2,620 matches
-
Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 2001, s-a adăugat un pridvor închis din lemn de dimensiuni mari, terminat pe verticală cu o boltă cilindrică. Peretele dintre pridvor și pronaos (fost perete exterior) a fost întărit prin construirea de contraforturi de piatră
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
dimensiuni mari, terminat pe verticală cu o boltă cilindrică. Peretele dintre pridvor și pronaos (fost perete exterior) a fost întărit prin construirea de contraforturi de piatră. Deasupra pronaosului este amplasată clopotnița construită în stil rusesc. Pronaosul are un tavan drept. Naosul este separat de pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
pronaosului este amplasată clopotnița construită în stil rusesc. Pronaosul are un tavan drept. Naosul este separat de pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu bolta octogonală a altarului. Iconostasul bisericii este realizat din lemn de stejar sculptat și pictat, datând din secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
monumentului, dincolo de aceste intervenții, are ca rezultat conturarea construcției inițiale cu elemente ce-i situează începutul la sfârșitul secolului al XVIII-lea: o navă, de numai 7,50 m lungime și 1,95 m înălțime; boltă comună, în leagăn, peste naos si pronaos. Timpanul de vest, a fost mutat, cu 0,90 m, mai în față și racordat cu peretele prin suprafața plană, deasupra căreia se află clopotnița. Pictura, ce îmbracă și pereții și bolta navei, cu vădite accente sociale, se
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
de pridvor constituie un caz unic în regiune). Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
1733 ea exista deja. Planimetria, elevația și în special proporțiile reduse ale turnului pledează pentru o datare anterioară secolului al XVIII-lea. După tradiția locală, biserica ar fi suferit un atac al tătarilor, cu care ocazie, pentru a pătrunde în naos, năvălitorii ar fi încercat să taie o bucată din ușă, tăietură vizibilă sub stratul de pictură, deci anterioară anului 1697. O năvălire a tătarilor în aceste sate a avut loc în anul 1661. Dacă se admit aceste argumente, biserica a
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
fost clădită de proprietarii Palada în anul 1864 în forma care este astăzi și deservește enoriașii din satul Novaci-străini. Biserica este clădită din lemn pe o temelie de piatră, tencuită cu var pe dinăuntru și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf.
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
amplificată atât de cele două turle din față, cât și de intrarea monumentală, cu coloane înalte, sugerând tradiția populară românească. Biserica are formă de cruce, iar în cuprinsul său se desfășoară, într-o unitate perfectă, toate încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar, deasupra cărora se înalță trei turle, dintre care cea mare peste naos. Pictura în ulei a fost executată, între anii 1932-1936, de pictorul italian Umberto Marchetti, care fusese adus cândva de către regele Carol I pentru decorarea bisericilor de pe
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
coloane înalte, sugerând tradiția populară românească. Biserica are formă de cruce, iar în cuprinsul său se desfășoară, într-o unitate perfectă, toate încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar, deasupra cărora se înalță trei turle, dintre care cea mare peste naos. Pictura în ulei a fost executată, între anii 1932-1936, de pictorul italian Umberto Marchetti, care fusese adus cândva de către regele Carol I pentru decorarea bisericilor de pe domeniile Coroanei. Picturile sale impun prin culorile vii și armonioase. În Monografia orașului Ploiești
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
centrală a bisericii în care Marchetty și-a dat întreaga măsură a talentului și experienței sale. Biserica mai dispune și de alte 75 de icoane executate în ulei pe gips, lemn, sau pânză, datând din 1800-1891 și expuse în altar, naos, pronaos, semnate de mai mulți pictori: Kiril Max. (10), Tănase Age, Cristache R, loan Aledescu, R. Vinilescu, Gh. Corbu (câte 1-2), precum și de un număr de alte 52, de autori necunoscuți. Printre acestea se află și aceea reprezentând pe Sf.
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
autori necunoscuți. Printre acestea se află și aceea reprezentând pe Sf. Pantelimon, patronul bisericii, având dimensiunile de 1,33/0,95, datând din 1863. Așa cum arătam, la cutremurul din 1940, s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
din 1940, s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Torcătoru, ing. N. Mateescu, col. Păsăreanu, ing. Pâslaru, Paul Popescu, N. Râdulescu, Cpt. Iordache și alții. Arhitect - M. Râdulescu Paroh fiind Pr. Al. Slăvescu Primar - Gh. Vidrașcu " Lucrările de consolidare și refacere au continuat cu tencuirea, în 1956, a pereților naosului, iar în 1964-1965 cu reparații, tencuieli și zugrăveli la pronaos, pridvor și turlele mici. În anul 1966, lucrările de reparații au ajuns la acoperiș, schimbându-se învelitoarea veche din tablă cu alta nouă. Unul dintre elementele cele mai valoroase, care
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
pereții interiori. După încheierea operațiunilor de renovare și consolidare, în anul 1968, toate acestea au fost curățate, redându-li-se splendoarea inițială. Mai rămăsese de refăcut pictura. între 1967-1969, pictorii Profeta Eugen și Zemlika Victor au executat pictura în pridvor, naos, parte din pronaos și altar și, totodată, au restaurat pictura veche. Și aceste masive și importante intervenții, care au dat o nouă înfățișare interiorului bisericii, au fost evidențiate într-o a doua pisanie înscrisă în placă de marmură albă și
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
sfinților, în tablouri ample și culori mai închise, manieră cu totul diferită de neoclasicismul renascentist al lui Marcheti. În turla mare, se află chipul Mântuitorului, scene reprezentând Cina cea de taină și Punerea în mormânt; în absida de sud a naosului sunt pictate tablourile: Nașterea Domnului, Mântuitorul în scaunul judecății, Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina, în cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
laterale și pridvorul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă la intrarea în pridvor și cu trei ferestre (una în axa absidei altarului și două în absidele laterale). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor pătrat aflat pe latura de vest, având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice, în
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor pătrat aflat pe latura de vest, având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice, în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este avansată, formând în nișele laterale un diaconicon și
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
și Silviu Marian Chițu (2005 - ), epitropii Teodor Palade, Iulian Meșina, consilieri și credincioși, sub patriarhii Teoctist (†2007) și Daniel. Planul bisericii Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale mai mici, cu baze asemenea, ce flanchează vestibulul la fațadă. Pronaosul este acoperit cu o bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
fiind unul dintre acestea. Fotografia păstrată ilustrează această biserică care după cum se poate vedea pare să fi avut cel puțin două momente importante în evoluția sa. O primă etapă poate fi considerată perioada de timp în care a fost construit naosul și absida decroșată a bisericii. Acoperită cu un acoperiș de șindrilă, deasupra intrării în naos se poate observa o mică clopotniță ce are practicată o deschizătură mai mare pe latura de nord și una mai mică pe latura de vest
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
să fi avut cel puțin două momente importante în evoluția sa. O primă etapă poate fi considerată perioada de timp în care a fost construit naosul și absida decroșată a bisericii. Acoperită cu un acoperiș de șindrilă, deasupra intrării în naos se poate observa o mică clopotniță ce are practicată o deschizătură mai mare pe latura de nord și una mai mică pe latura de vest. O a doua etapă poate fi considerată cea în care a fost construit pronaosul, puțin
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
o mică clopotniță ce are practicată o deschizătură mai mare pe latura de nord și una mai mică pe latura de vest. O a doua etapă poate fi considerată cea în care a fost construit pronaosul, puțin mai lat decât naosul bisericii. De asemenea, în fotografia păstrată se mai pot observa capetele grinzilor din care a fost construit pronaosul. Acoperișul care acoperă naosul și pronaosul este unul comun. La fel ca și în cazul naosului, un turn-clopotniță este amplasat în partea
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
O a doua etapă poate fi considerată cea în care a fost construit pronaosul, puțin mai lat decât naosul bisericii. De asemenea, în fotografia păstrată se mai pot observa capetele grinzilor din care a fost construit pronaosul. Acoperișul care acoperă naosul și pronaosul este unul comun. La fel ca și în cazul naosului, un turn-clopotniță este amplasat în partea de vest a pronaosului. Acesta este de dimensiuni mai mari decât clopotnița de deasupra naosului. Având pereții tencuiți, biserica avea intrarea prin
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
construit pronaosul, puțin mai lat decât naosul bisericii. De asemenea, în fotografia păstrată se mai pot observa capetele grinzilor din care a fost construit pronaosul. Acoperișul care acoperă naosul și pronaosul este unul comun. La fel ca și în cazul naosului, un turn-clopotniță este amplasat în partea de vest a pronaosului. Acesta este de dimensiuni mai mari decât clopotnița de deasupra naosului. Având pereții tencuiți, biserica avea intrarea prin pronaos pe latura de nord. Atât naosul cât și pronaosul erau luminate
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
a fost construit pronaosul. Acoperișul care acoperă naosul și pronaosul este unul comun. La fel ca și în cazul naosului, un turn-clopotniță este amplasat în partea de vest a pronaosului. Acesta este de dimensiuni mai mari decât clopotnița de deasupra naosului. Având pereții tencuiți, biserica avea intrarea prin pronaos pe latura de nord. Atât naosul cât și pronaosul erau luminate printr-o fereastră.
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]