38,366 matches
-
sosim la Sebeșel, locul de naștere al pictorului Sava Henția (1848-1904) care, împreună cu N. Grigorescu, Mirea și Szathmary, a participat la Războiul de Independență, în calitate de „Cronicar“ plastic; tablouri de-ale sale sunt expuse la Muzeul de Artă al României, iar Muzeul din Sebeș a dedicat lucrărilor sale o sală specială. În biserica satului se pot vedea scene murale pe care Sava Henția le-a realizat între anii 1860-1870. Imediat (2 km) ajungem la Săsciori, un târgușor situat sub poale de munte
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
Geneva, München, Tokyo, Varșovia, Veneția ș.a. Colorist prin excelență, a lăsat în urmă o operă impresionantă - compoziții, peisaje marine, portrete liniare -, tematica fiind restrânsă: clovni, flori, fluturi, păsări, țărănci, țărmuri de mare. Lucrări de-ale sale pot fi întâlnite în muzee din țară și colecții particulare din România și străinătate. MIERCURI, 8 SEPTEMBRIE PLECAREA ALIAȚILOR DIN BERLIN În 1994 a avut loc în Berlinul reunificat ceremonia plecării trupelor aliate americane, britanice și franceze, la 48 de ani de la încheierea celui de-
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
și baza propunerilor de hotărâri de Guvern pentru repartizarea spațiilor în cauză. ( L. S.) Studii de fezabilitate Consiliul Local al Municipiului Lugoj a aprobat realizarea unor studii de fezabilitate pentru realizarea unor centrale termice proprii pentru Biblioteca Municipală, Galeria „Pro Arte“, Muzeul de Istorie, Primărie și Sectorul modular flori - str. Ion Huniade și str. 20 Decembrie. ( N. I.) Ziua Făgețenilor La Casa Bănățeană de la Muzeul Satului, duminică, 5 septembrie, va fi Ziua Făgețenilor în stagiunea estivală de la Pădurea Verde. Între orele 17-20, pe
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
a aprobat realizarea unor studii de fezabilitate pentru realizarea unor centrale termice proprii pentru Biblioteca Municipală, Galeria „Pro Arte“, Muzeul de Istorie, Primărie și Sectorul modular flori - str. Ion Huniade și str. 20 Decembrie. ( N. I.) Ziua Făgețenilor La Casa Bănățeană de la Muzeul Satului, duminică, 5 septembrie, va fi Ziua Făgețenilor în stagiunea estivală de la Pădurea Verde. Între orele 17-20, pe scena în aer liber de lângă Casa Națională vor avea loc un spectacol folcloric susținut de Ansamblul „Făgețeana“ și o horă populară. ( S.
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
la o instituție de învățământ superior și să fi publicat diverse materiale în jurnale internaționale. Formularele de aplicare se pot obține direct de pe Internet, la adresa www. osihu/hesp sau trimițând un mail la seefdpapplication@osi. hu. Ana-Maria Grad Phoenix, la Muzeul Satului l Maxi CD inclus în prețul biletului Iubitoare de muzică bună în primul rând și fostă colegă de școală cu Nicu Covaci, timișoreanca Miorița Hamat a venit, de curând, cu ideea de a organiza un concert-eveniment cu artiști care
Agenda2004-36-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282845_a_284174]
-
curând, cu ideea de a organiza un concert-eveniment cu artiști care au cântat de-a lungul timpului în legendara formație Phoenix. Zis și făcut. Au fost angrenați în proiect oameni de bine și instituții, cum ar fi Consiliul Județean Timiș, Muzeul Satului Bănățean sau artistul Horațiu Christian Pavelescu, care au răspuns pozitiv ideii. „Depunem eforturi uriașe pentru ca totul să meargă cum ne-am propus, vrem să vină la Timișoara și să cânte toți membrii formației“, ne-a spus dna Miorița Hamat
Agenda2004-36-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282845_a_284174]
-
care au răspuns pozitiv ideii. „Depunem eforturi uriașe pentru ca totul să meargă cum ne-am propus, vrem să vină la Timișoara și să cânte toți membrii formației“, ne-a spus dna Miorița Hamat. Astfel că, miercuri, 15 septembrie, pe scena Muzeului Satului de la Pădurea Verde, ora 19,30, e programat un concert Phoenix. Sunt așteptați Moni Bordeianu, Bela Kamocsa, Mircea Baniciu, Nicu Covaci, Ovidiu Lipan Țăndărică, Iosef Kappl, Manni Neumann. Prețul biletului costă în jur de 200 000 lei, în care
Agenda2004-36-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282845_a_284174]
-
cel care consideră că problema est-europeanului este strict birocratică și ca atare nu o poate rezolva, dar, în același timp, este disperat să scape de el. Stanley Tucci, câștigător al premiului Emmy (cu producția TV Winchell) este Frank Dixon. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Artă veche: icoane românești, grecești și rusești din colecția Muzeului Banatului; Secvențe din istoricul artei colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă
Agenda2004-37-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282877_a_284206]
-
poate rezolva, dar, în același timp, este disperat să scape de el. Stanley Tucci, câștigător al premiului Emmy (cu producția TV Winchell) este Frank Dixon. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Artă veche: icoane românești, grecești și rusești din colecția Muzeului Banatului; Secvențe din istoricul artei colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei
Agenda2004-37-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282877_a_284206]
-
el. Stanley Tucci, câștigător al premiului Emmy (cu producția TV Winchell) este Frank Dixon. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Artă veche: icoane românești, grecești și rusești din colecția Muzeului Banatului; Secvențe din istoricul artei colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de
Agenda2004-37-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282877_a_284206]
-
fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de arheologie și istorie; Expoziție permanentă: Istoria Castelului Huniade; Câmpuri de urne funerare din Banat; Sala de Marmură: Între pasiune și performanță, expoziție dedicată istoriei sportului românesc; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Galeria Vitralia: Expoziție de artă decorativă, pictură, sculptură (10-16); Galeria Helios: Constantin Catargiu, grafică; Casa A.M.G.: Ileana Grivu, Flori, fluturi, măști, expoziție de pictură; Cafeneaua Papillon (Piața Unirii): Expoziție
Agenda2004-37-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282877_a_284206]
-
dorința înavuțirii ci, dimpotrivă, de interesul științific, academic, atunci căutarea însăși e mai importantă decât tezaurul, căci ea, căutarea, poate schimba istoria. Este evenimentul de senzație pe care îl pregătesc acum, temeinic, doi iluștri arheologi: prof. dr. Florin Drașovean de la Muzeul Banatului și dr. Csanád Bálint, directorul Institutului de Arheologie din Budapesta și membru al Academiei din Ungaria. Cei doi reputați istorici s-au întâlnit, în urmă cu câteva zile, pentru a pune la cale un protocol de parteneriat româno-maghiar de
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
a aflat despre tezaur și a alertat autoritățile. Așa s-a reușit recuperarea celor 23 de vase, care au fost incluse în colecția Curții Imperiale de la Viena, iar astăzi, cel mai mare tezaur descoperit în Banat face parte din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor (Kunsthistorisches Museum) din capitala Austriei. Tezaurul a fost pe rând atribuit de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau românilor și cronologic datat între secolele IV-XI. Atribuirea etnică și încadrarea cronologică a tezaurului nu au
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
care îl consideră ca fiind făurit în secolul al VIII-lea, în atelierele imperiale de la Constantinopol, și dăruit unor conducători avari de către împăratul Constantin al V-lea. Cópii galvano-plastice ale vaselor tezaurului de la Sânnicolau Mare s-au aflat în colecția Muzeului Banatului până în 1919, când, alături de alte obiecte, au fost rechiziționate de reprezentanții unei comisii militare sârbe. Deși în perioada interbelică s-au făcut demersuri diplomatice până la nivelul miniștrilor de externe ai celor două țări pentru recuperarea acestora, ele nu s-
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
interbelică s-au făcut demersuri diplomatice până la nivelul miniștrilor de externe ai celor două țări pentru recuperarea acestora, ele nu s-au mai întors în țară. Astăzi mai există trei asemenea cópii la Complexul muzeal Arad și un set la Muzeul din Szeged. După 200 de ani... Ceea ce istoricii știu, iar oamenii obișnuiți nu, este că piesele Tezaurului de la Sânnicolau Mare sunt vase-perechi, două câte două, iar patru dintre ele... n-au pereche! „Fie au fost furate, vândute, poate topite, fie
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
președintele Consiliului Județean Timiș, care și-a declarat entuziast întregul sprijin pentru proiect. Dacă ipoteza arheologilor s-ar confirma, descoperirea ar fi una dintre cele mai spectaculoase din ultimii 50 de ani, iar vasele de aur ar rămâne în patrimoniul Muzeului Banatului! Nici copii, nici originalul „Formalitățile pentru deschiderea unui șantier arheologic româno-maghiar la Sânnicolau Mare nu sunt simple. Dacă însă vom reuși, colegii maghiari vor asigura tehnologie ultraperformantă, inclusiv un magnetometru și un detector de metale de ultimă generație. De
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
simple. Dacă însă vom reuși, colegii maghiari vor asigura tehnologie ultraperformantă, inclusiv un magnetometru și un detector de metale de ultimă generație. De bună seamă, eventualele descoperiri le vom publica împreună“, a explicat profesorul Drașovean. În mandatul său directorial la Muzeul Banatului, dl. Florin Drașovean a făcut demersuri susținute pentru a se realiza copii ale tezaurului de la Sânnicolau Mare. De originalele de la Viena nu a fost chip să se apropie experții români, curatorii muzeului austriac invocând restricții de securitate. Cu toate
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
profesorul Drașovean. În mandatul său directorial la Muzeul Banatului, dl. Florin Drașovean a făcut demersuri susținute pentru a se realiza copii ale tezaurului de la Sânnicolau Mare. De originalele de la Viena nu a fost chip să se apropie experții români, curatorii muzeului austriac invocând restricții de securitate. Cu toate acestea, piesele originale au fost expuse la Budapesta. Mult mai avansate au fost însă negocierile cu Muzeul din Szeged, însă devizul pentru a se face copii după copiile muzeului din Ungaria a depășit
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
Sânnicolau Mare. De originalele de la Viena nu a fost chip să se apropie experții români, curatorii muzeului austriac invocând restricții de securitate. Cu toate acestea, piesele originale au fost expuse la Budapesta. Mult mai avansate au fost însă negocierile cu Muzeul din Szeged, însă devizul pentru a se face copii după copiile muzeului din Ungaria a depășit cu mult bugetul instituției similare din Timișoara. Dacă însă ipoteza arheologilor s-ar confirma, iar cele patru vase ar ieși la iveală, raportul negocierilor
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
apropie experții români, curatorii muzeului austriac invocând restricții de securitate. Cu toate acestea, piesele originale au fost expuse la Budapesta. Mult mai avansate au fost însă negocierile cu Muzeul din Szeged, însă devizul pentru a se face copii după copiile muzeului din Ungaria a depășit cu mult bugetul instituției similare din Timișoara. Dacă însă ipoteza arheologilor s-ar confirma, iar cele patru vase ar ieși la iveală, raportul negocierilor s-ar schimba substanțial. Aurul... istoriei Ceea ce și mai puțini oameni știu
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
a depășit cu mult bugetul instituției similare din Timișoara. Dacă însă ipoteza arheologilor s-ar confirma, iar cele patru vase ar ieși la iveală, raportul negocierilor s-ar schimba substanțial. Aurul... istoriei Ceea ce și mai puțini oameni știu este că Muzeul Banatului deține deja o foarte interesantă comoară: colecția de monede și podoabe de aur. Cele mai vechi între cele 220 de obiecte din tezaurul Muzeului Banatului sunt inelele de buclă din epoca bronzului, secolele XVIII-XVI î.Hr. Descoperite la Beba Veche
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
negocierilor s-ar schimba substanțial. Aurul... istoriei Ceea ce și mai puțini oameni știu este că Muzeul Banatului deține deja o foarte interesantă comoară: colecția de monede și podoabe de aur. Cele mai vechi între cele 220 de obiecte din tezaurul Muzeului Banatului sunt inelele de buclă din epoca bronzului, secolele XVIII-XVI î.Hr. Descoperite la Beba Veche, sunt la fel de frumoase ca-n urmă cu aproape 4 000 de ani. Din același „set“ și tot acolo descoperite, în colecție se mai află o
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
miez de fier. Mai aproape de noi, epoca dominației turcești vine cu un om răsfățat al bijuteriilor: încărcate, pline de modele, senzuale, ele pun în evidență gâtul, sânii, gleznele. „Ochiul dracului“ e și el bine reprezentat în tezaurul de aur al Muzeului Banatului. Cele peste două kilograme de monede vorbesc despre timpuri de mult apuse. O monedă bătută în vremea lui Darius, special pentru Legiunea de aur, vorbește despre cât prețuia atunci curajul. Un ban făcut de împăratul Artaxerxes II în Persia
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
secolul I d. Hr. , țechini venețieni cu blazonul dogilor din secolul al XVII-lea, florini ungurești, guldeni și chiar o monedă dreptunghiulară: un bu de aur din Japonia secolului XIX. Toate descoperite în Banat, în cei 120 de ani de când există muzeul. Tezaurul Muzeului Banatului nu a fost niciodată expus. Pur și simplu, din motive de siguranță. Doar câteva muzee din București, între care Cotroceniul, au în acest moment dotări conform reglementărilor europene de siguranță. La Timișoara, nici vorbă de așa ceva. Așa că
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
Hr. , țechini venețieni cu blazonul dogilor din secolul al XVII-lea, florini ungurești, guldeni și chiar o monedă dreptunghiulară: un bu de aur din Japonia secolului XIX. Toate descoperite în Banat, în cei 120 de ani de când există muzeul. Tezaurul Muzeului Banatului nu a fost niciodată expus. Pur și simplu, din motive de siguranță. Doar câteva muzee din București, între care Cotroceniul, au în acest moment dotări conform reglementărilor europene de siguranță. La Timișoara, nici vorbă de așa ceva. Așa că tezaurul de
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]