2,751 matches
-
economică a epocii. Astfel, duce-le de Orléans ia parte la dezvoltarea industriei chimice, prințul de Croy este acționar al Companiei din Anzin, alții devin armatori. Evoluția economică este totuși percepută ca o amenințare de către cea mai mare parte a nobilimii. Dezvoltarea burgheziei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea provoacă o vie reacție a nobilimii. Încercînd să se constituie într-o castă închisă, nobilimea franceză reduce numărul înnobilărilor și își rezervă înaltele funcții în stat: funcții ministeriale, intendenți
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este acționar al Companiei din Anzin, alții devin armatori. Evoluția economică este totuși percepută ca o amenințare de către cea mai mare parte a nobilimii. Dezvoltarea burgheziei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea provoacă o vie reacție a nobilimii. Încercînd să se constituie într-o castă închisă, nobilimea franceză reduce numărul înnobilărilor și își rezervă înaltele funcții în stat: funcții ministeriale, intendenți, grade militare (un edict în 1781 cere patru generații de noblețe pentru a deveni ofițer) și înalte
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Evoluția economică este totuși percepută ca o amenințare de către cea mai mare parte a nobilimii. Dezvoltarea burgheziei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea provoacă o vie reacție a nobilimii. Încercînd să se constituie într-o castă închisă, nobilimea franceză reduce numărul înnobilărilor și își rezervă înaltele funcții în stat: funcții ministeriale, intendenți, grade militare (un edict în 1781 cere patru generații de noblețe pentru a deveni ofițer) și înalte funcții bisericești. O parte din nobili intenționează să dea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înaltele funcții în stat: funcții ministeriale, intendenți, grade militare (un edict în 1781 cere patru generații de noblețe pentru a deveni ofițer) și înalte funcții bisericești. O parte din nobili intenționează să dea aristocrației dreptul de control asupra monarhiei. Astfel, nobilimea judecătorească, reunită în parlamente, pretinde să aibă, în numele națiunii, un drept de control asupra Guvernului. Ea folosește chiar aceeași denumire folosită de Parlamentul din Londra. Dar parlamentele franceze nu sînt decît niște adunări ale juriștilor care și-au cumpărat funcțiile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decît niște adunări ale juriștilor care și-au cumpărat funcțiile și al căror rol consistă în împărțirea dreptății în numele regelui. Ele nu sînt, ca în Anglia, un grup de aleși reprezentînd națiunea. Dîndu-și silința să împiedice ascensiunea socială a burgheziei, nobilimea încearcă să-și reabiliteze situația financiară. Incapabilă să se adapteze noilor mecanisme ale economiei, ea repune în vigoare drepturi căzute în desuetudine, care îi permit să-și consolideze dominația asupra țărănimii. Reluînd vechile acte senioriale, specialiștii în dreptul feudal găsesc în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mecanisme ale economiei, ea repune în vigoare drepturi căzute în desuetudine, care îi permit să-și consolideze dominația asupra țărănimii. Reluînd vechile acte senioriale, specialiștii în dreptul feudal găsesc în acestea drepturi, dintre care unde datau din Evul Mediu, pe care nobilimea se grăbește să le mpună țăranilor. În același timp, unii nobili fac presiuni pentru a obține împărțirea bunurilor comunale, din care o treime revine seniorului, în virtutea edictelor regale de "triere". Această atitudine reacționară, care exasperează burghezia, va juca un rol
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XVII-lea, cea care a formulat și teoretizat modelul monarhiei absolute de drept divin, dar și cea în care tensiunile sociale erau cele mai acute. Această efervescență începe mai întîi cu Charles de Segondat, baron de Montesquieu, reprezentant tipic al nobilimii juridice din Parlament. Spiritul său critic se manifestă în lucrarea satirică Scrisori persane (1721). Criticînd instituțiile și moravurile franceze, el nu cruță nici absolutismul regal, nici intoleranța religioasă. Opera sa cea mai importantă, Spiritul legilor (1748) face din el precursorul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin separarea puterilor în stat: executivul, legislativul și judiciarul. Încercînd să aplice acest model la situația din Franța, el consideră că monarhia va fi compatibilă cu libertatea dacă puterea monarhului va fi limitată de clasele intermediare cum sînt clerul și nobilimea, sau de parlamente. Prin aceste afirmații, Montesquieu, adversar al monarhiei absolute, dar foarte departe de orice concepție democratică, apare în același timp ca un teoretician al liberalismului și ca purtătorul de cuvînt al nobilimii parlamentare. Odată cu Voltaire, fiul unui notar
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
clasele intermediare cum sînt clerul și nobilimea, sau de parlamente. Prin aceste afirmații, Montesquieu, adversar al monarhiei absolute, dar foarte departe de orice concepție democratică, apare în același timp ca un teoretician al liberalismului și ca purtătorul de cuvînt al nobilimii parlamentare. Odată cu Voltaire, fiul unui notar parizian, se manifestă o gîndire mai contradictorie și mai puțin organizată, care dezvă luie aspirațiile burgheziei franceze. Continuator al spiritului clasic din secolul al XVII-lea, bazat pe echilibru și pe comportamente raționale, Voltaire
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nobimilea care participă la îmbogățirea provocată de dezvoltarea comercială, are, în plan politic, un rol de necontestat. În Franța, dimpotrivă, aristocrația a lăsat burghezia să profite singură de avîntul afacerilor. Victimă a unei creșteri a prețurilor care devalorizează renta funciară, nobilimea franceză este depășită de burghezie pe plan economic. Iar lupta pe care o duce pe plan politic pentru a opri accesul burgheziei la înaltele funcții politice, militare sau ecleziastice, altfel spus pentru a-i bolea drumul spre putere, se arată
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
scop să-i aducă la cunoștință regelui dorințele poporului său. Acestea reflectă tensiunile care frămîntă diferitele grupuri sociale, ca și starea de spirit și mentalitățile. Țăranilor care se plîng de povara impozitelor, de privilegiile de care se bucură clerul și nobilimea și care fac necesară egalitatea obligațiilor fiscale, nobilimea le răspunde proclamîndu-și atașamentul față de drepturile de care se bucură și dorința de a instaura o monarhie constituțională. Burghezia invocă principiul egalității și folosește limbajul filosofilor pentru a reuși să-și impună
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
poporului său. Acestea reflectă tensiunile care frămîntă diferitele grupuri sociale, ca și starea de spirit și mentalitățile. Țăranilor care se plîng de povara impozitelor, de privilegiile de care se bucură clerul și nobilimea și care fac necesară egalitatea obligațiilor fiscale, nobilimea le răspunde proclamîndu-și atașamentul față de drepturile de care se bucură și dorința de a instaura o monarhie constituțională. Burghezia invocă principiul egalității și folosește limbajul filosofilor pentru a reuși să-și impună revendicările. Ea este cea care cîștigă în această
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atîția reprezentanți cît celelalte două la un loc. Ea își completează victoria în iunie 1789, obținînd ca cele trei clase sociale să delibereze împreună, iar votul să se dea nu pe clase (starea a treia fiind atunci minori tară față de nobilime și cler), ci personal (ca număr de persoane), ceea ce îi asigură o majoritate cu atît mai clară, cu cît poate să se sprijine pe un anumit număr de deputați aparținînd clerului inferior și chiar pe cîțiva nobili liberali. După ce 1
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și a ucide pe "patrioți". Zvon lipsit de orice fundament, dar care provoacă panica în toate satele și îi face pe țărani să se înarmeze și să atace castelele. Ei profită de situație pentru a-și manifesta resentimentele acumulate împotriva nobilimii și a arde așa numitele "terriers", vechi documente în care sînt consemnate drepturile feudale. Cîteodată se dă foc și castelelor și se întîmplă ca proprietarii acestora să fie molestați sau masacrați. Aceste izbucniri de violență nu lasă indiferentă burghezia, și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o lovitură. Pentru a stopa răul cît mai este încă timp, în noaptea de 4 august 1789, ei hotărăsc abolirea privilegiilor. Trebuie subliniat faptul că obligațiile feudale sînt abolite la cererea nobililor liberali (vicontele de Noailles și ducele de Aiguillon). Nobilimea renunță la dreptul de vînătoare, la folosirea obligatorie a unor bunuri ale seniorului ("banalités") și la corvoade; preoții renunță la dijmă, provinciile la prerogativele lor financiare, orașele la libertăți și la corporații, iar magistrații la venalitatea serviciilor. În cîteva ore
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bazate pe orare stricte fixate de Guvern, se bazează aproape exclusiv pe latină și matematică. Serviciile deosebite sînt recompensate printr-un ordin nou, care le amintește pe cele din vechiul regim și care are rolul de a pune bazele unei "nobilimi democratice", Legiunea de Onoare. Reorganizînd Franța, rezolvînd unele din problemele pe care Revoluția le-a lăsat în suspans, încercînd o reconciliere a francezilor, Bonaparte poate să savureze onorurile pe care și le oferă cu sprijinul binevoitor al unui popor tulburat
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regim, el împarte miniștrilor și generalilor săi titluri pompoase, dar lipsite de semnificație: astfel, Joseph Bonaparte primește demnitatea de mare Elector, cavalerul Murat devine mare amiral iar diplomatul Talleyrand, Mare șambelan, în timp ce mareșalii, generalii și înalții funcționari formează o nouă nobilime, căreia îi atribuie titluri de prinți, duci, conți sau baroni. Suveran al Europei, Napoleon se pregătește să facă din Paris capitala continentului și din colina Chaillot înaltul sediu al acestei vocații transnaționale a metropolei franceze. Acolo trebuie să se construiască
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
politic și administrativ francez funcționează în întregime. Aceeași situație o are Principatul de Lucca, unde domnește Elisa Bonaparte. Opoziția socială fiind mai puternică în regatul Neapolelui, Codul Civil nu este introdus decît parțial, iar o parte este realizată în adunarea nobilimii și a clerului. În Germania, reformele franteze sînt introduse în Marele Ducat de Berg, guvernat mai mii de Murat, apoi de însuși Napoleon cu asistența funcționarilor francezi, iar regatul Westfaliei apare ca un model de țiră reformată. Totuși, nuanțe importante
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Confederația Rhinului. Astfel, Marele ducat de Würzburg încredințat lui Ferdinand de Habsburg, se arată potrivnic oricăiei modernizări. Mai receptiv, episcopul Dalberg, devenit Mare duce de Frankfurt, adoptă Codul Penal, introduce reforme administrative și judiciare, egalitatea față de plata impozitelor, dar protejează nobilimea. În Germania de sud se regăsesc aceleași diferențe: regatul Bavariei devine un stat modern, în timp ce transformările sînt mai puțin profunde în Marele ducat de Baden. Olanda scapă un timp de transformările pe care le cunoaște Italia și Germania. Preocupat să
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru a lichida datoriile, în timp ce Compania de Poduri și Șosele înzestrează provincia cu o rețea rutieră. O astfel de schimbare nu este ușor de realizat în Marele Ducat al Varșoviei. Introducera reformelor se lovește aici de rezistența îndîrjită a unei nobilimi obișnuită să domine satul. Administrația este modernizată, Biserica plasată sub autoritatea statului, este adoptată o Constituție autoritară, iobăgia este abolită, iar libertatea individuală este garantată. Dar pămînturile rămîn în mîinile unei nobilimi pe care se sprijină Napoeon, încredințîndu-i conducerea statului
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se lovește aici de rezistența îndîrjită a unei nobilimi obișnuită să domine satul. Administrația este modernizată, Biserica plasată sub autoritatea statului, este adoptată o Constituție autoritară, iobăgia este abolită, iar libertatea individuală este garantată. Dar pămînturile rămîn în mîinile unei nobilimi pe care se sprijină Napoeon, încredințîndu-i conducerea statului. Fiindu-i teamă că într-o zi va fi înlăturată din funcțiile pe care le deține, aristocrația formează totuși, sub conducerea familiei Czartoryski o grupare ostilă lui Napoleon, căreia i se alătură
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mișcare populară, regele Prusiei, suveran din vechiul regim, se folosește de ea pentru a moderniza și a consolida eficacitatea statului său. Reformatorii adaptează la societatea prusacă noile principii impuse de francezi. Ei abolesc iobăgia, drepturile feudale și corvoada, dar lasă nobilimii vastele ei domenii și dreptul de a împărți dreptatea. Corporațiile sînt desființate: burghezii și țăranii capătă dreptul de a poseda pămînt. Un embrion de reprezentare politică este instaurat odată cu alegerea consiliilor municipale. Armata prusacă se debarasează de generalii învinși în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Paris și Viena. Altele țin de ambițiile țarului, care dorește să instaureze dominația rusă în Europa orientală și care se simte iritat să-i vadă pe francezi deveniți stăpîni la Varșovia. Cauzele economice par totuși să fie cele mai importante: nobilimea rusă suferă de pe urma interdicției de a vinde grîu în Anglia. Alexandru I hotărăște să-și redeschidă porturile britanicilor, creînd astfel o breșă în blocadă. Aceste motive explică invadarea Rusiei în iunie 1812. Marea armată, masă impresionantă de 700 000 de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o mare mortalitate, se dezlănțuie în Europa odată cu secolul al XIV-lea (pentru amănunte vezi F. Braudel, Structurile cotidianului, Ed. Meridiane, București). 5 "Jacqueria", nume ce se dă revoltei țăranilor din Franța (Jacques de Île-de-France) care s-au ridicat împotriva nobilimii la 28 mai 1358, de ziua "Sărbătorii Domnului" (Féte Dieu), în urma situației dificile create de invazia engleză. Revolta ia amploare în timpul activității regelui loan, însă ea este reprimată de către nobilime. Cuvîntul "Jacquerie", un pic deturnat în sens istoric, caracterizează toate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din Franța (Jacques de Île-de-France) care s-au ridicat împotriva nobilimii la 28 mai 1358, de ziua "Sărbătorii Domnului" (Féte Dieu), în urma situației dificile create de invazia engleză. Revolta ia amploare în timpul activității regelui loan, însă ea este reprimată de către nobilime. Cuvîntul "Jacquerie", un pic deturnat în sens istoric, caracterizează toate revoltele în care execuțiile sîngeroase și arbitrariul joacă rolul principal. De asemenea, cuvîntul "Jacquerie" poate fi explicat și prin faptul că țăranul francez mai era denumit cîteodată "Jacques Bonhomme". 6
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]