3,943 matches
-
se prăpădească de rîs. Și fiindcă rîdea fără oprire nu reușea să spună ce voia, rîsul pusese stăpînire pe el și Julius nu putea să Înțeleagă ce spune... hi, hi, hi, da, da, hi, hi, hi, băiețaș, hi, hi, hi, nepoata, hi hi, hi, bunicului, hi, hi, hi, lui Beethoven, hi, hi, hi... În sfîrșit, Julius izbuti să prindă ceva cu claritate: „Cine ți-a spus?“ — Unchiul meu, Juan Lucas... E Însurat cu mămica mea. — Aha! Tatăl tău, da, da... Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
amuți. Carlos o dădu dracului și-și ridică ochii spre etaj. De acolo putea să-l urmărească pe Julius. — Îți mulțumesc, Îți mulțumesc. La vîrsta mea, băiețel, la vîrsta mea sunt eforturi pe care nu mai poți să le faci... Nepoata lui Beethoven, nu-i așa? Nu-mi place, Îi scăpă lui Julius, care nu putuse uita atît de ușor loviturile simbolic-morale. Nici mie nu-mi place, băiețaș. Ține. Lui Julius Îi tremură mîna cînd luă moneda. La Început se făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lagăr și trebui să și le desprindă de zăbrele. Se duse atunci să lipească cele trei timbre care-i mai rămîneau ca să-și umple seara, În afară de ziarul care de ani de zile nu mai cuprindea știri pentru el. Numai băiețelul, nepoata lui Beethoven, copilăria... E Însurat cu mămica... Auzi clar un cîntec și se uită cîtva timp la un radio asemănător cu mașinile de scris de la fereastra asta, dar cîntecul venea de jos... Cine-i fata care a apucat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vineri de la Începutul lunii e recital. Aha... Prin urmare, e recital, nu-i așa? Și tu n-ai voie să vii la recital, hi, hi, hi, sigur că nu... Marea Academie de muzică condusă de Frau Proserpina! Marea Academie a nepoatei lui Beethoven! Cine i-a spus lui tăticul tău că Frau Proserpina e nepoata lui Beethoven? — Nu știu, unchiul Juan Lucas știa mai de mult. — Unchiul Juan Lucas? — E Însurat cu mămica. — Adevărat. Dar tu i-ai spus că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Și tu n-ai voie să vii la recital, hi, hi, hi, sigur că nu... Marea Academie de muzică condusă de Frau Proserpina! Marea Academie a nepoatei lui Beethoven! Cine i-a spus lui tăticul tău că Frau Proserpina e nepoata lui Beethoven? — Nu știu, unchiul Juan Lucas știa mai de mult. — Unchiul Juan Lucas? — E Însurat cu mămica. — Adevărat. Dar tu i-ai spus că e nepoata lui Beethoven? Lui Frau Proserpina i-ai spus? — Nu! Unchiul Juan Lucas mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui Beethoven! Cine i-a spus lui tăticul tău că Frau Proserpina e nepoata lui Beethoven? — Nu știu, unchiul Juan Lucas știa mai de mult. — Unchiul Juan Lucas? — E Însurat cu mămica. — Adevărat. Dar tu i-ai spus că e nepoata lui Beethoven? Lui Frau Proserpina i-ai spus? — Nu! Unchiul Juan Lucas mi-a interzis să-i spun. E Însurat cu mămica... Nu, poate că minciuna asta gogonată nu venea de la ticăloasa asta, dar În orice caz ea era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cînta, fiindcă se auzea pianul ca pe discurile unchiului Juan Lucas. Pentru prima oară În viața lui, Julius prinse diferența dintre My Bony lies over the ocean așa cum o cînta el și ceea ce cîntau elevii care făcuseră multe lecții cu nepoata lui Beethoven. Ajungînd la ușă vru să bată În retragere, dar bătrînelul părea hotărît să Înfrunte orice piedici. Îl prinse chiar de mînă ca să-i dea curaj sau ca să nu-l scape. „Uită-te“, Îi spuse, Împingînd ușurel ușa. Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Întrebă Juan Lucas, apăsînd pe butonul microfonului prin care Își comunica dorințele la bucătărie. — Julius nu minte niciodată, spuse Susan, sărind și ea pe un taburet și așezîndu-se lîngă Al Capone. — Unchiule, nu-i asa că Frau Proserpina nu e nepoata lui Beethoven? — Aduceți puțină gheață la barul de larnă, spuse Juan Lucas, aplecîndu-se ușor ca să vorbească la microfon. Se ridică apoi Îndată și se uită la Julius: Hai, du-te la bucătărie și ai grijă să aducă mai repede gheața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la barul de larnă, spuse Juan Lucas, aplecîndu-se ușor ca să vorbească la microfon. Se ridică apoi Îndată și se uită la Julius: Hai, du-te la bucătărie și ai grijă să aducă mai repede gheața. — Ce-i povestea asta cu nepoata lui Beethoven? Întrebă Al Capone, În timp ce Julius se Îndepărta trăgînd cu urechea. — O glumă a lui Juan Lucas și bietul Julius... În bucătărie urmăreau cu mult interes conversația. Juan Lucas uitase să apese pe Întrerupătorul microfonului, se prăpădeau de rîs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
le dădeau ceilalți copii - Pami, Emi, Monda - ea se voia mereu chemată Epaminonda. Însă, cel mai mult, o enerva bunică-sa care, nereușind niciodată să-i spună numele întreg, îi “confecționase” unul mai scurt și mai neaoș: Măndița. La nervii nepoatei, bunica răspundea mânioasă: “Ce l-o fi apucat, maică, pe ginere-meu ăsta să-și pocească copilul?! Unde naiba o fi dat de sfântul ăsta Pirimanda? Că la noi, în calendarul ortodox, nici pomeneală de el! Odată cu trecerea anilor... 2
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
noastre!” Și nu vă bucură lucrul acesta?” “O, ba da, enorm! Însă, vedeți dumneavoastră, eu sunt absolut sigură că acest elev s-a pregătit mult în particular și că meritul profesorului Alexandrescu...” “Ei, nici chiar așa, să minimalizăm totul! Lucia, nepoata mea, de exemplu, spune că tovarășul profesor este foarte exigent, dar și oferă mult în timpul orei” “Și dumneavoastră credeți chiar tot ce spun copiii?” “Bine, dar ea nu mai este un copil. Acuși vine examenul de treapta a doua, pe
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
auzit! Din păcate, însă...”) ,, Dacă nu aveți nimic de adăugat, iau tăcerea dumneavoastră drept o recunoaștere a adevărurilor despre niște lucruri nu prea plăcute ce se spun pe seama dumneavoastră. Vă previn, așa, colegial, că tovarășa inspectoare Pătrașcu Elena, a cărei nepoată e eleva liceului nostru, este perfect informată de toate acestea.” (,,Dacă-i așa, lucrurile stau bine. Sunt convins că măcar dumneaei va face distincția cuvenită între joacă și jocuri, adică între banalitate și teoria jocurilor, deci știință matematică pură”) ,,Domnule
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pe o canapea mizerabilă, fiecare la câte un capăt, în fața căminului din piatră de râu, din cabana construită de mâna lui Luther, unul strigând un nume din copilăria lor din Nebraska, iar celălalt identificându-l. Luther le spuse nepotului și nepoatei lui povești fantastice despre tânărul Cappy: cum se alesese cu tăietura de pe puntea nasului, scăpând din mână bolovanul de granit pe care-l ridicase deasupra capului pentru un pariu. Cum fusese însurat cu o altă fată, înainte de Joan. Cum făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
opri și se întoarse iar spre el. —Ești tipul cu creierul de la New York? Cel care a venit să-l vadă pe Mark Schluter? Weber se înroși. —Așa e. Cum...? — Aș vrea eu să am puteri paranormale. Învârti cafetierele pe lângă urechi. Nepoată-mea e prietenă cu băieții. Mi-a arătat o carte de-a dumitale. Mi-a spus că ești aici. Noi toți zicem că a fost o tragedie ce s-a întâmplat cu Mark. Dar sunt și unii care zic că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
loc surprinzător. Nici nu știi din câte-și poate reveni. —Asta-ncerc să-i spun de-o căruță de ani lui bărbatu-meu. În mintea lui se produse un declic. Simți fiorul dezgropării unui lucru prea mic ca să merite reținut. Nepoata dumitale... e cumva slăbuță, cu tenul alb? Cu părul lung și drept, până mai jos de umeri? Își croșetează singură hainele? Chelnerița își împinse un șold înainte și-și înclină capul. —Ei, știu sigur că până acum nu te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
alimentația sugarului normal și dietetica sugarului cu tulburări digestive“. Am găsit-o în catalogul universității. Era în 1943. A trecut mai bine de o jumătate de veac de atunci și trei regimuri politice radical diferite între ele, au acum copii nepoatele femeilor tinere de atunci și la ordinea zilei este întoarcerea la alăptarea naturală. Știu, o spui și în carte, o spune orice om rațional, e mai bine să existe alăptare naturală. E bine pentru copil și pentru mamă, dar dacă
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
Nepoatei mele Vichy Când merii din grădină dau în flori, Nepoată, atunci vei împlini trei anișori. Mereu tu vei dansa sub soare Călăuzită de steluța călătoare. Cei trei ani prin luncă zboară Și pornesc spre lunga vară. Ocrotită ești de îngerul
De ziua ta by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83177_a_84502]
-
Nepoatei mele Vichy Când merii din grădină dau în flori, Nepoată, atunci vei împlini trei anișori. Mereu tu vei dansa sub soare Călăuzită de steluța călătoare. Cei trei ani prin luncă zboară Și pornesc spre lunga vară. Ocrotită ești de îngerul ceresc Și de părinții care te iubesc. Când vei fi
De ziua ta by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83177_a_84502]
-
Antim Găină, și-am fost bucuros de înaintarea sa în calea duhovniciei ! Să fie mare și rugător pentru noi la Dumnezeu ! Tot acum am adus la Secu, mănăstirea scumpă sufletului meu și pe strănepoata mea Ruxandra Viorica Gramaticescu din București, nepoata sorei mele Augustina Lamașanu, de la Fântânele - Botoșani, care ma crescut pe mine, ca să mai vadă această Sfântă Mănăstire, pe care n-a văzut-o de când era de vârsta de 102 cinci ani și pe părinții din mănăstire pe care ea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ceasul: 5. " E foarte bine, draga mea. Dacă intenționează să te privească, va veni cu cel mult o jumătate de oră înainte. Tu îți vei petrece vremea închinîndu-te Sfântului Anton de Padua. Oricine își va imagina că te rogi pentru ca nepoata, sau chiar fiica ta să se mărite." Pătrunse în catedrala aproape pustie. Cineva exersa la orgă pe un motiv de Bach. Melania Lupu își muie degetele în apa sfințită și se închină. " Desigur, acesta este un obicei catolic, dar e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
benzii desenate derivă și din ambiguitatea relației ce unește pe apărătorii lumii libere și pe inamicii lor. Dincolo de enigmaticul și ferocele Ming se ghicește silueta, delicată și parfumată, a unei alte prezențe feminine, decupată din peisajul aceluiași film noir. Tania, nepoata domnului Ming, este actorul ascuns ce asigură, în pofida pericolelor, informația de care depinde succesul însuși al luptei. Întotdeauna în umbră, atentă la o artă a disimulării și deghizării, Tania este, ca și miss Ylang Ylang, marca unui erotism pe care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
volume pe care le voi expedia în diferite localități cu autografele respective și cu câte o scrisorică, unde e cazul. Vineri, 30 iulie 2010. Pe la orele 14, în timp ce corectam un text, primesc din Brăila un scurt telefon prin care o nepoată a colegului Grigore Negură mă vestește că acesta a părăsit această lume în ziua precedentă - fiind deja în comă de câteva zile. Sărmanul Grigore, sufletul tuturor întâlnirilor noastre de promoție, omul care a făcut războiul fiind rănit de două ori
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de la Cadbury erau bune, dar nici chiar așa. Deci trebuia pur și simplu să-și asume riscul și să le lase în geantă, atât de firesc, de parcă ar fi fost doar un cadou pe cinste pentru un nepot sau o nepoată plecată de acasă. Controlul de la Heathrow era prima lui grijă. Zvonurile legate de explozibilele lichide din avioane nu numai că le-au dat motive în plus de teamă celor cărora le era frică să zboare, precum Henry, ci i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
așa de bună ca Santa.“ Salonul era aproape gata pentru sindrofie. Deasupra vechiului radio cu consolă era o sticlă plină aproape pe jumătate cu whisky Early Times și șase cutii de carton cu Seven-Up. Patefonul, pe care îl împrumutase de la nepoata ei, stătea pe linoleumul bine șters, în mijlocul camerei, cu firul ridicat până la lustră, unde fusese băgat în priză. Două pungi gigantice cu cartofi crocanți se odihneau în cele două colțuri ale sofalei acoperite cu pluș roșu. O furculiță ieșea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pregătit ceva bun de băut. Doamna Reilly luă paharul din mâna lui Angelo și, din două înghițituri, dădu pe gât jumătate din el. — De unde ai aparatu’ ăsta nostim, dragă? — Despre ce vorbești? întrebă Santa. — Patefonu’ din mijlocu’ odăii. — I-a nepoatei mele. I-o scumpă. A absolvit liceu’ la Sfântu’ Odo. A și găsit o slujbă bună de vânzătoare. — Ei vezi? spuse doamna Reilly întărâtată. Pun pariu că câștigă mai bine ca Ignatius. — Doamne, Angelo! exclamă Santa. Nu mai tuși atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]