1,910 matches
-
78-79). Fără a nega ori minimaliza importanța educației religioase, centrul de greutate trebuie mutat pe educația naționalistă, realizată prin intermediul studiului istoriei: "Să facețĭ dar, din studiul istorieĭ naționale, partea cea maĭ principale a misuneĭ vóstre" (Melidon, 1874, p. 121). Aceeași năzuință secularizantă, de recentrare a identității naționale de pe piedestalul său creștin-ortodox pe fondul dat de trecutul istoric transpare și la Stef. C. Michailescu, inspector general al învățământului primar în următoarea decadă. Nu doar substanța educației morale trebuie să ia accente mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și motivul pentru care Delavrancea recurge la una dintre cele mai limpezi analogii organiciste, atunci când le transmite copiilor ideea Patriei ca ființă etnică ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe un guvern nuou și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe baza cărora funcționa acest nou guvern post-roman: "Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Adrianopol din 1829, care a creat premisele pentru infiltrarea capitalului în economia românească, deschizând prin aceasta și calea spre nașterea burgheziei românești (Zeletin, 1925). Pe plan politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a nu fi exploatat politic. Din simbol al idealului unității naționale, Mihai este convertit într-un simbol al independenței, faptele acestuia însemnând pentru români "trezirea demnității și năzuinței spre independență" (Roller, 1952, p. 182). Formarea statului național român este pusă într-o corelație cauzală cu dezvoltarea capitalismului. Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859 s-a realizat din interesul concertat al burgheziei și vechii boierimi, care vedeau oportunități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată de masele populare să fie îndreptată înspre "libertate și dreptate socială", cât și "pentru apărarea ființei naționale" (!) (p. 29). Această împletire a năzuințelor de justiție socială și împlinire națională creează nota de specificitate a "felului de a fi și de a gîndi a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război mondial se cuvine înțeleasă în legătură cu sarcina obiectivă care se afla atunci în fața țării: realizarea statului național unitar. Era un țel care răspundea năzuințelor arzătoare ale maselor largi, ale întregului nostru popor. Iată de ce participarea României la război are o adîncă justificare istorică și un caracter de eliberare națională, deși, în ansamblu, ca fenomen general, primul război mondial a fost un război imperialist (Hurezeanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
complet acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să fie o componentă importantă din meta-narativa național-comunistă, părăsește prim planul în favoarea ideii de unitate națională. Năzuința mitică spre unitate se manifestă și în tratarea evenimentelor revoluționare de la 1848. O succintă retrospectivă: manualele interbelice discutau acest capitol al istoriei românilor sub titlul "Revoluțiile dela 1848", urmărindu-se desfășurarea lor în mod defalcat, arătându-se apoi eșecul survenit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
purtător de grijă se arată a fi fost. Costache, omonimul poetului de la Țigănești, chiar confundat cu acesta, pare a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din Pesta ungară în 1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]