3,942 matches
-
ar fi consimțit să încheie alianță cu aceasta, ceea ce constituia, de fapt, un contra proiect la cel prezentat de trimisul extraordinar al Republicii Franceze, Raymond Verninac de Sainte-Maure, si care, în esență, reflectă decizia otomanilor de a păstra, în continuare, neutralitatea și de a crea o uniune "federativa" al carui unic scop era "la sûreté et le repos de l'Europe, la maintien de son équilibre Politique" (s. Ven.C.)87. După mai multe obiecții ridicate de Raymond Verninac, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
universelle et permanente, qui assure le bonheur et la tranquillité des Peuples de l'Europe" (art. 2)89. Articolul al treilea conținea, însă, o precizare care reflectă aceeași des amintită decizie a cercurilor conducătoare otomane de a continua politică de neutralitate în care se angajaseră după încheierea păcii de la Iași, din 9 ianuarie 1792, cu Rusia. Deoarece, desi stipula garantarea reciprocă a posesiunilor, în cazul Franței garanția otomană era acordată doar acelor posesiuni pe care Franța urma să le aibă după
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
von Knobelsdorff că otomanii erau în raporturi bune cu Rusia, raporturi pe care sperau să le îmbunătățească, în continuare. Declarație care a fost interpretată de diplomatul prusian ca fiind "une nouvelle preuve de la persévérance de la Porte" în politica să de neutralitate, atât de dorită și de Prusia 99. În zelul sau de a-l convinge pe regele Friedrich Wilhelm al II-lea despre succesul politicii sale orientale, von Knobelsdorff continuă să-l "bombardeze" cu alte și alte dovezi care probau acel
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
leș affaires générale de l'Europe" (s. Ven.C.)105. Ceea ce lasă loc presupunerii că, din acest punct de vedere, era în contradicție cu înalții săi demnitari care ar fi dorit ca Poartă să păstreze, în continuare, cea mai strictă neutralitate. Așa s-ar putea explica demersul lui reis efendi, Rasih Mustafa efendi, care i-a solicitat lui Knobelsdorff opinia în această problemă. Deoarece, se justifică el, îl consideră pe regele Prusiei "comme le premier Membre du Corps Germanique" (s. Ven
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
întrebare în cercurile conducătoare otomane, cu atat mai mult, cu cat Suedia nu se grăbise să le ofere explicațiile necesare. Temerile erau alimentate, deci, de posibilitatea ca Suedia să fi operat o modificare în politica să externă, abandonând sistemul de neutralitate și intrând într-o alianță cu Rusia, pe baza unor condiții care nu ar fi fost și în favoarea Porții Otomane 150. Așadar, eventualele repercusiuni ale acelui tratat asupra poziției Imperiului Otoman în raporturile sale cu Rusia nu puteau fi ignorate
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
crizei din raporturile ruso-engleze, tarul a instituit embargoul asupra tuturor vaselor și bunurilor engleze aflate în porturile rusești, iar la 28 august 1800 i-a invitat pe regii Suediei, Danemarcei și Prusiei să colaboreze în scopul reactivării vechii coaliții, denumită Neutralitatea Armata, constituită în anul 1780, tot din inițiativa rusă, îndreptată împotriva Angliei, aflată, atunci, în război cu Franța. Dând curs invitației, Suedia și Danemarca au intrat în liga în luna decembrie 1800, iar Prusia, la 30 martie 1801152. De data
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
luna decembrie 1800, iar Prusia, la 30 martie 1801152. De data aceea, motivele de îngrijorare ale Porții Otomane au sporit nu numai pentru că Rusia mai făcuse încă un pas pe calea consolidării poziției sale în Nordul Europei, ci și pentru că Neutralitatea Armata o putea aduce într-o situație cu totul ingrata, adică aceea de a se fi aflat între "nicovala" rusă și "ciocanul" britanic 153. Poate tocmai pentru a atenua un posibil șoc, Poartă Otomană a intenționat să-și asigure sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de la Amiens a fost de scurtă durată, războiul dintre cele două rivale la supremația maritimă și coloniala reizbucnind la 22 mai 1803. În noile condiții Poartă Otomană nu mai avea nimic de apărat, așa încât a revenit la politica de strictă neutralitate, practicată înainte de invazia franceză în Egipt 159. Pe acest fundal, Poartă Otomană a fost supusă, totuși, unor puternice presiuni diplomatice din partea Franței menite să o determine să-i recunoască lui Napoleon Bonaparte titlul de împărat, cât și din partea Rusiei și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
vaselor sale de război prin Strâmtori în Mediterana, precum și posibilitatea de a-și impune protectoratul asupra Republicii celor Șapte Insule Unite. Ca urmare, Rusia a dobândit o poziție navală predominantă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Mediterana și a folosit neutralitatea adoptată în timpul noului război franco-englez, declanșat la 22 mai 1803, pentru a-și consolida acele poziții. Alexandru I a constatat, însă, că simpla alianță cu Poartă Otomană nu era suficientă pentru a împiedica restaurarea influenței franceze la Istanbul. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului; ... c) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1.999 (Legea europeană a climei), referitor
SCHEMĂ din 23 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300412]
-
printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului; ... c) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1.999 (Legea europeană a climei), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră
SCHEMĂ din 23 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300412]
-
bine, alter-ego, se pare că pentru noi a sosit clipa cea mare." "Chiar așa", veni replica. "Ai nevoie de ajutor?" Nu, cred că localizarea folosită pentru Enro. este cât se poate de corect imprimată. Stai liniștit! Ține-ți gândurile în neutralitate!" Să stea liniștit, însemna să taie contactul cu super-creierul său. Pe când făcea aceasta, auzi un zgomot ușor. Gosseyn Trei, care ținea ochii închiși auzi o ușă deschizându-se; apoi vocea lui Leej, care răsuna de parcă ea n-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
comercială, de cucerire a unui număr cât mai mare de cititori, auditori, telespectatori. Datele acestea se traduc, la nivelul situației de enunțare jurnalistică, prin "instrucțiuni" discursive pentru a obține credibilitatea sau captarea: necesitatea respectării unui principiu al distanței și al neutralității, al tratării faptelor într-o succesiune fidelă, al exacerbării antagonismelor de o manieră să provoace polemici care să ofere un plus de spectaculozitate în dezbaterile de opinii. Se fixează și limite ale discursului jurnalistic, care trebuie să povestească, să capteze
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
indicatorul R pe cotidianele analizate Așa cum reiese din Graficul 4, orientarea anti-Băsescu a patronilor cotidianelor Jurnalul Național și Adevărul se reflectă și în atitudinile ziarelor care la aparțin, extrem de clar în Jurnalul Național și ceva mai echilibrat în Adevărul. Dimpotrivă, neutralitatea patronului ziarului Gândul se reflectă și în tonul echilibrat al articolelor politice din prezentul studiu asupra atitudinii pe parcursul campaniei pentru referendum . Putem concluziona, cu o mare probabilitate, că ipoteza analizată este confirmată. Analiza cantitativă a orientării articolelor se constituie într-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1915, la Ploiești, când a pledat pentru abandonarea * Studiu publicat sub denumirea “Principalele concepte ale gândirii titulesciene”, în “Anuarul Institutului de Istorie A.D.Xenopol “, Iași, tomul XLII, 2005, p. 257 - 269 . Idei și acțiuni diplomatice titulesciene* 14 9 politicii de neutralitate și intrarea României în război alături de Antantă, fiind convins că aceasta reprezenta singura modalitate prin care se putea realiza desăvârșirea unității naționale. În acest discurs Nicolae Titulescu arăta că: „Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
român, acela-i sămânță străină pripășită în România, pe vremea când o băteau vânturile din toate părțile! Ne trebuie Ardealul dar ne trebuie cu jertfă! Nu se lipește carne de carne, fără să curgă sânge! Nu se ia Ardealul cu neutralitatea! Neutralitatea și-a avut rostul, dar și-a trăit traiul“2. Dar vorbind despre Transilvania, Titulescu nu a omis niciodată Basarabia și Bucovina. Acțiunile sale dovedesc o concepție integratoare, problema unirii tuturor provinciilor românești fiind privită ca un tot unitar
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acela-i sămânță străină pripășită în România, pe vremea când o băteau vânturile din toate părțile! Ne trebuie Ardealul dar ne trebuie cu jertfă! Nu se lipește carne de carne, fără să curgă sânge! Nu se ia Ardealul cu neutralitatea! Neutralitatea și-a avut rostul, dar și-a trăit traiul“2. Dar vorbind despre Transilvania, Titulescu nu a omis niciodată Basarabia și Bucovina. Acțiunile sale dovedesc o concepție integratoare, problema unirii tuturor provinciilor românești fiind privită ca un tot unitar, chiar dacă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică? Este istoricul în măsură să se erijeze într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată de Max Weber prin postulatul său al "neutralității axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui prezentul în beneficiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pururea unul care e de părere că tocmai atunci va fi sosit momentul pentru noul regat de a-și da sprijinul unei puteri sau celeilalte când va fi vorba de-a pune un preț cât se poate de mare pe neutralitate față cu amândouă puterile rivale. Până la conflict, politica mînei libere; în timpul conflictului, încheiarea de convențiuni, pentru prețul cel mai mare ce se poate căpăta, iată formula politică a acestui partid. Acesta este partidul oportuniștilor politici și credem că această politică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sinceritate și nu ne îndoim că va fi supus unei discuții anume relațiile României cu Austro-Ungaria și va fi arătat cu toată sinceritatea erorile ce le-a comis politica română tocmai în direcțiunea aceasta. Înțelegem pe deplin de ce politica perfectei neutralități a României față cu Austro-Ungaria și cu Rusia numără, cei mai mulți aderenți în regat și că e lăudată pururea în Camere ca adevăratul panaceu al viitorului României. E politica cea mai comodă, cea care cere o mai mică sumă de idei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să existe în mod necesar. Dacă Rusia și Austro-Ungaria ar fi dispuse de-a se înțelege asupra unei împărțeli a României neutrale, garanția în contra împărțelii de fapt ar sta poate în Tractatul de la Berlin, în dreptul public european, pretutindenea, numai în neutralitatea României nu. Dacă e vorba de-a se afla o garanție a integrității teritoriului României în politica proprie a regatului, atunci ea ar consista nu în neutralitate, ci cu atât mai mult în alipirea fățisă cătră o monarhie sau cătră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar sta poate în Tractatul de la Berlin, în dreptul public european, pretutindenea, numai în neutralitatea României nu. Dacă e vorba de-a se afla o garanție a integrității teritoriului României în politica proprie a regatului, atunci ea ar consista nu în neutralitate, ci cu atât mai mult în alipirea fățisă cătră o monarhie sau cătră cealaltă, cătră Rusia sau cătră Austro-Ungaria, căci numai o asemenea alipire scade pericolele unei înțelegeri pe deasupra corpului și existenței României, care nu oferă nimic niciunuia din vecinii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
situație în adevăr serioasă și primejduită, înrudirea și conexitatea intereselor ei cu acele ale Austro-Ungariei vor aduce-o totuși în sfârșit în partea acestei din urmă. Dar să nu prea păcătuiască în București în direcția aceasta. Daca vor insista asupra neutralității, atunci putem insista și noi în Austro-Ungaria asupra înțelegerii escelente cu Rusia, care ne lasă loc liber pentru orice represalii și, daca e necesar, chiar pentru mijloace mai energetice în contra României. Se poate că România, într-o mare cestiune internațională
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]