5,372 matches
-
UE, NATO și alte structuri politice și de securitate la nivel regional și euro-atlantic; v. demersuri pentru afilierea partidelor la familiile politice europene. 2. În cazul mesajelor antieuropene, identificăm: a. Mesaje explicite: i. mesaje explicit antiintegraționiste cele lansate de partidele naționaliste extremiste și de moștenitoarele politice ale PCR, care au invocat ca argumente valori precum independența, suveranitatea, o anumită tradiție ș.a.m.d.; ii. mesaje autodenigratoare cele care au întreținut ideea că România este o țară "second hand" care nici nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
protocronismul și modernismul, au fost asimilate ca stânga și dreapta, existând însă confuzii în suprapunerea celor două perechi (Kitschelt 1992). După cum mărturisea Katherine Verdery (1994, 156-157), "adversarii îi legau pe protocroniști de extrema dreaptă din anii interbelici, pentru că extremele lor naționaliste erau similare; totuși, această etichetare atrăgea rareori după sine autoetichetarea lor cu stânga (etichetă pe care puțini erau dispuși să o revendice). Mai mulți protocroniști mi-au argumentat, totuși, că protocroniștii erau stânga; iar un adversar al lor s-a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
această ideologie fiind cea care le-a oferit Weltanschauung-ul. În pofida dominării societății românești de către o ideologie de stânga, în forma sa extremă, proiecțiile de dreapta nu au dispărut, ci au traversat o perioadă de resemnificare, național-comunismul întreținând vechile obsesii naționaliste specifice fascismului românesc interbelic, un bogat bagaj simbolic pe care astăzi îl exploatează întreaga clasă politică" (Bocancea 2007, 5). Dacă în ceea ce privește mesajele lui Ion Iliescu și ale semenilor săi din fostul aparat de partid și de stat nu au fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
UDMR) s-a axat pe critica lipsei de reformă și pe respingerea extremismului (Teodorescu et al. 2005, 63). Și, după cum remarca Gabriel Andreescu, în perioada 1993-1995, cât la guvernare au participat și partidele extremiste, și CDR "a împrumutat un discurs naționalist. Legile votate în Parlament au reflectat această întoarcere a spatelui de la valorile europene. Eșecul negocierilor privitoare la tratatul cu Ungaria din martie 1995 a confirmat reticența UE și NATO, manifestată deseori, față de integrarea României în discursurile lor" (Andreescu 1996, 20
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
față de Europa a fost declarația Președintelui Constantinescu cu privire la intrarea UDMR la guvernare după 1996 (acest fapt a fost posibil și datorită cvasiizolării lui László Tökés în cadrul UDMR persoană ce a emis în mod constant mesaje revizioniste ce au dat posibilitatea naționaliștilor extremiști români să riposteze pe măsură, întreținând o atmosferă conflictuală și politicii echilibrate pe care a promovat-o liderul acestei organizații, Markó Belá, și colaboratorii săi). Din acel moment, Ungaria a declarat că s-a produs reconcilierea istorică, devenind un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
această formă și în alte trei analizate (cultural, paranoid și teritorial), este strâns legat de raportarea față de Europa: "identitatea națională nu are nicio influență asupra atitudinii proeuropene, dar naționalismul este corelat negativ cu această atitudine. Cu cât cineva este mai naționalist, și în cifre absolute să nu uităm că jumătate sau peste dintre români sunt, cu atât este mai împotriva apropierii de Europa. Dezvoltarea, educația și competența politică stimulează atitudinile proeuropene. Sărăcia, educația insuficientă și lipsa de interes pentru politică stau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
singuri împotriva tuturor", în care atrăgea atenția că venirea la guvernare a PDSR însemna ratarea oricărei șanse de integrare în UE. Dar, "lumea era sătulă de promisiunile europene și un discurs reținut anti-european, bazat pe patriotism local și pe excese naționaliste, era bine primit" (Teodorescu et al. 2005, 99-100). Un alt fenomen ce a periclitat șansele de integrare a fost mineriada din ianuarie 1999 (Durandin și Petre 2010, 253). Formațiunea politică ce și-a declarat descis sprijinul pentru mineriadă a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de invitat special al Consiliului Europei (februarie 1991); c) a întreprins demersuri pentru dobândirea statutului de membru asociat al UE (în noiembrie 1992). FSN (FDSN, după desprinderea "aripii Roman"): a) după prima lună de la căderea lui Ceaușescu, a exploatat fondul naționalist pentru a strecura cu o anumită prudență mesaje antioccidentale; b) a inițiat mineriadele; c) a inițiat și instrumentat evenimentele de la Tîrgu Mureș, din martie 1990; d) a încurajat apariția unui număr foarte mare de partide pentru a parazita denumirile partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
legitimiste" (interesate în special de situația economică a unui grup social care nu s-a format în urma unui proces de construcție "stato-națională"), "naționalist-populiste" (reprezentante ale unor grupuri cu conștiințe autonomiste, non-etnice), "naționalitare" sau "regionaliste" (cu caracter etno-identitar evident, promovând proiecte naționaliste alternative) și "neo-centraliste" (rezultând dintr-o inversare de roluri între centrul politic și cel economic). Spre deosebire de Seiler, Diamond și Gunther (2001, 3-40) integrează partidele etnice într-o tipologie care nu este fondată pe ideea instituționalizării politice a clivajelor sociale (Duverger
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Cele trei criterii de clasificare propuse de Gunther și Diamond sunt: natura organizației partizane (partide de elite, de masă sau etnice), orientarea programatică (ideologice, clienteliste etc.) și comportamentul pe scena politică (democratice, anti-sistem etc.). Deși ambele se orientează după valori naționaliste (al doilea criteriu), există o distincție majoră între partidele etnice propriu-zise, a căror miză politică și electorală constă în reprezentarea și promovarea intereselor unui grup etno-lingvistic, și partidele naționaliste, ale căror obiective sunt mult mai ambițioase autonomia administrativă, mobilizarea unei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scena politică (democratice, anti-sistem etc.). Deși ambele se orientează după valori naționaliste (al doilea criteriu), există o distincție majoră între partidele etnice propriu-zise, a căror miză politică și electorală constă în reprezentarea și promovarea intereselor unui grup etno-lingvistic, și partidele naționaliste, ale căror obiective sunt mult mai ambițioase autonomia administrativă, mobilizarea unei largi mase electorale prin intermediul unui program politic transformator etc. Pentru desemnarea cu ajutorul unui singur cuvânt a tututor formațiunilor ce se adresează unui electorat non-național în țări din Europa Occidentală
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
etc. Pentru desemnarea cu ajutorul unui singur cuvânt a tututor formațiunilor ce se adresează unui electorat non-național în țări din Europa Occidentală, Centrală și de Est, Pascal Delwit (2005) vorbește despre "partide regionaliste". Opțiunea pentru acest termen (mai cuprinzător, fără conotații naționaliste sau etnice), care apare de altfel și în lucrările lui De Winter și Türsan (1998), este explicabilă în contextul în care într-un număr important de state din Europa Occidentală există o anumită sensibilitate în abordarea chestiunilor "etnice" în general
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și electorale au un caracter etno-identitar evident (UDMR, PCM, FDGR, UUR, UDUR, UDTTMR etc). Din a doua categorie fac parte partidele grupurilor etno-lingvistice care nu se raportează identitar la un alt stat decât cel român și care nu inițiază proiecte naționaliste alternative (AUR, PRPE etc.). Al treilea criteriu comportamentul pe scena politică plasează toate partidele etnice din România în categoria partidelor democratice, care nu organizează acțiuni de tip anti-sistem. Ca partide de apărare a periferiei, partidele etnice din România pot fi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
minoritățile care se zbăteau să-și salveze instituțiile culturale și identitatea în condițiile scăderii lor demografice accentuate (Illyés 1982; Andreescu 2005). Astfel, în ciuda caracterului său inițial pretins internaționalist, regimul comunist român din anii '70 și '80 exacerba prin propagandă discursul naționalist, inclusiv cu scopul controlului ideologic (Verdery 1995). Dar situația a fost radical diferită nici după 1989. Deși relațiile româno-maghiare s-au îmbunătățit simțitor de-a lungul perioadei postcomuniste, inclusiv prin constrângerea externă a integrării europene, primii ani ai tranziției au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
controlului ideologic (Verdery 1995). Dar situația a fost radical diferită nici după 1989. Deși relațiile româno-maghiare s-au îmbunătățit simțitor de-a lungul perioadei postcomuniste, inclusiv prin constrângerea externă a integrării europene, primii ani ai tranziției au perpetuat practica mobilizării naționaliste antimaghiare. Climatul tensionat, generat de suspiciuni la adresa comunității maghiare, care a culminat cu violențele interetnice de la Târgu-Mureș din martie 1990, a fost în continuare folosit pentru legitimare politică (Gallagher 2001). Deși climatul interetnic s-a schimbat semnificativ, relațiile politice și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și, pe de altă parte, că democrația nu poate fi reprodusă la nivel supranațional. Aceste viziuni normative prezente în teoria politică au fost regrupate de Justine Lacroix și Paul Magnette în patru categorii: o viziune național civică, federalistă republicană, post naționalistă liberală și post naționalistă republicană 4. Autorii care reprezintă aceste curente de gândire s-au focalizat asupra identității politice a UE, bunei guvernanțe, cetățeniei multinaționale și, nu în ultimul rând, asupra democratizării Uniunii. Potrivit primului curent (național civic, reprezentat de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
parte, că democrația nu poate fi reprodusă la nivel supranațional. Aceste viziuni normative prezente în teoria politică au fost regrupate de Justine Lacroix și Paul Magnette în patru categorii: o viziune național civică, federalistă republicană, post naționalistă liberală și post naționalistă republicană 4. Autorii care reprezintă aceste curente de gândire s-au focalizat asupra identității politice a UE, bunei guvernanțe, cetățeniei multinaționale și, nu în ultimul rând, asupra democratizării Uniunii. Potrivit primului curent (național civic, reprezentat de autori precum Paul Thibaut
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Potrivit acestor autori, printre care menționăm numele lui Jürgen Habermas, principala sursă de legitimitate a Uniunii este mondializarea. Uniunea este astfel concepută ca un stat federal în dezvoltare, care respectă diversitatea culturală și lingvistică a cetățenilor săi. Curentul denumit "post naționalist liberal" (reprezentat de Joseph Weiller, Richard Bellamy, Dario Castiglione) susține argumentul potrivit căruia democrația nu poate fi exportată la nivel supranațional, însă consideră că Uniunea Europeană este un vector care încurajează perfecționarea democrațiilor naționale. Ultimul curent, reprezentat de autori precum Jean-Marc
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
popoarelor 53. Diversitatea formațiunilor politice ce o formau a fost probabil principala provocare pentru confederația ce abia se pusese pe picioare, mai ales că opiniile asupra Europei erau foarte divergente, mergând de la mișcările de centru-dreapta, federaliste, la cele de extremă-dreapta, naționaliste, la cele de extremă-stângă ce văd în procesul de integrare europeană o încarnare a capitalismului. Transformarea acestei confederații într-un partid, în 2004, a însemnat și extinderea acesteia de la 5 partide membre la acea dată la 31 membri cu drepturi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Național din Franța (care obține 11.2% din voturi) și un mic partid din Grecia (EPEN), care înregistreză un scor electoral de 2.6%45. Mare parte din partidele de extremă dreaptă se constituie sau reapar în anii 1980. Partidele naționaliste și de extremă dreaptă nu au reușit întotdeauna să formeze un grup în cadrul Parlamentului de la Bruxelles din cauza atitudinilor lor divergente cu privire la construcția europeană. Partidele ecologiste au obținut și ele progresiv rezultate bune la alegerile europene datorită afirmării valorilor post materialiste
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
le pot obține în urma integrării 46. Pentru mare parte dintre ele, Uniunea Europeană este "un sprijin material pentru dezvoltarea economică" și "o sursă de sprijin pentru culturile și limbile minoritare amenințate în interiorul statelor mari47". Viziunile lor cu privire la viitorul Europei variază. Partidul naționalist galez, Plaid Cymru, și o serie de naționaliști baști consideră că Uniunea existentă ar trebui să se constituie "într-o federație de regiuni și națiuni mici, desființând statele membre 48". Discursul altora este mai modest pentru că nu toate partidele regionaliste
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nu toate partidele regionaliste promovează ideea de națiune fără stat49. Deși a fost de multe ori subliniat în literatură că integrarea europeană nu afectează sistemele partizane naționale, se arată totuși că procesul influențează ideologia și strategiile partidelor etno regionaliste sau naționaliste 50. Trebuie însă menționat că rezultatele electorale (naționale, regionale sau europene) ale acestor partide sunt determinate mai mult de factori naționali instituționali, istorici sau conjuncturali. În Belgia, sistemul partizan este complet regionalizat, în timp ce în Italia, prăbușirea sistemului partizan la începutul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
infirmat radical aceste observații pentru că numai Liga familiilor poloneze (15.74%) a obținut rezultate importante, restul având rezultate cu mult mai mici decât cele pe care le înregistraseră în trecut la nivel național. Nu aceeași a fost însă situația partidelor naționaliste. Acestea au obținut rezultate importante în Republica Cehă, în Estonia, Ungaria, Lituania (30.18%), Polonia (Samobroona 10.09% și PiS 11.82%) și Slovacia (16.73%)75. 5.4. Alegerile europene din România și Bulgaria din 2007* Care este natura
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în Austria, unde jurnaliștii, la rândul lor, menționau mobilizarea europeană împotriva FPO, campanie care, potrivit unora, nu corespundea standardelor de civilizație europene. Tema imigrației a fost din acest punct de vedere prezentă. Pericolul ca Italia să "baricadeze țara" sau "votul naționalist" în Bulgaria au făcut ecou în presa greacă și spaniolă. La acestea se adaugă articolele prin care sunt exprimate atitudinile fată de Uniunea Europeană. Care este amploarea fenomenului eurosceptic în Europa? Care sunt argumentele actorilor care îl susțin? Acestea întrebări au
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la UE, foarte prezentă în Olanda și în Franța cu ocazia referendumului pentru Tratatul Constituțional, respind în 2005. În Malta, Josie Muscat, leaderul Acțiunii naționale, a criticat funcționarea Parlamentului, lispa de vizibilitate a acțiunilor acestuia și lentoarea procesului decizional. Temeri naționaliste au fost exprimate în Polonia (PiS) și în Cehia (Lista Suveraniștilor), făcându-se reauzit discursul împotriva germanilor. În final, în Suedia, Lista din iunie, a făcut campanie pe tema renaționalizării prerogativelor transferate către Uniune, pe nevoia de a desființa Politica
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]