2,055 matches
-
Va deveni asistent, iar în 1979 lector la Catedra de literatură a Facultății de Filologie a Universității din Craiova. În 1977 și-a susținut doctoratul în filologie cu teza Poezia hermetică românească. Din 1981 s-a pensionat medical: o boală necruțătoare a pus capăt atât carierei sale didactice, cât și celei literare. A debutat în 1970, la revista „Ramuri”, unde o vreme va asigura cronica literară, iar editorial cu Poetica lui Ion Barbu, apărută în 1978 și distinsă cu Premiul Uniunii
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
contemporane (Manevre, Berzele din Boureni, Alegeri libere) sau de efigia lingvistică a unor caracteristici etnice zonale (La Blaj). La apariție critica a relevat filiația caragialiană, dar și nota personală a râsului lui T., lipsit de „causticitate acidă” (Perpessicius). Polemic, uneori necruțător, este scriitorul în publicistica din Tămâie și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine neconcesiv în confruntarea cu grobianismul, pedanteria scientistă și erudită, smerenia
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Guérin din poemul dedicat lui Francis Jammes: „Où nous avons pleuré d’autres hommes riront”. * Timpul trece cu întristări. Una cu alta: o mare risipă. Trebuie să fac eforturi pentru a gîndi pozitiv despre lume și viață. Depresia aruncă o necruțătoare lumină asupra trecutului. Erorile, nu puține, îmi apar din ce în ce mai evidente. Din păcate, prizonier al inexorabilului, nu mai pot să corectez faptele în sensul gîndurilor actuale. *Discuție lungă cu Octavian Voicu despre „hibele noastre de intelectuali”. „Discuție” e un fel de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cît am mai trăit! De-acuma mă poți lua oricînd!” La 71 de ani, e încă dreaptă, vioaie, curată (i-am sărutat întotdeauna mîna cu plăcere), cu simțul de observație la fel de ascuțit, ca de cînd o știu, și gura rea, necruțătoare cu cine trebuie. Pe mine mă laudă, căci din cei peste 50 de inși pe care i-a botezat, sînt singurul care-i trimite, la Paști și la Crăciun, cîte o felicitare. „Cinule, să fii sănătos!” Sensibil la faptul că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
morții cuiva! Adineaori mi-a telefonat Lucica, să-mi spună că a murit nașă-mea. Dintr-odată, din amintiri, s-a închegat chipul ei: fața zbîrcită, dar cu pielea încă albă, fină, îngrijită, ochii verzui, mici, iscoditori. Avea o judecată necruțătoare asupra oamenilor și o mare îndrăzneală în formulări. În ultima vreme, mergea greu pe drum, fiind nevoită să se oprească din zece în zece metri. Oamenii treceau, la deal sau la vale, salutînd-o. Cînd unul se îndepărta binișor de ea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pînă la „iad”.) Era într-una din acele „pase proaste”, morbide, chinuitoare, care-i vin tot mai des, cînd mă provoacă să-i spun „ce-a greșit” de a ajuns în situația critică de azi. Vrea să fiu dur, aspru, necruțător. Cum nu obține de la mine imputările pe care le așteaptă, se autoacuză frenetic sau își inventează scuze neverosimile. În convorbirea abia încheiată, pe un ton de destăinuire importantă, gravă, mi-a spus: „Eu sînt copilul mal-aimé. N-am avut parte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și îl vom înțelege mai bine pe el și măsurile luate ce ne privează de o mai bună stare materială. Vom face sacrificii pentru depășirea crizei economice, în special energetice, prin care trece omenirea. Și-l mai rugăm să fie necruțător față de subalterni, căci ei sunt primii ce încalcă legile țării. Altfel, tot creditul moral se va pierde și conducerea va fi ruptă de popor, iar afirmațiile despre o legătură indisolubilă între politica externă și cea internă vor fi vorbă golită
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cea de afară. Așa că... vii de afară și sări direct în pat. Cât privește bucătăria, ne-am improvizat în pod o semicameră din lemn unde soția mea încearcă să gătească, vara sub căldura insuportabilă a acoperișului, iar iarna îndurând capriciile necruțătoare ale frigului. Apa, când urcă la noi la mansardă, e un mare eveniment, lucru ce se întâmplă o dată, de două ori pe săptămână iarna, căci vara nu urcă deloc, din lipsă de presiune corespunzătoare. În rest, facem sport de zeci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
învățat să fie vigilent, el însă este neîncrezător și,;în afara membrilor de familie pe care i-a situat peste tot în aparatul de conducere, nimănui nu i-a mai acordat niciun dram de încredere. Partidul l-a învățat să fie necruțător, el însă este brutal, suprimând orice umbră de critică, permițându-și până și trimiterea de specialiști pentru asasinarea unor persoane aflate pe teritoriul unor țări străine, persoane care poartă vina că sunt români și sunt purtătorii de cuvânt reali ai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
croquis-uri, notații despre societatea românească”. Rubrica „utopică”, cum o numește, resemnată, autoarea, ar fi trebuit să construiască un calus al „fracturii deranjante (dacă nu periculoase) Între grupări și generații... autori de vârste și realizări diferite, angrenați deocamdată Într-o dispută necruțătoare”. Învecinați Într-o aceeași publicație, ei ar fi avut șansa, spera inițiatoarea, „să vadă mai limpede unde au greșit, dacă au greșit etc.”. Justificarea viitorului se află În trecut: „ani de zile am Încercat să «deschid» o revistă căreia i
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
preajmă, nici nu sunt de găsit totdeauna printre cei aflați În rolul public rezervat Înțelepților și drepților. Cititorii avizați asupra atmosferei din țară Înțeleg, probabil, fără dificultate, despre ce și cine ar fi vorba, care ar fi natura actualei „dispute necruțătoare”. Pentru cei de departe, este mai greu de deslușit fie și o mult mai simplă chestiune: de ce din proiectul numărului 750 a supraviețuit doar ancheta, de ce rubrica „utopică” nici măcar nu și-a Încercat experimentul? * Textul Gabrielei Adameșteanu din nr. 750
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
destinului, da, se putea spune așa, cum și spuneau noii săi concetățeni. „De-a lungul crizei, Bérenger nu este preocupat de condiția umană, ci de propria situație. Transformați În Rinoceri, cei din jur pun În cauză propria sa existență”, continua, necruțătoare, teza. Da, așa era, știam ce Înseamnă Rinocerii Înmulțindu-se În jurul solitarului. „El susține că dacă s-ar fi Întâmplat În altă parte, «măcar de s-ar fi Întâmplat altundeva», s-ar fi putut discuta totul logic și rațional, ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se Întâmple altui copil - și ție- și mie”. Neacceptând nici o Autoritate - incarnarea supremă a acesteia rămâne Auschwitz -, naratorul respinge, firește, și sloganurile evreiești, chiar cele impuse de Împrejurările extreme ale supraviețuirii, obsesie iudaică ce nu pare să devină desuetă.Confesia (necruțătoare, În primul rând, cu sine) a supraviețuitorului din Kaddish nu este altceva decât suferința pietrificată În tăcere și solitudine: „Evreitatea mea rămâne o vagă circumstanță a nașterii, doar altă culpă-greșeală printre multe, o femeie cheală În fața oglinzii”. Deloc surprinzător, sensul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce poate fi considerat romanul-parabolă al unei epoci în care manifestațiile publice se făceau la comandă, într-un singur „crez”, întrunește virtuți ale genului, umorul și ironia, întâlnite încă din primele schițe adunate în volumul Privegheați lângă privighetori, devenind aici necruțătoare. Un episod precum acela în care frizerii și coafezele sunt aduși cu mașinile la o stână pentru a face din bietele animale exemplare-model, pentru a fi omologate la o inspecție, poate părea de-a dreptul suprarealist. Actul editării, ca și
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
debordantă, cinică și copleșitoare, romanul dovedește, în fond, fascinația autorului față de ideea de feminitate. Ipostaze umilitoare ori ațâțătoare, femei ultragiate și agresive, hipersensibile sau animalizate, bărbați veștejiți prematur alături de feminități devorante la modul frenetic. Un an mai târziu, același macho necruțător și scrutător de psihologii ale prăbușirii lente publică un roman al geloziei. O gelozie mai mult sau mai puțin aberantă și îndreptățită, pigmentată cu decizii absurde și finalitate masochistă. Apa din cizme (2000) îl are în centru pe Iustin Raețchi
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
1916), cele câteva povestiri cu intenție didactică sunt marcate de reflexivitatea și de programul persuasiv al jurnalistului. Și în satirele din Obraze și măști (1922; Premiul Academiei Române) se recunoaște școala clasicilor, îndeosebi elemente din proza lui I.L. Caragiale. Povestitorul privește necruțător actualitatea, portretizează sarcastic și, aproape cu o tehnică de avangardă, lasă adesea actul narativ să se întoarcă asupră-și. Personajele (Nae Bumbuleț, Pripășeanu, Ibriceanu, Tase Clipici) sunt cele câteva fețe ale unui Mitică funcționar. Gustul pentru calambur și colajul de
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
a scrie adevărul (atunci când scrie și vorbește despre realitatea-așa-cum-este-ea) și a accepta adevărul spus, scris de altul, chiar dacă nu-i este cu totul favorabil acel adevăr. A fi scriitor înseamnă a nu minți.” Prin atitudinea sa, ca și prin luciditatea necruțătoare cu care a denunțat ipocrizia colegilor de breaslă, profitori sau victime mute ale unui regim dictatorial menținut la putere prin crimă și delațiune, G. a devenit un „personaj” incomod pentru toată lumea, un autoexilat căruia, după revoluția din 1989, nu i-
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
cercetare, tânărul absolvent primește doar un post în învățământul gimnazial. După zece ani de profesorat (1970-1980), intră prin concurs la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, unde a lucrat până în 1995, când s-a stins în urma unei boli necruțătoare. A debutat încă din facultate, publicând doar din când în când, din pricina unei exigențe împinse la extrem. În „Viața studențească”, „Cronica”, „Alma Mater”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Buletinul Universității «Al.I. Cuza»”, „Echidistanțe”, „Dacia literară”, i-au apărut recenzii
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele de mai sus sunt distincte de cele ce indică trăsături temperamental-caracteriale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de generare a unor costuri scăzute la furnizor și a unei calități mai bune de care să beneficieze cumpărătorul. Datorită avantajelor sale, această metodă este tot mai mult adoptată și de firmele vest-europene și americane, stimulate, desigur, și de concurența necruțătoare a produselor japoneze pe propriile lor piețe. Alte situații se caracterizează prin costuri de distribuție ridicate: Fig. 12 - Dezavantajele costului În aval Împreună cu analiza calitativă și cantitativă a forței concurențiale, analiza costului permite poziționarea exactă a firmei În mediul concurențial
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
temeiul e greu de contestat. Mai nimic nu vine la el dinspre invenție și prelucrare obiectivată. Precisă la nivelul detaliilor, observația rămâne ori nudă, seacă, plată ori ajunge să fie subminată de un criticism îngroșat, de vreme ce pornirea nediferențiat caustică, gratuit necruțătoare nu poate fi reprimată. C. pare să descindă mai degrabă din familia plebee a unor gazetari și prozatori de la sfârșitul secolului al XIX-lea, interesați de „faptul de viață”, decât din stirpea lui I. L. Caragiale. SCRIERI: Încurcă-lume, București, 1903; Deștept
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
1946). Tonalitatea dominantă a primelor lui poezii se înscrie într-o cheie gravă, întunecată și sumbră: marcat de mizeriile și ororile războiului, pe de o parte, conștient de eșecul estetismului literar în a asigura un refugiu împotriva realității ostile și necruțătoare, pe de altă parte, autorul scrie „cântece negre”, poeme al căror nucleu îl constituie protestul social și revolta împotriva dimensiunii meschine și strivitoare a cotidianului. Într-o lume lipsită de orizont și transcendență, o lume în care, după hotarul reprezentat
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele mai reușite texte se numără o rescriere a poemului După melci de Ion Barbu, poemul deschiderii prea timpurii spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
sunt moralizatoare, dar cu haz și duioșie. Dintre poeții care își construiesc mimetic universul, C. este cea mai plină de vervă și grație. Scrierile sale în proză (Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, 1971) sunt rezultatul unor observații ironice, necruțătoare asupra unei lumi caricaturale, cu care se confruntă o sensibilitate de adolescentă hotărâtă să devină genială. Memoria ca zestre (I, 2003), jurnalul tinereții, încearcă să impună imaginea îndrăgostitei care înșală fără să se implice sentimental, dar nu ascunde și nu
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
triviale, versurile, canonice sau nu, au o curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-un limbaj elegant, chiar grațios, și o nelimitată bucurie de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care sunt selectați scriitorii comentați
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]