9,847 matches
-
dacă între ochiul lui / și ochiul lucrurilor / există vreun spațiu pentru vedere. / Retina omului-fantă e lipită / de retina lucrurilor... («Omul-Fantă», SAlf, 115 sqq.). Contemplând lumea din afara ei, poetul are marea revelație a simetriadelor, a concentricității, a corespondențelor / proiecțiilor (oglindirilor), între nervul terestru și nervul divin, între față și revers, între ființă și neant, apropiindu-se de ceea ce înțelegea marele filosof francez, Jean-Paul Sartre, prin l'être cu l'en-soi și le pour- soi; însinele «este», «este în sine» și, triadic, desigur
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
lui / și ochiul lucrurilor / există vreun spațiu pentru vedere. / Retina omului-fantă e lipită / de retina lucrurilor... («Omul-Fantă», SAlf, 115 sqq.). Contemplând lumea din afara ei, poetul are marea revelație a simetriadelor, a concentricității, a corespondențelor / proiecțiilor (oglindirilor), între nervul terestru și nervul divin, între față și revers, între ființă și neant, apropiindu-se de ceea ce înțelegea marele filosof francez, Jean-Paul Sartre, prin l'être cu l'en-soi și le pour- soi; însinele «este», «este în sine» și, triadic, desigur, «este ceea ce este
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
ea nu se termină niciodată. Zgomotul caracteristic / este acela al fălcilor mestecând. // Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune din cosmos este punctul. / Unul nu este mai mare decât altul. / Muntele este un punct... («Contemplarea lumii din afara ei; partea I: nervul terestru» - SEM, 121 sqq.). Amplul poem, Contemplarea lumii din afara ei, de dincolo de constelările lirosofice și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
punct... («Contemplarea lumii din afara ei; partea I: nervul terestru» - SEM, 121 sqq.). Amplul poem, Contemplarea lumii din afara ei, de dincolo de constelările lirosofice și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit despre cel care nu s-a născut», «2. Nervul terestru», «3. Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i se lămuresc „direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
din afara ei, de dincolo de constelările lirosofice și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit despre cel care nu s-a născut», «2. Nervul terestru», «3. Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i se lămuresc „direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin: «1. Cel care nu s-a născut despre cel care a murit», «2. Nervul divin», «3
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit despre cel care nu s-a născut», «2. Nervul terestru», «3. Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i se lămuresc „direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin: «1. Cel care nu s-a născut despre cel care a murit», «2. Nervul divin», «3. Cântecul», «4. Cântărețul», «5. Sensul»: Iată a doua parte a descrierii: / sub pleoapa albastră, / aici, în această zonă cosmică, / toți se nasc din
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
născut», «2. Nervul terestru», «3. Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i se lămuresc „direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin: «1. Cel care nu s-a născut despre cel care a murit», «2. Nervul divin», «3. Cântecul», «4. Cântărețul», «5. Sensul»: Iată a doua parte a descrierii: / sub pleoapa albastră, / aici, în această zonă cosmică, / toți se nasc din toți. Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune / este viața. / Nici o viață nu este mai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
una, / se produce timp, / se moare și se naște timp, / se mănâncă timp, / se vinde timp, / se depune timp, / se modifică timp, / se risipește timp, / se economisește timp. De foarte departe / se poate confunda / acest punct albastru / cu timpul («2. Nervul divin» - SEM, 128); Văzută din afară, / lumea și locuitorii de pe punctul albastru / pot fi caracterizați prin aceea că sunt / și pot stârni ciudatul sentiment / că au tendința de a fi. // Pierderea cosmică investită în ei / este lumina de la diferite alte
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
nurori pentru fii săi doctorițe, foarte bogate. De aceea, împețea pe toate cunoscutele sale, pentru fii săi. Într-un târziu, auzi de o doctoriță mai în vârstă cu cincisprezece ani mai mare ca Dorin, Alina, dar care făcea crize de nervi pacienților. Când o apuca urla, zbiera și arunca cu ce nimerea. Și cei din jur fugeau speriați de ea. Nu o dorea nimeni ca soție. Deși visul ei dintotdeauna era să se căsătorească. Trecuse de treizeci și cinci de ani și nu
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
Fănel, motivând că este foarte aglomerat traseul și e nevoit să se concentreze la volan, nu a vorbit până la restaurant. A precizat doar că nici el nu cunoaște soția șefului. Întrebările ei au rămas fără răspuns. Era un pachet de nervi când a coborât din autoturism și încă nu se calmase. Au trecut cinci minute și ea era tot singură. Ar fi vrut puțină apă. "Femeia asta drăguță nu mai trece pe aici. De fapt, a întrebat dacă dorim ceva... Oare
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
Om ce nu face față Lesbiană=Remorcă scoasă din uz Estetician=Trișor pe față Buric=Busolă ce indică sudul Strănut=Duș contaminat Comă=Negociatoare cu moartea Epidermă=Maieu de piele Regurgitare=Gargara burții Ghiorăială=Crah de mațe Isterie=Taifun de nervi Himen=Bilet de voie Rușine=Grijă pentru jos Femeie=Șomeră în gol de lucru Frigidă=Socoteală greșită Crematoriu=Hornar ateu Sărut=Probă de admitere Epuizare=Efort valorificat Criză=Pană de normal Mamoș=Salvator de prăpăstii Diagnostic=Grenadă cu focosul în
ALANDALE MEDICALE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354313_a_355642]
-
Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum ai observat, a început să se înnoreze. Cei doi tineri se îndreptară spre sala de spectacole, sub privirile pătrunzătoare ale lui Viorel, ce tremura de nervi. I-a propus Ramonei să meargă și ei la dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă de brațul puternic al profesorului. Mișcările sale seducătoare, frecarea pulpelor goale de pantalonii lui scoteau broboane de transpirație pe fruntea bărbatului. Cu frunțile apropiate, cu sânii săi frumoși și seducători ce străpungeau
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
mijocul naturii și a animalelor, tradiția s-a fisurat și prin această fisură a scăpat dorința lui Cristian de a construi nave, nu de a urma tradiția familiei, mai ales că și-a ales ca specialitate navigația, să opereze asupra nervilor care conduc o navă, precum bunicul care și-a ales ca specialitate neurochirurgia, să repare nervii umani avariați de diferite maladii sau accidente vasculare. Nu numai faptul că nepotul lor drag termina o facultate i-a determinat să participe la
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353869_a_355198]
-
lui Cristian de a construi nave, nu de a urma tradiția familiei, mai ales că și-a ales ca specialitate navigația, să opereze asupra nervilor care conduc o navă, precum bunicul care și-a ales ca specialitate neurochirurgia, să repare nervii umani avariați de diferite maladii sau accidente vasculare. Nu numai faptul că nepotul lor drag termina o facultate i-a determinat să participe la această festivitate, ci și faptul că vor avea posibilitatea să cunoască în premieră părinții viitoarei lor
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353869_a_355198]
-
porniră, ce mai chirăieli și bătăi din palme. Doar știau toate că în cana de tablă care-i fusese oferită cu drag laptele se ducea urina vitelor la analiză de trei ori pe an. Între timp, ca să-i mai treacă nervii tovului, Iftode vru să dreagă busuiocul și întrebă, ca o vită ce era: - Da' stau și io ca omul și mă tot mir, dă unde le știe Marele Tovarăș pă toate că bine le mai spune! - Așa-i bă! Toate
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
nu durează mult și încep șoșotelile. -Ce cap mare i-ai făcut lui... - Vezi că se uită vecinii la noi și ne fură ideea...Ce face omul, face și maimuța... - Eu vreau să desenez un foc, că ard de atâțea nervi câți mi-a făcut Măriuța, că nu a vrut să mă ia în echipă la ea, spune Ionica încet, colegilor din echipă, roșu ca un rac la față. - Cine vorbește de mine? - Nimeni. Hai, să văd ce-ați făcut? - Ceva
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
comparația „și nu vă mai săturați ca vampirii”, foarte bine reprezentată este repetiția fie a unui cuvânt: „viceversa”, „proști! proști! proști!”, a propoziției „să ne revoltăm” sau a unui simplu tic verbal „mă-nțelegi”. Viceversa, cuvântul care declanșează criza de nervi premergătoare nebuniei, după instalarea acesteia este rostit obsedant, fiind liantul care face legătura dintre cele două planuri de existență ale personajului: cel al lucidității și al întunecării definitive a minții. Din punct de vedere sintactic, cea mai mare parte a
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
tâmpenie mai scoate pe nări umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
tâmpenie mai scoate pe nări umflatul acesta candidat la infarct.Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
ăia, băi? La câți au confiscat averile să acopere prejudiciul cauzat de „tunurile” date de ei din avuția statului, a noastră, a poporului? Ei, comedia dracului! izbucni șeful cu năduf. Știi ce?... Ufff! Ai dreptate, colega! Sufăr și mă lasă nervii... Facem așa cum ai zis tu. Îmbarcarea! Ceilalți doi bătură pe loc câțiva pași în ritm de alergare privindu-și șeful până îl văzură zâmbind. Nu mai rezistase. A început să râdă și s-a urcat vioi pe scaunul din dreapta șoferului
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
și lucra nu știu ce. Pisicile, cele două, roșcată și alb jigărit cu pete negre, o cunoșteau. Stăteau în apropierea ei, dormitând leneșe. Peste bara metalică a terasei, se vedeau cum trec rar oameni grăbiți, iar pe stradă mașinile, mașinile care dădeau nerv vieții, își vedeau de drum, oprind mai încolo, la semi-supermarket. Nimic nu tulbura tihna locului și-a orei. Alți clienți nu erau. El, acum, avea privirea concentrată pe laptopul de dinainte-i, de lângă cana cu cafea. Pe sub ochelari, din când
UNDEVA, ÎNTR-O CAFENEA (MOMENT) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352698_a_354027]
-
de principiu interesul pentru funcționarea adecvată a justiției românești întocmai din partea principalilor ei slujitori, susținători, apărători, făptuitori. Scuze nu s-au prezentat din partea nimănui, foarte argumentat, dovadă a faptului că atâția participanți care și-au oferit timpul, răbdarea și tensiunea nervilor pe durata a peste cinci ore, în Parlamentul României, spre punerea în ordine a unor probleme primordiale din sistemul Justiției, nu a însemnat nimic pe lângă complexitatea de probleme ale celor absenți, în perceperea ultimilor, firește! Neprezența Ministrului Justiției la o
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
că Ți-l întorn în pori să-ți curgă... Demoniță inferrnală, Faci ce faci și-n vrajă cadu-ți, Ești pedeapsa mea carnală În plăceri de rai în iadu-ți Doar cu desfătarea pielii Ce în veci aș săruta-o, Și în nervii mei, rebelii, Aș turna-o și-aș purta-o Când din falduri sus de glezne, Desfăcându-ți coapsele, Îmi faci carnea să îmi plezne Și toate sinapasele... Ești perversă și poroasă, Senzuală și lichidă, Îngeriță cuvioasă De plăceri adânci avidă
DESFĂCÂNDU-ŢI COAPSELE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352758_a_354087]
-
organizat ad hoc, unde halbele cu bere se goleau foarte repede de către tinerii însetați și bine dispuși. Un singur membru al grupului doar mima veselia și buna dispoziție, să nu pară ridicol în fața amicilor de la masă. Era un ghem de nervi și îi era teamă să nu răbufnească instantaneu. Nici atențiile șatenei care nu se mai dezlipea de el nu-i mai satisfăceau orgoliul. Andrada glumea cu toată lumea, vorbea, râdea, numai lui nu-i adresa niciun cuvânt ignorându-l total. Îi
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]