2,919 matches
-
forța ei se destramă și ea poate fi acum învinsă. Eroul nu opune ființei nimicul, ci alt mod de a fi, chiar dacă se întîmplă ca acesta să fie dobândit prin moarte. Pentru că el este pregătit de moarte, pentru că poate reintegra nimicul, condiționarea purului fapt de a fi își pierde acum puterea asupra lui. "A fi liber" devine mai puternic decât faptul de a fi și dovada acestei puteri se face, la limită, prin moarte. Iată de ce moartea poate să devină suprema
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fi își pierde acum puterea asupra lui. "A fi liber" devine mai puternic decât faptul de a fi și dovada acestei puteri se face, la limită, prin moarte. Iată de ce moartea poate să devină suprema ipostază a ființei. Alegerea nimicului în locul ființei se face nu de dragul nimicului, ci al unei alte calități a ființei: aleg să nu mai fiu, pentru a fi cu adevărat. Dar frica - și deopotrivă frica învinsă - este un concept de relație. În frică eu atârn de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui. "A fi liber" devine mai puternic decât faptul de a fi și dovada acestei puteri se face, la limită, prin moarte. Iată de ce moartea poate să devină suprema ipostază a ființei. Alegerea nimicului în locul ființei se face nu de dragul nimicului, ci al unei alte calități a ființei: aleg să nu mai fiu, pentru a fi cu adevărat. Dar frica - și deopotrivă frica învinsă - este un concept de relație. În frică eu atârn de ființa "celuilalt", a celui care îmi provoacă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar fi avut capacitatea de a concepe posibilitatea infinitului, cât la atitudinea care rezultă dintr-o excelentă întîlnire cu limita. Dacă existența limitei reprezintă suprema garanție a ființei, atunci înseamnă că absența ei, nelimitatul deci, este expresia neființei înseși, a nimicului pur. Este ceea ce se afirmă în mod explicit într-un text atribuit lui Aristotel (inclus atât de Bekker în ediția aristotelică, cât și de Diels în fragmentele presocraticilor), care, deși considerat de majoritatea comentatorilor ca apocrif, provine totuși din atmosfera
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără repere. Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, "realitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am notat, așa încît le transcriu: 1. Hegel începe și își pune problema începutului cu riscurile ei. Dincoace, se pornește la drum din lumea dată. 2. Începutul ("nu e nimic și trebuie să devină ceva") nu-l dau ființa și nimicul, ci golul ca deschidere; începutul nu trebuie să aibă conjuncție ("și"). 3. Logica urmărește prea mult generalul, care e spectrul ființei, nu ființa - și de la care pleacă. Dimpotrivă, generalul e un simplu termen în structura metafizică. 4. Hegel are ființă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și te invit să întrebăm copacul dacă el este ființa. "Neti", răspunde el. "Nu sânt eu." Și toate lucrurile întrebate răspund "neti". De la acest gol de ființă plec, care e cu totul altceva decât grandiosul das Nichts al lui Hegel, nimicul pur în care se convertește ființa lipsită de determinații. De la acest umil gol de ființă al fiecărui lucru poți pleca firesc." Trecem să flecărim. Îi vorbesc despre un proiect mai vechi, abandonat, de a lucra împreună cu Petru la un Lexicon
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin intermediul televiziunii. Dar vorba lui Ionesco: "nu există scăpare". Să ai curajul să notezi tot ce-ți vine în minte, dincolo de orice preocupare de stil, de teama de platitudine sau de rușinea văicărelii. Tema prăpastiei reapare la Heidegger sub forma nimicului ca temei sau a prăpastiei (Abgrund) ca ne-temei (Un-grund). În Sein und Zeit, Heidegger vorbește de "vina" noastră într-un sens extra-moral, unul care ține de constituția existenței noastre, adică unul existențial. Iar vina alcătuirii noastre este tocmai aceea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
restul refuzat al posibilităților. Înaintarea noastră prin existență generează fără încetare neant. Nu numai ca aruncați în lume, dar și ca "aruncători", ca "proiectanți" ai propriilor noastre gesturi, ca ființe ale proiectului, ca împlinitori și realizatori, stăm pe ne-temeiul nimicului. În sfârșit, în al treilea rând, jocul nostru nu are cine știe ce calitate: el se înscrie în tiparele prestabilite ale faimosului das Man ― impersonalul "se" ― și cam toți actorii joacă aceeași partitură. Fac și spun cam aceleași lucruri, sânt minați de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
piatră și nu ar fi făcut de mâni omenești. Difficiles nugae. A înfige o singură țintă colorată pe răbdătoarea hârtie nu e nimic, dar a le așeza cu acea profuziune cu care o face autorul cărții Pseudokynegetikos, cu vremea devin nimicuri foarte grele. Epistolă, menită a fi precuvântarea cărții "Manualul vânătorului ", ea a crescut sub mînile autorului ei într-un volum de observații, aluziuni, descrieri, ironii și pagine de erudiție. Stilul deci e cel epistolar - al scrisorilor intime. Scrisoarea intimă înlocuiește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru o cultură străină, pentru un popor străin, pentr-o industrie străină. Acele popoare ar ajunge la proletariatul plugului, ar fi silite să asude o zi pentr-o cutie de chibrituri, să plătească cu greaua lor muncă agricolă secăturile și nimicurile industriale ale mult civilizaților austrieci, reprezentați prin d. Ițic Silberstein. Numai o Confederație Dunăreană cu o politică comercială protecționistă și sub protectoratul său propriu și al nimărui altcuiva ar conținea în sine sâmburi de dezvoltare adevărată. "Post" se teme că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că masonismul esclude naționalismul. Unii din cei mai influenți membri ai partidei roșii (care trece de eminamente naționalistă ) au fost și sunt francmasoni. În Ungaria de es. vom găsi un mare naționalist în marele maiestru al francmasonilor (D. Pulszky ). Celelalte nimicuri câte se susțin despre viața sa ca om privat sunt meschine și demne numai de cei ce le lățesc. E acuzat că nu-și vizitează prelegerile în curs de 3 luni, când cei ce-l acuză nu le vizitează cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și să-l înjunghii. Îmi păream a fi prea tânără și prea frumoasă pentru clădirea unei închisori. DOAMNA WURM (murind): Dumnezeu o să-ți înfigă... un țăruș încins... în josul trupului... (Moare) DOAMNA GROLLFEUER: Acum ești dumneata la el, doamnă Wurm, toate nimicurile se adună fără nici un fel de înțelegere prealabilă. Sunt destule micimi, așa că e foarte ușor să se adune. Acum or să poată toate absențele aici de față să-și lase alinate pirpiriile lor vieți de către micii donatori de sămânță ai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Că fiecare câine trebe că se numește Rolfi Chiar și când poate să scuipe din el pui. (mai cosește un pic) Am să-i înghit căpățâna din țâțâni mușcătorului ăstuia Un câine primește de toate Și eu Botdejigodie Sunt un nimic în război Un de Unulsingur agățat de un guler (mai cosește un pic) Formula unică e peste tot Ea este mereu totul într-o unică formă Și întotdeauna corpul cel mai apropiat este împuțitul corp al unui om Că de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu toate că noaptea nu ar trebui să zboare nici o porumbiță, și cu toate că porumbița ar fi de fapt o pasăre de pradă de noapte, și păsările de pradă dau ocol. Cu toate astea se poate urmări o pasăre cu toate simțurile, așa cum Nimicul e specia de păsări, cu toate că nu are de a face cu Duhul Sfânt. Și în aceste condiții păsărești probabil că nu o să mai roșiți cu atâta măiestrie și veți scoate la iveală mobila d-voastră cu ale sale intenții și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ocazii, abstruzități spirituale, prietenii ca și caraghioslâcuri. Deci cineva și-a pus ca exemplu o cocardă de încurajare peste creier pentru un prieten, și dintr-o dată asta e prelucrată de un ins total idiot. Asta este coeficientul de greșeli al nimicului. EL: Toate valorile la care ții putrezesc sub mâinile unuia. Ce-o să creadă publicul? Cum va putea fi gândit teritoriul unor gânduri? Impresii? Bănuiala lipsei de iubire? Supercivilizata absență a superhulpăvelii? Carne omenească care se tânguie? O să vrea să se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se află în sângele fad pus în oala cuprinsă de flăcările focului. Toate greșelile sângerează de unele singure, pentru că nu aparțin lui cu totul. Așa se naște frumusețea. Ce vrei să aparțină cuiva, pentru că trebuie să aparțină cuiva, acela este Nimicul. Tot ce viețuiește scârbos va fi în vârful Schwab ars la origine, înarmat cu o sticlă de gențiană și cu pâine cu untură, spre a muri. Totul, aproape totul trebuie să urce, să urce în prea șvăbuitul lagăr de concentrare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
singură și nici nu-i aici. De aceea tot ce poate arăta este urâțenia unei urâțenii. Dar acum i-a venit rău lui tata de două ori. Și acum arată și mama de două ori rău în dublul cur-rău al nimicului ei. Iar pe tine frățioare, am să te dăruiesc pur și simplu cu porcăria . Fratele sărută recunoscător fundul lui Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (ridică în sus rochia lui Mariedl): E tare sfârtecată azi? (îi trage cârpele însângerate dintre picioare și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vicepreședinte pe Vasile Mihalachi care-i asigură bine, bine spatele. PSD Vaslui este cel mai motivat în EURO; organizează întâlniri în teritoriu, apare în mass-media chiar și în oficiosul adversarilor. Gabriela Crețu împarte de zor tot felul de pliante și nimicuri, cu sau fără poza sa, a șa că i s-a urât să se tot privească pe garduri. Fiind solicitată în toată Moldova, drăguță și răbdătoare, profesoara Crețu va fi 251 reprezentatnta țării și a județului Vaslui în Parlamentul European
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de dragă structuraliștilor, care „țese” un text al dispariției tocmai prin paradoxul creării unei armături de cuvinte ce alcătuiesc mărturisirea cotidiană. Abia desenul din covor și lectura direcțională atestă prezența obsesiei suicidare, răspândită, de regulă, În doze suportabile În materia nimicurilor semnificative care alcătuiesc substanța obișnuită a jurnalului intim. Exacerbarea acestei teme ori centrarea exclusivistă, isteroidă, asupra ei ar transforma jurnalul intim Într-o simplă fișă de observație clinică. Să mori, să dormi Testul clinic nu poate fi, totuși, evitat când
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
flecar neîntrecut,/ Meșter de vorbe, cu eroi prea cruzi", Eschil îi atribuie rivalului său apelativul de "copil al zânei țărănești", făcând aluzie la originea sa umilă, și continuă prin jigniri desigur nedemne de statutul său de mare tragic ("tu care-aduni nimicuri,/ Și-n scenă-aduci milogi și flenduroși?", "Adunător de monodii cretane" etc.). Curios, învingătorul Eschil nu vrea să-și părăsească locul cald din Infern, unde totul e plin de monștri adorabili și unde, vai, neprevăzutul ține loc "luminii" celeste monotone. Referința
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în "problema românească". În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • ... așa se scrie istoria!, Gheorghe Drăgan • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Corupția politică, Robert Harris • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătescu • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Morsa • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Prin culisele serviciilor secrete, Schmidt Mária • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România după douăzeci de ani (vol. 1 și 2), Vasile Boari, Nicolae Radu Murea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
toată lumea, fără să primească nimic în schimb. Atitudinea față de muncă o apropie, în același timp, de Ivan Denisovici, cu care seamănă și în capacitatea ei de a-și păstra demnitatea în condiții ostile, de a cunoaște fericirea, neavând pentru aceasta nimic din exterior, ci doar viața "în acord cu propria conștiință". Matriona dovedește noblețe spirituală, prin jertfa permanentă, făcută firesc și cu discreție. Noblețea ei este în afara logicii comune și a dreptății lumești. Sfințenia Matrionei nu constă în ceva eroic și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
limbă europeană. Și unui studiu critic asupra operei, înseamnă cea mai curată ofrandă cultului pe care îl practica. Ce mai inte resează trecerea pe la Ministerul de Justiție, strădania ministrului cu toate scăderile inerente unor vremuri tulbure potrivnice , ce mai înseamnă nimicurile unei existențe, față de această nobilă închinare, față de acest cult închinat celei mai geniale realizări a poeziei românești? Omul s-a definit prin această iubire, și a spoved it sufletul păstrat cu toate posibilitățile de entuziasm al tinereții de-a lungul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tezaurul de la Pietroasa", o emoționantă colecție de suveniruri (15 mucuri de țigări fumate de Bizu pe vremea când era îndrăgostit, petalele hortensiilor albastre, cartea de la Socec, plină de notele sentimentale ale Dianei pe margine, un nasture de la palton și alte nimicuri de acest gen). Femeia îi arată și o epistolă de la Raicu, rivalul incomod, menită a o pune la adăpost de orice suspiciune, cum și "cenotaful iubirii defuncte", un loc gol destinat scrisorilor ce n-au mai venit. Tulburat până la lacrimi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]