75,219 matches
-
servicii speciale, deoarece știa mai mult decît se cuvenea să știe, apropo de mișcare și "jocurile intestine" desfășurate la hotelul moscovit "Lux", de pe strada Maxim Gorki, unde se afla sediul mondial (!) al Cominternului. Interesant este și faptul că, în anul nașterii lui Ion Iliescu, în vecinătatea capitalei URSS-ului, la Gorikovo, s-au ținut lucrările celui de-al V-lea Congres al P.C.(d)R., la care a participat și Alexandru-tatăl, ales atunci ca membru al C.C. al P.C.(d)R.
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
despre această inflamabilă chestiune (unele comunicări la conferințele periodice ale aromânilor), o ia în dezbatere științifică. E, poate, greu de acceptat opinia distinsului autor că limba română s-a născut deopotrivă la stînga și la dreapta Dunării, cînd, se știe, nașterea ei e la dreapta marelui fluviu. Dar din epoca tulbure a etnogenezei poporului român unii dintre acești originari au rămas la stînga Dunării, vorbind (cred că are dreptate dl Carageani) un dialect distinct al românei, fie că sînt cuțovlahi, fîrșeroți
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
premieră: Dacă naziștii ar fi cîștigat războiul și ministerul lor de propagandă ar fi decis să facă un film despre revoluția americană, Patriotul ar fi fost exact ceea ce voiau. Este filmul cel mai fascist, în sens propriu, al ultimelor decenii!") ; nașterea unei națiuni e plătită cu lacrimi și sînge; armata populară are de partea ei "rîul, ramul" și vine cu tehnici de luptă neortodoxe; scrobita armată a Coroanei răspunde cu o serie de cruzimi dezonorante (de pildă incendierea unei biserici cu
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
și Pavel" din Ploiești, precum și în registrul de stare civilă al orașului. Eroarea, apărută în acte mai tîrziu, n-a fost corectată de P.P. Negulescu: "Este greu de spus ce l-a determinat să accepte această schimbare a datei de naștere. Poate o ușoară vanitate - care adesea încearcă și marile personalități -, aceea de a apărea ca un copil și un adolescent precoce, poate dorința de a nu fi deranjat încă de la începutul studiilor universitare de recrutare, de satisfacerea serviciului militar." Dovezile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
un adolescent precoce, poate dorința de a nu fi deranjat încă de la începutul studiilor universitare de recrutare, de satisfacerea serviciului militar." Dovezile aduse de cercetător nu lasă nici un dubiu: anul acesta, la 18 octombrie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea lui P.P. Negulescu. * Să ne întoarcem la prima pagină, la editorialul lui Cristian Crăciun, intitulat Generație în răspăr și avînd ca temă eterna cherelă literară între tineri și bătrîni. Editorialistul crede că, după '90, conflictul "a reizbucnit în forme schimbate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
a da impresia unei înregistrări autentice a vieții interioare învăluie paginile cărții într-o aparență de ermetism. Noul tînăr suferă de un rău al veacului ce nu mai provine din blazare ci, dimpotrivă, dintr-o prea mare vitalitate care dă naștere la neliniști, la întrebări asupra modalității de a se afirma". Socotesc că mai bine a apreciat romanul lui Fîntîneru, criticul Ov.S. Crohmălniceanu în exegeza sa despre literatura interbelică. Aici se spune că "mai degrabă avem de a face, în cazul
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
ne-am regăsi în unele poeme sau unele idei ale geniului. Ideea că el ne reprezintă în fața umanității ca summum al specificului mi se pare de-a dreptul falsă, inadmisibil reducționistă. Și asta nu numai pentru că au trecut 150 de la naștere, ci și pentru că lumea s-a schimbat în profunzime de la moartea sa. Citită ca o Evanghelie, opera sa își schimbă destinul și își micșorează valoarea." Cît despre gazetarul politic, acesta nu era "național", ci naționalist, fundamental reacționar, cum erau destui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
corpului distruse de un accident sau de vreo tragedie aflată dincolo de voința sau greșeala pacientului, un incendiu, războaie etc. Intervenția lor era considerată acceptabilă din punct de vedere moral pentru că trupul suferise, pacientul nu mai era cel ce fusese la naștere; sau, pentru cazurile în care medicul vindeca un defect genetic, viața sa era în pericol din pricina defectului cu pricina. Cum ar fi putut chirurgul opera un corp sănătos (chiar dacă urît), violînd astfel inevitabil jurămîntul lui Hipocrate de a nu face
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
Z. Ornea N.I orga - se știa îndeobște - nu agrea teoretizările filosofice în materie de istoriografie. În 1928 nu s-a sfiit să mărturisească cu franchețea care îl caracteriza: "eu nu pot vorbi abstract, este o incapacitate din naștere", semnalînd "timiditatea mea, de cîte ori mă apropiu de mari probleme abstracte pentru care nu sînt făcut". Altădată (în 1933), referindu-se la opera fostului său profesor de la universitatea ieșeană, declara tot atît de sincer: "Xenopol era mai ales un
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
e de dată mai recentă decît apariția, la mijlocul secolului trecut, a romanului nostru, adusă de peste munți de către ardeleni abia în jurul lui 1900. Apoi chiar tezele lui Blaga cu privire la revolta fondului nostru nelatin sau la satul mitic care ar fi dat naștere veșniciei trebuie privite în contextul ideologic de după 1918. Ele sînt o reacție la occidentalizarea previzibilă de după Marea Unire, tot așa cum repetatele proclamări ale unui pretins minorat fatal al culturii noastre au survenit de obicei tocmai cînd era pe cale să se
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
i le mai hărăzise Domnul și astfel a ajuns în Deva. M-a invitat în noua ei familie și i-am promis că în vacanța de iarnă voi merge la ei să petrecem împreună Anul Nou și ziua mea de naștere împreuna cu Paul, soțul meu. Eu m-am dus cu două zile înainte și în seara revelionului a venit și Paul încărcat cu bunătați și băuturi scumpe, rarități pe vremea aceea, ambalate special. Dar surpriză: doamna Irina, cu fața congestionată
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
o are astăzi în cultura română: "Contactul cu spiritualitatea germană... a prilejuit ca, după Junimea și Gândirea, o altă grupare, Cercul Literar de la Sibiu, să se impună la un nivel comparabil, prin valoarea și originalitatea operelor cărora le-a dat naștere". După Literatura română între cele două războaie mondiale sau Literatura română și expresionismul, acest volum purtând semnătura regretatului Ov. S. Crohmălniceanu este o contribuție exegetică la fel de importantă, prima și, deocamdată, singura de o asemenea anvergură dedicată Cercului Literar de la Sibiu
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
la capăt nu are sfîrșit." Fragmentele reușite ale acestui volum sunt puține și par rod al hazardului: "ce zi de dragoste furișarea din femeie/ asemeni unui gest discret/ de despărțire/ într-o grădină...", "dragostea mea/ ca o amintire africană a nașterii/ asemeni urletului stins în pipăirea petalei// îți închin/ alunecarea antilopei pe caninul tigrului". Merită menționate cîteva dintre sclipirile năzdrăvane ale poetului: "îngerii blonzi cu puțele roz", "voi veni pe furiș/ ca o poluție", "fă-mă caca (pardon de expresie - n.
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
recuperate. Gol și suspendat din propria sa istorie, pictorul nu avea decît o singură alternativă reală: aceea de a transforma dezastrul în act puruficator și de a lua totul de la capăt ca și cum ar fi trecut prin proba inițiatică a unei nașteri noi. întrebarea legitimă în legătură cu ceea ce avea să urmeze era aceea dacă pictura nouă va fi o formă de continuitate, altfel spus va mai semăna ea cu cea dispărută în flăcări sau, dimpotrivă, va fi expresia unei amnezii și vehiculul unor
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români). E o trilogie monografică fixînd momentele fundamentale din viața românilor, așa cum se reflectă ele în datinile și literatura poporană. Și tot acestui harnic și învățat etnograf i se datorează apariția din
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
n-am să mă ocup, aici, de întreaga trilogie ci numai de una dintre ele, și anume de cea dintîi (care, de fapt, cum spuneam, a fost, în ediția princeps, cea de a doua). Așadar, despre monografia de etnografie spirituală Nașterea la români. Să notez mai întîi că întreaga etnografie și folclorul acestor obiceiuri de demult sînt valabile și relevabile acolo și în vremuri străvechi, cînd toate erau ca odinioară în absența oricărei asistențe modern medicale la naștere. La noi, unde
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
de etnografie spirituală Nașterea la români. Să notez mai întîi că întreaga etnografie și folclorul acestor obiceiuri de demult sînt valabile și relevabile acolo și în vremuri străvechi, cînd toate erau ca odinioară în absența oricărei asistențe modern medicale la naștere. La noi, unde, și azi, mai trăiesc în mediul rural aproape 40% din locuitori s-au mai păstrat zone singuratice și izolate (ca în Apuseni, de pildă) în care civilizația a întîrziat să se înstăpînească în toate drepturile, constituind oaze
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
femeia însărcinată trebuie să se ferească. Dacă a fost, totuși încercată, apelează la un preot sau un călugăr (asta în părțile Bucovinei) care să-i scrie, sub formă de cărticică, o rugăciune, pe care o poartă ca amuletă și după naștere, chiar toată viața. În sfîrșit, sos primit bănuți de la naș), Schimbarea numelui (de care au parte copiii care, după botez, din cauza unei boli sau a unui spirit necurat, li se schimbă numele), Cumătria, cu toate frumoasele ei obiceiuri, Scăldăciunea (scăldarea
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
necurat, li se schimbă numele), Cumătria, cu toate frumoasele ei obiceiuri, Scăldăciunea (scăldarea, după botez, a copilului de către nași), Scăldătoarea nepoatei (adică a lăuzei), Îmbisericirea (rugăciunea făcută în biserică femeii ce a născut și a copilului, la șase săptămîni de la naștere), Colăcimea (obiceiul ca părinții să ducă nașilor după botez, colaci), Creșterea, Boalele copiilor, Masa moașei, Tunderea părului și, în sfîrșit, Înțărcarea. Și, astfel, se încheie, monografic, ciclul de la fazele prenatale pînă ce copilul a ajuns la opt-nouă luni bune. Ciclul
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
va repeta gestul și cu S. Fl. Marian?) a făcut o treabă cărturărească (chiar dacă introducerea sa, anunțată pe foaia de titlu, e debilă), restituind noilor generații trilogia etnografică a învățatului sucevean, devenit, în 1881, membru al Academiei Române. S.Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic. Ediție îngrijită, introducere, bibliografie și glosar de Iordan Datcu. Editura Saeculum L.O., 2000
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
semn al creștinătății. Trupul gol al lui Isus: plastica tablourilor clasice. Dar ce frumos este tabloul! Ultima idee elocventă este revenirea lui Isus, în costumul de pânză albă: alături de una dintre femeile care au crezut în El, contemplă meleagul unde nașterea și semnificația credinței creștine și-a localizat izvorul. Pe drumul unde istorisirea a început acum, la sfârșitul ei, pelerini, din ce în ce mai mulți, coboară spre o Via Dolorosa imaginară. Când a scris "Matthäus Passion" Bach a procedat cu logică impecabilă. În consecință
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
în mod jalnic de timp, speriat că va trebui să pună în practică promisiunile gongorice din campania electorală. Recuperat, în doi timpi și trei mișcări, de rămășițele iliescianismului (aceiași lingăi care, astăzi, se bulucesc să-i perie, la zile de naștere și onomastice, pe Iliescu și Năstase), dl. Constantinescu a căzut, asemeni iedului din poveste, în groapa săpată de lupii iliescieni. Avansând vârtos în grade ofițeri fie incapabili, fie vinovați de crime imprescriptibile (Degeratu, acuzat că ar fi organizat, în decembrie
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
alimenteze dragostea de țară, înecată în concepte abstract-nebuloase, vag romantice și chiar retrograde, în măsura în care se întrețes într-o istorie ce merge ca racul, decăzută dintr-un paradis național eroic. Acest tip de educație mi se pare extrem de periculos, pentru că dă naștere demagogiei celei mai găunoase și pentru că lipsește sentimentul patriotic de dimensiunea cetățenească și responsabilă. Al doilea lucru este contextul aproape exclusiv belicos și internațional al ideii patriotice: țara e iubită doar cînd se cuvine apărată de dușmani din afară. Niciodată
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
cărora se țes diverse scenarii - Stolojan și Isărescu. N-ar fi de mirare ca pînă la alegeri partidele să mai găsească cîteva ase-menea nume aducătoare de voturi în jobenul schimbării de ochii lumii. Am putea vorbi, cu această ocazie, de nașterea unui nou raport între independenți și partide. Dacă pînă în '96 independenții care voiau să ajungă în Parlament găseau mai prudent să candideze pe liste de partid, pentru a nu se trezi rămași pe de lături, acum partidele vînează independenți
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
sa, fiecare fantasmă - autorul-spectatorul său, ceea ce ar legitima oarecum demersul meu. Schema cea mai curentă care antrenează aventura ospitalității este o situație de disperare, cea a părăsirii de către părinți. Motivele sînt diverse: sărăcia, foametea și frigul sînt cele mai evidente. Nașterea copiilor face ca hrana să nu ajungă, să nu mai fie loc pentru ei. Chestiunea hranei este o chestiune de spațiu: ei sînt în plus în spațiul familial și trebuie prin urmare să fie expulzați în exterior, în pădurea sălbatică
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]