5,749 matches
-
și formare a înțelepciunii nu se fundamentează, nu se întemeiază pe experiența omenească, evidentă și vădită imediat. Această experiență și această chemare la rațiune dezvăluie o nesiguranță și o incertitudine, dar nu poate pune un temei pozitiv pe iubire și nădejde. Ea are o funcție subordonată, neputând cuprinde și înțelege tema și subiectul în întregime. Elementul central al textului din Ev. Mat. 6, 25, care evocă atât valoarea adevărată cât și limita tradiției sapiențiale, este vers. 32: „știe doar Tatăl vostru
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
permanentiza ființa. Ea este lumina ființei, singura prin care se explică și se țin toate căci „întru lumina Ta vom vedea lumină!”. Iar această Lumină, ce ne scoate pe noi din umbra păcatului și din întunericul morții, este totuna cu nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
prin care se explică și se țin toate căci „întru lumina Ta vom vedea lumină!”. Iar această Lumină, ce ne scoate pe noi din umbra păcatului și din întunericul morții, este totuna cu nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
vedea lumină!”. Iar această Lumină, ce ne scoate pe noi din umbra păcatului și din întunericul morții, este totuna cu nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
noi din umbra păcatului și din întunericul morții, este totuna cu nădejdea și cu viața. „A rămâne în nădejde înseamnă a rămâne în ființă, adică în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
în Dumnezeu. Ființa lumii rămâne în nădejdea lui Dumnezeu în măsura în care se smerește, adică se pocăiește. Nădejdea înseamnă această minimă deschidere spre Dumnezeu, care este smerenia sau pocăința. Orice ființă păstrează deci șansa în și la Dumnezeu dacă păstrează minimul acestei nădejdi. Dar cine refuză smerenia sau pocăința față de Dumnezeu refuză orice deschidere, se închide de bună voie față de Dumnezeu prin mândrie” [58] în aceasta constând, până la urmă, toată etica și tot sensul soteriologiei și, mai cu seamă, al eshatologiei!... Fiindcă mândria
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
anul 1948”. Așadar, timpul în care autorul a alcătuit acest ciclu de treizeci de predici era mai mult decât tulburător. Ne aflăm după un război greu și dificil când oamenii, mai mult ca oricând, și-au pierdut și bruma de nădejde în Dumnezeu. Conștient fiind de această lipsă, Părintele Vasile Coman oferă și dăruiește enoriașilor săi un ciclu de predici pe care le intitulează în mod sugestiv: Glasul credinței. Cuvântări apologetice pentru întărirea credinței în Dumnezeu. Aceste cuvântări s-au ținut
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
pe când mâine este ziua întrecerii. Locul spre care se purcede este raiul, iar locul pieirii este iadul. Nimeni nu primește căință pentru greșeli înainte de moarte? Nimeni nu face fapte bune înainte de ziua încercării? Ține minte, cu siguranță trăiești zile de nădejde, în urma cărora sălăsluiește moartea. Acela care făptuiește orice în zilele de nădejde ce îi preced moartea, va avea parte de roade, iar moartea nu îi va pricinui vreun rău. Însă cel ce nu făptuiește nimic în zilele cele cu nădejde
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
iar locul pieirii este iadul. Nimeni nu primește căință pentru greșeli înainte de moarte? Nimeni nu face fapte bune înainte de ziua încercării? Ține minte, cu siguranță trăiești zile de nădejde, în urma cărora sălăsluiește moartea. Acela care făptuiește orice în zilele de nădejde ce îi preced moartea, va avea parte de roade, iar moartea nu îi va pricinui vreun rău. Însă cel ce nu făptuiește nimic în zilele cele cu nădejde, atunci când moartea este aproape, nu are parte decât de piedere, în vreme ce moartea
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
nădejde, în urma cărora sălăsluiește moartea. Acela care făptuiește orice în zilele de nădejde ce îi preced moartea, va avea parte de roade, iar moartea nu îi va pricinui vreun rău. Însă cel ce nu făptuiește nimic în zilele cele cu nădejde, atunci când moartea este aproape, nu are parte decât de piedere, în vreme ce moartea însăși îi aduce rău. Ai grijă, și fi același și în vremurile cele cu farmec și în cele cu temeri. Și nu uita, nu am văzut nicicând ca
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
îndrumat va fi călăuzit greșit, pe calea pierzaniei. Asemenea, nu uita că ți s-a tot spus să mergi vârtos înainte, fiind învățat și cum să faci această călătorie. Mă tem pentru voi din două pricini: urmarea patimilor și lungirea nădejdilor. Chivernisiți-vă în această lume cu tot ce vă poate salva mâine ( în Ziua Judecății)". Hăituiți suntem toată viața să adunăm și puțin îngrijorați pentru cele trebuincioase vieții celeilalte. Pentru curațirea trupului - postim, dar la curățirea vorbei scrâjnită printre dinți
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
Ion: - "noi nu știm să iubim, abia la bătrânețe învățăm. Poate că și de asta ne lasă Dumnezeu să îmbătrânim." Dumnezeu este acela care, indiferent de necazul in care s-ar fi aflat Ion, nu l-ar fi abandonat, niciodată. Nădejdea pe care bătrânul Ion și-o pune în Dumnezeu este la fel de mare și de fierbinte precum ruga lui de dimineață sau dinaintea fiecărei mese!. Crede cu putere în Domnul!. Simte că, deși sărac, sufletul lui se îmbogățește pe zi ce
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
e vis e îndrăznire, ce-i poet e sărbătoare - călăuză și îndemn de-a spera fără-ncetare. Ce-i credința? E puterea de-ați trăi viața curată, de-a ierta, de-a face bine fără să aștepți răsplată. Ce-i nădejdea? E dorința de-a-l găsi pe Dumnezeu. (De-a învinge suferința, de-a te ridica mereu). Ce-i iubirea? E impulsul care-animă universul, care naște muguri, oameni, care izvorăște versul. Însă omul? Ce e omul? Ce înseamnă a fi viu
OBSERVAŢII DE (-O) VIAŢĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358945_a_360274]
-
Dionisie, care devenise duhovnicul ei.'' Sub nici o formă nu va trebui să întrerupi sarcina. E vrerea Domnului, fiica mea!'' Timpul trecea și pântecele ei începea să crească. Se gândea că va avea mari necazuri cu familia, dar își pusese toată nădejdea în Cel de Sus. Ce va fi, va fi! Într-o zi, când ieșea de la serviciu de la schimbul unu, a observat că cineva o urmărea ... Era un bărbat care lucra în aceeași fabrică, îl mai văzuse de multe ori, dar
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
îndepărtata Siberie, de unde era puțin probabil să se fi mai întors dacă nu s-ar fi înrolat, alături de camaradul său, în celebra divizie. Îngrijorată de soarta fiului, biata lui mamă, obișnuia să ofteze: Ghiță! Ghiță! Nu mai trage mama nici o nădejde. Pe unde-oi fi zăcând tu, mamă, acuma?! suspina cu o scrisoare mototolită-n pumn, căzând în genunchi în fața icoanei, dedesubtul căreia ardea în permanență o candelă, privind printre lacrimi chipul suferind al unui Crist cu ochii plecați în jos
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
teritoriile recuperate ale Basarabiei, nu mai primise nici un fel de înștiințare, bună sau rea, dacă era viu sau mort, dacă trebuia să meargă la biserică, să-i facă parastasul, sau să-i pomenească măcar numele în vreun pomelnic. Singura ei nădejde mai rămăsese doar în rugăciunile acelea fierbinți, când cădea până la extenuare-n genunchi în fața icoanei, legănându-se ușor într-o parte și alta cu o palmă lipită de obraz, în pumnul celălalt, mototolind scrisoarea, de care n-avea să se
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
-n genunchi în fața icoanei, legănându-se ușor într-o parte și alta cu o palmă lipită de obraz, în pumnul celălalt, mototolind scrisoarea, de care n-avea să se despărtă nicidată. Veneau răniți bandajați, rezemați în cârje, de la care trăgea nădejdea că va afla câte ceva, dar nimeni din numărul acela mare de mutilați nu putea să-i spună nimic despre soarta fiului, ridicând neputincioși din umăr și lăsând-o pe biata femeie în mijlocul drumului, cu mâinile întinse, asemenea unei danaide din
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
lei, dar nu pentru dânșii, ci pentru împovărarea ta!... Doină și iar doină!... suntem pribegi în coliba părintească... și străini în pământul răscumpărat cu sângele nostru... Dar în câmpie crește, și pe dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit și caută să vezi... semne s-au arătat pe ceriu... furtuna mântuirii au început! Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima... miază noapte
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
noi. Foarte mulți români au deosebit de bun nume în străinătate. România a fost întotdeauna o zonă importantă între Balcani, Răsărit și Europa, iar acum se simte un suflu primenitor și în această privință. In țara noastră a dăinuit întotdeauna candela nădejdii de mai bine, chiar dacă uneori flacăra a fost mai plăpîndă, dar acum, când această flacără a început să se înalțe, pentru anul 2015, dorim să devină o torță. --------------------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - ANUL
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
perspective ea privește lucrurile și dorește cu simplitate și dragoste să-și spună cuvântul membrilor săi (pleromei), clerici și laici deopotrivă, despre criza pe care o traversăm. 1. Așa cum face întotdeauna, Biserica își îndreaptă cuvântul mângâietor, rugător și dătător de nădejde către fiecare om care suferă și este îndurerat. Atunci când se apropia de oameni îndurerați, primul lucru pe care Hristos îl recomanda era formulat în termeni imperativi: „îndrăznește, fiule!”, „îndrăznește, fiică!”, cerându-le să aibă credință în Dumnezeu. Altfel spus, curajul
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
om care suferă și este îndurerat. Atunci când se apropia de oameni îndurerați, primul lucru pe care Hristos îl recomanda era formulat în termeni imperativi: „îndrăznește, fiule!”, „îndrăznește, fiică!”, cerându-le să aibă credință în Dumnezeu. Altfel spus, curajul și optimismul, nădejdea și credința sunt resurse indispensabile pentru viața noastră. Atunci când toate lucrurile par întunecate, există speranța. Omul care crede în Dumnezeu nu se teme de nimic, nici chiar de moarte. Credința, îndrăzneala, nădejdea, optimismul, sensul vieții, bogăția sufletească și spirituală - toate
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
credință în Dumnezeu. Altfel spus, curajul și optimismul, nădejdea și credința sunt resurse indispensabile pentru viața noastră. Atunci când toate lucrurile par întunecate, există speranța. Omul care crede în Dumnezeu nu se teme de nimic, nici chiar de moarte. Credința, îndrăzneala, nădejdea, optimismul, sensul vieții, bogăția sufletească și spirituală - toate acestea trebuie să fie resursele noastre de bază. Cu acestea, ca greci ortodocși, dar și cu sentimentul onoarei [φι� ότιμμο], am înfruntat toate greutățile vieții noastre în trecut și am ieșit biruitori
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
mare pentru că, potrivit aceluiași Sfânt Vasile cel Mare, „răutățile celor care conduc se răsfrâng asupra vieții celor conduși”. Iubiți fii în Domnul, Sfântul Sinod se adresează în această perioadă tuturor, clerici și laici, conducători și conduși, oferind un mesaj de nădejde și optimism, curaj și credință. Prin urmare, îi cheamă pe toți să dobândească modul de viață al primilor creștini care trăiau având bunurile în comun și oferind cele prisositoare pentru nevoile fraților lor. În același timp, Sfântul Sinod se roagă
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
mi-e dor de tine! Te am în suflet ca o explozie de miresme, Te simt în sânge ca un ritm de foc, Te port în mine ca un cântec auzit în locuri dragi Pe care le-am părăsit în nădejdea întoarcerii. Ai rămas cântecul care mă adoarme noaptea, Vocea care-mi mângâie tristețea, Vântul ce-mi răsfață părul, O ultimă silabă pe care vreau să o rostesc Înainte de a visa... Și primul meu gând... Iartă-mă că n-am putut
POEZIA CARE-MI PLACE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359280_a_360609]
-
de deturnare de fonduri, ba o piață miruită (în bloc cu consilierii) unui privat prin contrapartidă sau licitație aranjată, un petec de pădure aflat într-un lot cu esențe de nerefuzat și cu ieșire la drum public etc. Ofițerași de nădejde, aghiotanți dintre foști „folbalagii” de județ, promovați pe bărbi și dat voturi (famile mare, voturi multe, după număr și ceva frănguți), cațe cu alonjă de ghicitoare, țigănuși cu căldărușe cu vopsea de lipit afișe pe stâlpi și trunchiuri de copac
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]