2,101 matches
-
penumbră, stălucirea mată a unei oglinzi oarbe. "E el!", spuse Arcadi. "Cine?" "Țarul modernizator, reformatorul Rusiei barbare, Petru cel Mare!" "Stafia lui bântuie prin oraș?" "Atenție, e răzbunător! În noaptea asta, a coborât de pe soclu ca să-l urmărească pe un nenorocit ce se târăște pe caldarâm, acolo unde vizibilitatea e mereu proastă și unde se năruie marile proiecte ale Istoriei. Nu-i auzi galopul?" Un suflu sepulcral mătura străzile pustii. Margareta se cutremură, dar, de vreme ce dăduse peste unul mai nebun decât
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
el a plecat în Arabia Saudită să facă reportaje despre război la fața locului. De aici încolo, Rather aduce elogii armatei și devine cel mai ardent suporter al războiului terestru, triumfînd în nemaipomenitele, strălucitele, explozivele acțiuni militare care au măcelărit pe nenorociții de irakieni, complet demoralizați după 40 de zile de bombardament, lipsiți de o tehnologie ridicată pentru a lupta contra echipamentului militar de înaltă performanță a trupelor americane și a celor din coaliție. Absența unor voci critice importante din principalele media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
zvon sinistru. — L-au omorât pe Fleva! Mă apropii de intrarea Camerei și văd un om întins, dar nu erea Fleva. După figură, mi s-a părut că erea deputatul liberal din Giurgiu, Vasile Epurescu. În realitate, erea un ușier. Nenorocitul căzuse victima unei erori. Auzind zgomot mare în curte, s-a repezit și el să vadă ce se petrece. Tocmai atunci Nicolae Fleva urca treptele intrării, și pocnetul de pușcă răsună. Ușierul căzu trăznit, căci glonțul îl lovise în cap
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de confuzii, semnalate apoi de un cititor al Adevărului: Într-o noapte, mai mulți ani după furtul de la Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea Moșilor. Poliția lui Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
-și impună regulile logicii, și să știe să-și înfrâneze rebeliunile sentimentului, ale obișnuințelor, ale tradițiilor. Ori avem conștiința lumii nefericite în care trăim și a îndatoririlor care ne revin, ori nu o avem. Dacă nu o avem, suntem niște nenorociți netrebnici; dar, dacă o avem, nu trebuie să ezităm nici o clipă să luăm măsurile care se impun. Lumii simțului, a trupului, a idolatriei trupului, a materialismului dialectic și istoric, trebuie să-i prezentăm revendicarea spiritului prin exemplul castității. Dar, castitatea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aduc și argumente. Calda prietenie pe care mi-o arăți de cîțiva ani (poate nu e altceva decît reversul prieteniei alese ce ți-o port) mi-a dat uneori siguranță. Pentru că pînă azi m-am simțit în fiecare oră un nenorocit. Poezia salva doar acel gînd din mine ce mă va opri poate întotdeauna de la sinucidere. Și am trăit prea mult printre oameni prea puțin demni de stimă. Aș vrea să nu existe prea mult "huo!" în mine. Pentru că n-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
noi suntem cei puternici și nobili? Pe noi se sprijină prinții și stăpânirile. Sabia noastră Îi aduce pe tron și Îi ajută să rămână acolo. Sabia noastră le sare În ajutor atunci când au nevoie, și nu secerile și ghioagele acestor nenorociți! — Taci, mi se pare că iar am auzit pași! Amândoi traseră cu urechea, În Întuneric, ținându-și răsu flarea. Însă nu se auzi nimic. — De ce n-am sărit eu oare astăzi pe estradă? continuă cealaltă voce. Erau amândoi acolo! Cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
țărani. Vom fi puternici dacă ogoarele noastre vor Înflori, dacă viile noastre vor da o recoltă Îmbelșugată. Vom fi puternici dacă prăvăliile negustorilor vor fi pline cu aur și argint, dacă oamenii vor fi mulțumiți, sănătoși și apărați. Slabi și nenorociți vom fi, dimpotrivă, dacă supușii noștri vor flămânzi, dacă satele vor fi pustiite și orașele trecute prin foc și sabie. Înțelegeți, timpul nu rămâne pe loc! Timpurile se schimbă și noi odată cu ele! Târziu, după ce sala se golise și liniștea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Din partea mea, n-ai decât să-l hrănești. Dezleagă-i mâinile, numai ai grijă să nu fugă, fiindcă atunci te spintec pe tine În locul lui. Omul Îi dezlegă mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic Între dinți! Simeon Îi mulțumi și mușcă fără poftă din carnea tare și uscată ca iasca. Aflase acum că deznodământul era aproape și-și spuse că poate era mai bine așa. Cel
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acolo... În rest... Lui nu-i plăceau podarii care pălăvrăgeau prea mult. și mai cu seamă cu atâta Îndrăz neală În fața stăpânului! Curată obrăznicie! Întrebă cu ne mul țumire: — Duce, n-ar fi mai bine să-l aruncăm și pe nenorocitul ăsta cu capul Înainte de pe pod? Prea spune multe! — Doamne ferește, Hildebrand! răspunse prințul cu asprime. Lasă omul În pace să-și facă treaba. O face foarte bine! Podarul se Înclină cu umilință: — Stăpâne, Johannes va veni și el Încoace. Mi-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
duci. Doar că nu le cunoștem numele... — Eu le cunosc, spuse Solomon. Tocmai atunci când ați sosit la Zürich le-am aflat. L-ați văzut pe cerșetorul care pleca de la mine... Prietenul nostru Josua a Înțeles de Îndată, nu sunt niște nenorociți fără căpătâi aceia care mă caută... Sunt oameni Îndemânatici, care se pot strecura oriunde și află totul. Astăzi am aflat nume noi: noul maestru de vânătoare al ducelui Bertold, ministerialul din Sölden și soția sa, care s-au furișat În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
caporal, ce fel de "criminali" sunt ăștia, când aici văd copii de școală și de grădiniță? Eu nu înțeleg... Văd, mă, tu crezi că-s chior? Ce zici?!? Și-apoi... ni s-a spus că-s chiaburi și bogătași. Dar nenorociții ăștia dorm pe jos, n-au nici măcar paturi, tovarășe capo... Vorba, Neamțule! N-ai voie să vorbești în front! Ordinul se execută, nu se discută, ai înțeles? Înțeles, să trăiți! Adevărul e că întrebările Neamțului au declanșat și în sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
l-am fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana la gât, stând la un colț de stradă și întinzând în fața trecătorilor grăbiți și indiferenți mâna descărnată și tremurătoare, pentru a primi un nenorocit de gologan. În scurt timp, Haiduc ajunsese al o stare de degradare fizică și morală avansată, care se accentua vertiginos. Blana lui altădată îngrijită, curată și strălucitoare îl abandonase de multă vreme. Haina lui exterioară era formată din smocuri răvășite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-a spus că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează 'nenorocitului de Pitești' și că își dă seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Toate aceste mărturisiri arată că Pafnutie Pătrășcanu, care fusese torturat în mai multe rânduri la Pitești până să treacă de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
înșelat, acuzându-l pe Nemeș că i-a citat argumente ideologice în sprijinul metodei violente. Mustrările de conștiință au devenit dese în această perioadă, semn că Pătrășcanu își revenise. El a recunoscut că tot ceea ce a făcut s-a datorat 'nenorocitului de Pitești' și că își dădea seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Nu se știe unde a fost anchetat Pătrășcanu pentru procesul deținuților, întrucât el a dat doar declarații detaliate despre acțiunile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
independence roumanine și Epoca de sub conducerea domnului Nicu Fulipescu, ultimul ofensat ca urmare a unei aluzii a recurs la satisfacția cu ...spada. „Întâlnirea pe teren a avut loc sâmbătă înainte de amiază și la repriza a doua a împuns atît de nenorocit dl. N.F. pe regretatul G.E.L. încât acesta a căzut la pământ rănit grav, sfârșind în vreo câteva minute”. Multe vești priveau familia regală din România. O știre vorbea despre discursul M. Sale Regina României Carmen Sylva rostit la recepția profesorilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trimite la închisoare, precum mama lui Ștefan cel Mare pe domnitor la bătălie, e remarcabilă. În 31 decembrie 1959, revenit de la Securitate, după nararea celor petrecute, Tatăl, bătrînul evreu de 82 de ani îi spune: "Ce-ai mai venit acasă, nenorocitule? Le-ai dat impresia că șovăi, că poate să încapă și posibilitatea să-ți trădezi prietenii. În afaceri, cînd spui lăsați-mă să mă gîndesc înseamnă că ai acceptat. Pentru nimic în lume să nu primești a fi martor al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cele de alt neam, trebuie să se procedeze mai înainte de toate la despărțirea celor aleși de necurăția și spurcăciunea altor popoare ticăloase spre a se curma nelegiuirea amestecului. Nici nu le-a dat voie să intre în oraș, pe toți nenorociții aceia îi ține afară în ploaie zile întregi ca să se întocmească listele de israelieni căsătoriți cu femei străine. Și se pornește lunga și migăloasa treabă a întocmirii listelor de către comisiile special numite. E ziua cea mare a triumfului Birocrației. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
conta că discurile apăreau mai târziu, doar să nu mai stea pe drumuri în tren. Iar ca să fie totul împlinit, chiar în stația din Budapesta, la câteva linii distanță de locul unde așteptau, în pauză, văzuse și un marfar. Un nenorocit de marfar, care l-a dat peste cap mai rău decât și-ar fi imaginat. Un marfar cu vagoane verzi, precum cel din amintirile lui, pe care nu le-a putut da uitării, oricât a sperat asta. Oricât a refuzat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
că, în loc de un banal cititor, vă imaginați ce o să scrie Cutărescu mâine la recenzii ! — Corect, corect, jos pălăria ! Dar cu mențiunea că citi- torul meu banal, cum spuneți, ca să afle despre cartea mea, cel mai probabil că trebuie să deschidă nenorocitul de ziar. Și încă un fapt, iar aici nu mă puteți contrazice : oamenii nu citesc neapărat cărți, ci autori, la fel cum nu ascultă neapă- rat melodii, ci cântăreți. Nu ? — Da, aveți dreptate aici. — Iar imaginea noastră, ca artiști, se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înțeleg ?... Dar eu, eu nu pot sta într-un loc făcând ceva anume. Orice anume. Nu pot doar să scriu ori doar să cânt ori doar să dansez ori să joc teatru. Eu vreau mai mult tot timpul, ca un nenorocit de drog ! Nu vreau să fiu cineva sau ceva anume, asta m-ar omorî instan- taneu. Vreau să ajung la zei și să mă întrec cu ei în glorie și măreție. Vreau să zbor cum n-a zburat nimeni, vreau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
toată țara, dar și din străinătate, artiști, vedete, jurnaliști, oameni de cultură și mai ales cetățenii simpli ai Bucureștiului s-au bucurat de grandiosul arc de aproape 30 de metri înălțime. — Am crezut că o să mor și n-o să văd nenorocitul ăsta de Arc terminându-se odată, râde Fernic, care stătea cu o mână sprijinit de bastonul său elegant, negru, și cu cealaltă de spatele lui Cristi. — Ei, n-ar fi de parcă n-ai încercat din răsputeri ! — Și ai văzut ce-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cântec și de pahar. — Dintre toate nebuniile pe care le-a făcut, nu l-au dărâ- mat bătăile, nici foamea, taxele sau amenzile, nici avionul său cu care se-ntrecea-n peripeții, nici parașuta, iată-l, Sachi, răpus de un nenorocit de fulger. — Dumnezeu l-a lăsat să-și împlinească fiecare vis în parte. — Și l-a smuls de-aici mult prea devreme, îngână Cristi, cu lacrimi în ochi. — Dar cine suntem noi să judecăm asta, domnișorule Cristian ? Suntem niște simpli
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înfometați și umiliți, mințile luând-o razna de atâta durere și chin, oameni odată sănătoși care nici nu mai știau cine sunt, din cauza loviturilor zilnice primite în cap, violuri, boli care te urmăreau toată viața, odată cu întuneri- cul permanent și nenorociții de șobolani care te zgâriau și îți mușcau picioarele și mâinile, că nici nu puteai să dormi. — Da, pe Rada au arestat-o, încă de pe front, când era cu trupele artistice. — De ce ? — Au închis-o pentru că a recitat „Tatăl nostru“ !... Dumnezeu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-te cu jegoșii ăștia ? Poate unii nu sunt atât de jegoși cum îi numești. Poate nu vezi bine prioritățile. Ce ai de gând să faci ? Să ajungi să mori de sărăcie și de foame ? Doar pentru că nu poți cânta un nenorocit de cântec politic ? Nici măcar asta, trebuie doar să le zâmbești și să le arăți aprecierea... — Poftim ? Aprecierea unor criminali ? Spune-mi, Marie, spune-mi tu cum poți să zâmbești unuia ale cărui mâini încă miros a sânge de om nevinovat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]