi), având o imagistică bucolică și convențională, se contaminează de lirismul autohton al cântecelor de lume, de „alăută”. Nu lipsesc tânguirile la modă, suferințele afectate, patimi exagerate („urgia” amorului), șantajul sentimental („dorita moarte”): Rugă cătră Amor, Cântec
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
lirica Renașterii (1978) - îi va da prilejul de a regândi condiția poetului și a poeziei: așa cum figura personajului mitologic evoluează de la o „divinitate traco-frigiană cu evidente implicații chtoniene” la imaginea luminoasă de fiu al lui Apollo și al uneia dintre muze, tot așa poezia este un act de purificare, de distilare a ceea ce este obscur și tenebros în ființa umană, împlinindu-și astfel menirea totalizatoare prin conjugarea întunericului cu lumina, a dionisiacului cu apolinicul, a morții cu viața. Operele alese pentru
CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286085_a_287414]
-
deasupra: ex ovo omnia. Ridicându-mă În picioare (așa cum făceam de fiecare dată când domnișoara Barrie intra În cameră), o aud Întrebând: ― Copii, care dintre voi poate să traducă fragmențelul ăsta și să spună de unde provine? Am ridicat mâna. ― Calliope, muza noastră, o să Înceapă. ― E din Ovidiu. Din Metamorfoze. Povestea creației. ― Splendid. Și poți să ne-o spui În engleză? ― Totul se trage dintr-un ou. ― Ați auzit, copii? Clasa asta, chipurile voastre vesele, chiar și bătrânul Cicero de pe biroul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
el. Eu sunt doctorul Luce. Îi strânse mâna tatălui meu, apoi mamei, și, În cele din urmă, veni la mine. ― Tu trebuie să fii Calliope. Zâmbea relaxat. ― Să vedem dacă-mi mai amintesc lecțiile de mitologie. Calliope era una dintre muze, așa-i? ― Exact. ― Care dintre ele? ― A poeziei epice. ― Cea mai tare, spuse Luce. Încerca să se comporte degajat, dar Îmi dădeam seama că era emoționat. La urma urmei, era un caz extraordinar. Mă savura meticulos. Pentru un om de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
grecești sau latinești. Școlărița din capul meu se foia În banca ei, cu mâna ridicată. ― Da, Calliope! Domnișoara Barrie mă asculta. ― Hipo. Sub sau dedesubt. Ca În „hipodermic“. ― Minunat. Și spadias? ― Mmmm... ― Poate cineva să o ajute pe sărmana noastră muză? Dar În sala de clasă din creierul meu nu putea nimeni. Așa că de-asta eram aici. Pentru că știam că aveam ceva sub sau dedesubt, dar nu știam ce era acel ceva. Nu mai văzusem niciodată un dicționar așa de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cine mai e? se întreabă amuzat principele. Livilla, pro babil. Plescăie din buze. Libo are bun-gust dacă a pus ochii pe ea. O să fie o femeiușcă pe cinste. Se încruntă apoi, perplex. Nu se poate să-i fi servit de muză. Este încă o copiliță cu forme neîmplinite. Un oftat adânc îi umflă pieptul. El, personal, nu a întâlnit decât o singură femeie cu asemenea picioare de zeiță: Mariamne, micuța prințesă herodiană... Alungă cu mânie gândul din minte și întoarce o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Sallustius Crispus - martor tăcut până acum - se amestecă și el în vorbă: — Ba, s-avem iertare, după câte văd eu, Maternus este un poet strălucit și - ca să-i aduc și mai multă cinstire - aș spune chiar un cântăreț inspirat de muze. Murmure aprobatoare se ridică de peste tot din jur. Vipsania e însă în continuare prea tensionată ca să se bucure de succesul protejatului ei. — Se va găsi cineva să-l salute sau să-l întovărășească pe stradă pe acest geniu? rânjește disprețuitor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la drum, târșâindu-le greoi. O statuie îi atrage atenția. Doi luptători care-și încleștează mâinile. Admiră în tăcere personajele. Parcă și-ar înfige unghiile în carne, nu în marmură. Lasă în urmă fântâna cu ape țâșnitoare păzită de Thespiade, muze deșarte ce amăgesc gloata cea proastă cu dulceața cântării lor. După ultimul boschet, priveliștea se deschide. Rămâne țintuit locului, străfulgerat de frumusețe. Casa lui! O împlinire a splendorii, demnă de admirație. Marcus Agrippa a înălțat-o în această zonă mlăștinoasă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
activitatea lor. Cu alte cuvinte, asistența juridică e gratuită. Dă roată litierei. O lege imperfectă de la bun început, deoa rece nu declară nule acțiunile contrare prevederilor ei. Se oprește să examineze mai îndeaproape o agată. Parcă se văd cele nouă muze. Și Apollo, cu lira. Nu pare să fie meșteșugul cuiva, ci mai degrabă un fenomen spontan al naturii. Incredibil! Petele sunt dispuse în așa fel încât fiecare dintre muze își are trăsăturile distinctive. Se mai învârte o dată, atent la bogăția
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să examineze mai îndeaproape o agată. Parcă se văd cele nouă muze. Și Apollo, cu lira. Nu pare să fie meșteșugul cuiva, ci mai degrabă un fenomen spontan al naturii. Incredibil! Petele sunt dispuse în așa fel încât fiecare dintre muze își are trăsăturile distinctive. Se mai învârte o dată, atent la bogăția de culori și reflexe. Bombăne încetișor: Dacă legea n-ar avea atâtea cusururi, nu s-ar mai osteni Augustus să o repună în picioare. Dar tot degeaba încearcă să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]