8,633 matches
-
are nevoie de o metodă bine definită pentru descoperirea vulnerabilităților. Problema este complexă pentru că de aflarea vulnerabilităților depind atât viteza cu care se găsesc soluții, cât și identificarea potențialilor atacatori. În plus, o astfel de misiune îi revine unui organism neutru, aflat între furnizori, companiile de securitate și publicul larg. În prezent, guvernul finanțează parțial astfel de organizații. Totuși, se cuvin revizuite nivelul și forma acestor finanțări. Departamentul Securității Naționale va lucra, alături de Consiliul de Avizare a Infrastructurii Naționale și de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
iunie 1926 și 10 iulie 1928, cu subtitlul „Ziar popular independent de informație și critică”. În numărul 5/1926 Alfred Hefter (director sau poate chiar proprietar) afirmă în articolul Un ziar nou că P. va avea o atitudine politică obiectivă, neutră și că „prin coloanele lui aleargă spiritul epocii”. Ideile sunt reluate de Hefter în bilanțul După un an, cu o precizare privind refuzul „de-a silabisi formulele curente lansate de idealiști sau de sceptici, de revoluționari sau de tradiționaliști”. Continuând
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
prin nimic absurde de realism nedilematic. Nesimțitul (1997) a atras mai acut atenția criticii asupra calităților de prozator ale lui P. Romanul valorifică, în termenii unui realism dur, abilitatea autorului „de a alterna ... registrele, de la cel de tip proces-verbal, tranzitiv, neutru, la cel inspirat-metaforic, aproape liric” (Daniel Cristea-Enache). Anecdotica e asigurată de tribulațiile unui tânăr cu succes social și erotic care, în urma unui accident de mașină, rămâne impotent. Trama este aceea clasică a unei metamorfoze, infirmitatea modificând violent și brusc relația
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
sunetului propriu, în varii direcții, adesea divergente, și cu înrâuriri marcate: simbolismul retoric, de atmosferă provincială, cu rezonanțe din romanțele lui Ion Minulescu, cu tristețea estetizată a acestuia. E un simbolism „trădat” în poezii cu tipar popular, palide, cu lexic neutru și frazare stângace, ca în Ardealul. Într-o arhitectonică mai fermă și întrucâtva mai plină de sugestie lirică sunt versurile „constructiviste” din primul volum, Sărmanul pescar, respirând o anume vigoare a imaginilor, a gesturilor, a limbajului, amintind pe Leon Feraru
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
dantesc și kafkian, dar în registru ironic, cu aluzii politice („E un tablou tipic burghez în descompunere”). Există, de asemenea, ecouri din Samuel Beckett sau din Eugen Ionescu în câteva proze alegorice, concentrate, cu un limbaj foarte precis, totuși aluziv, neutre ca tonalitate și comentariu auctorial, dar trădând o intensă ironie (Amuzament cotidian, Autodistrugătorul, Proprietatea ș.a.). Pe de o parte, ficțiunile construiesc, simbolic, o soluție existențială, prin personaje care refuză un sistem absurd - dar acest refuz este absurd la rândul lui
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
al lipsei unui adevăr personal, individual. Celelalte proze, deși bine scrise, nu se ridică la valoarea acestei nuvele. În general, sunt narațiuni fantastice, alegorice sau stranii, pigmentate de umor și ironie și construite pe tehnica sugestiei și a detaliului aparent neutru, cu finaluri deschise și posibilități multiple de interpretare, inclusiv politică. Panic Syndrome! dezvoltă aceeași linie a fantasticului, epurată de temele întunecate ale spațiului concentraționar. Spațiul narativ este acum unul american, dar bâlciul existenței umane rămâne același. Tema identității e explorată
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
revista „Secolul 20” în 1974. Același autor va fi, peste câțiva ani, și teoreticianul en titre al noului concept, precum și cel dintâi aplicator al metodologiei sale, de-a lungul unui întreg volum, apărut în 1977, sub un nume simplu și neutru, Din clasicii noștri. În realitate, acesta a avut efectul unui adevărat detonator, căci a declanșat în lumea literară românească una dintre polemicile cele mai răsunătoare și mai îndelungate ale epocii postbelice. Începând prin a semnala cu probitate o seamă de
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
și mă gonește din poem în poem” (Puteri). O mare parte a cărților scrise de R. în limba franceză conțin poeme în proză, marcate de pesimism și de luciditate: „În țara asta frații sunt destui, spovedania lor e blândă, ștearsă, neutră, melodiile li se amestecă; despărțite trupurile lor se caută, în țara asta își joacă fiecare rolul favorit, în țara asta ei călătoresc” (După ce totul a fost șters). În volumul Podul Charles al apocalipsei (2000) poetul revine la formulele inițiale („Vechea
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
subiectivă, autoreferențială și individualizantă. (La nivel pur teoretic, distincția apare în eseul Romanul polițist, care opune schematismului „farmaceutic” al „rețetei” literare, forța substanțială, creatoare de „autenticitate”, a imaginației personale.) Dramele eroilor camilpetrescieni nu mai sunt reconstituite convențional-mimetic, prin observație „arhimedică”, neutră și echidistantă, ci retrăite de la nivelul nesubsumabil al fiecărei conștiințe, prin surprinderea detaliului semnificativ și a mișcărilor vieții sufletești, ale cărei oscilații infinitezimale, substituindu-se acțiunii din narațiunea clasică, se constituie în adevărata materie romanescă. Singura concesie făcută literaturizării este
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
mai reușită de aici, este un colaj de amintiri fulgurante din copilăria eului-narator și de fragmente din Amintirile lui George Enescu. Despre melancolie (1981) aduce o schimbare vizibilă: poemele, în ansamblul lor, dar și versurile, sunt mai ample, tonalitatea mai neutră, lirismul se abstractizează, iar în limbaj abundă neologismele și cuvintele din registrul științific. Uneori se continuă totuși linia reportajului liric, fiind consemnate întâmplări diverse sau amintiri, câteva în nota falsă a moralei „omului nou”, altele în nota mai autentică a
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
a stăpânirii de sine și a cunoașterii universale. Lucrare de exegeză savantă, după modelul celor ale lui Frazer, Frobenius, Spengler, Eliade sau Detienne, și concepută în prelungirea studiului lui Nietzsche despre nașterea tragediei, Anatomia suferinței nu este doar un tratat neutru cu privire la pătimirile omului generic, ci include și experiența personală a autorului. Demersul analitic se împletește astfel în chip firesc, în același efort de tălmăcire a ființei, cu pasajele în care suferința umană este transpusă în poeme sau în pagini de
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
Boala Fabry Este o boală genetică cu transmitere gonosomală (legată de X), care face parte dintre maladiile de stocaj lizozomale. Se caracterizează printr-un deficit genetic al unei enzime lizozomale, alfa-galactozidaza (α-Gal), care clivează reziduurile terminale α-galactozil ale glicosfingolipidelor (GSL) neutre. Consecința este acumularea de glicosfingolipide, în special, globotriaosilceramidă (GL-3), în diverse țesuturi și organe și în pereții vaselor sangvine. Au fost descrise peste 200 de mutații diferite ale genei α-Gal, situată pe brațul lung al cromozomului X, asociate cu o
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
parte din „forța unei structuri subterane de reflexe condiționate având în centru aura Operei, adică, prin implicație, a Creatorului” (Caius Dobrescu), astfel de rampe simbolice lansează fără să admită, prin datul sistemului lor de referință, replică. Comentatori mai ponderați (ori neutri) nu văd totuși în prima lui carte, Cerul văzut prin lentilă, compusă din eseuri alegre pe teme de filosofie, epistemologie, etică, politologie, istorie a științelor, simptomatologie românească, mai mult decât „o bună cameră de rezonanță pentru idei puse în circulație
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
o observație extraordinară, dar, hotărât, dintr-o excepțională autoscopie a conștiinței, ca și a subconștiinței individuale. Cazul creației scriitoarei e poate cazul adevăratei arte în ce privește modul specific de a-și sugera, de a-și insinua semnificațiile. Nimic în aparență mai neutru decât romanele semnate de P.-B. Aerul lor de obiectivitate este, sub acest raport, incontestabil. Nimic nu este însă mai zguduitor decât această aparentă neutralitate. Căci modul de a proiecta imaginea umanității vorbește totdeauna de la sine. Este limba cea mai
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Mihu Dragomir, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Nina Cassian, Dan Deșliu, Tiberiu Utan, Gellu Naum, Aurel Rău. Când formulează „opinii despre creația tinerilor” poeți, criticul devine aproape circumspect și arborează un aer de superioritate. Așa se face că aprecierile sale sunt neutre în ceea ce îi privește pe Anghel Dumbrăveanu, Ilie Constantin, Leonida Neamțu sau Florența Albu și de o prudență nejustificată față de debutul neobișnuit al lui Nichita Stănescu, cu versurile din Sensul iubirii. În volumul Destine și valori își adună din nou
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat un termen mai general și mai neutru - factor determinant. Insensibilitatea analizei sociologice la distingerea diferitelor tipuri de factori determinanți, printre altele și a distincției dintre cauze și condiții, are mai multe surse (Vlăsceanu, 1985). În primul rând, caracterul încă primitiv al multor teorii sociologice. Ele se mulțumesc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o anumită cerință funcțională a acestuia) pot fi de trei tipuri (Merton, 1957): funcții pozitive (eufuncții) - elementul respectiv contribuie la satisfacerea respectivei cerințe funcționale, are consecințe pozitive pentru sistemul luat în considerare; funcții negative (disfuncții) - consecințele sunt negative; și funcții neutre (nule) - elementul nu afectează nici pozitiv, nici negativ respectiva cerință funcțională. Ne interesează, de exemplu, dacă școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
negativ respectiva cerință funcțională. Ne interesează, de exemplu, dacă școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor care au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi una din următoarele situații: a) tinerii care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
integrează mai bine social decât tinerii din lotul martor- școlile de corecție au deci o funcție pozitivă în integrarea socială; b) ei nu se integrează nici mai bine, nici mai rău decât grupul martor - în acest caz, funcția este nulă, neutră; c) tinerii care au trecut prin școli de corecție prezintă o proporție semnificativ mai ridicată de delincvenți - funcție negativă. Un element nu îndeplinește, de regulă, doar o singură funcție, ci mai multe. El afectează un anumit sistem în mai multe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de încorporare. O asemenea decizie nu este determinată în acest caz de cerința funcțională finală - pregătirea mai bună în vederea apărării-, ci de funcția laterală a integrării sociale a tineretului. Ea ar putea fichiardisfuncțională pentru pregătirea militară propriu-zisă; sau poate fi neutră funcțional în această privință. Unele dintre dansurile populare au fost la origine ritualuri magico-religioase. Treptat, ele și-au pierdut complet funcția originară, dezvoltând ca funcție finală fosta lor funcție secundară, laterală - manifestarea artistică. Distincția funcții finale/laterale nu trebuie confundată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltă cerințe reciproce. Școala, de exemplu, poate educa la tineri o mentalitate științifică, disfuncțională pentru sistemul religios. Din acest motiv, biserica, dacă este într-o poziție favorabilă, va încerca să preseze „lateral” asupra școlii, pentru ca aceasta să adopte o atitudine neutră față de religie sau chiar de a îngloba religia în sistemul său educațional alături de știință. Este, de exemplu, cazul presiunilor actuale exercitate în SUA asupra școlii de a include „creaționismul”ca o teorie care să fie predată în cadrul cursurilor de biologie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
individuală recompensată social, corectitudine în relațiile dintre persoane. Această incompatibilitate poate genera perturbări reciproce. În unele condiții, sistemul industrial modern și-a impus logica, subminând treptat solidaritatea relațiilor de rudenie și preferențialitatea implicată de acestea sau reducând-o la sfere neutre. În alte condiții sau, cel puțin în anumite etape, sistemul relațiilor de rudenie a presat puternic sistemul industrial modern, modificându-i într-o anumită măsură logica funcționării, inducând preferințe proprii acolo unde ar fi trebuit să funcționeze criterii obiective, impersonale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
disponibile), ci și forma proceselor cognitive aduce o contribuție proprie la explicarea proceselor sociale. Procesele cognitive sunt elemente constitutive ale realității sociale: sunt influențate de celelalte componente ale acesteia și le influențează la rândul lor. Cunoașterea nu este o componentă neutră a vieții sociale, care nu o influențează pe aceasta decât prin output-ul ei (cunoștințele pe care le produce), ci un fenomen social care stă în relații de determinare reciprocă cu toate celelalte fenomene sociale. Procesele cognitive iau în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiective de viață. În fine,dacă nu există nici o relație între ele, înseamnă că îmbunătățirea condițiilor obiective de viață este echilibrată de creșterea nivelului de aspirații. Acest fapt, împreună cu explicația sa, deși în sine poate fi stabilit într-o modalitate neutră, are implicații practice directe în câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsură ca inevitabilă o anumită perioadă de timp. S-ar mai putea face observația, totodată, că aceste teorii nu par exclusive, ci mai degrabă complementare, descriind surse distincte ale variației calității vieții. Însăși formularea lor reprezintă însă o poziție echidistantă, neutră din partea cercetătorului. Colectivitatea devine conștientă de diferențierile actuale, de „teoriile” și chiar „ideologiile” care se referă la ea. Pasul următor ar fi efortul de a determina contribuția diferențiată a factorilor evidențiați în aceste teorii, în contextul concret al societății noastre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]