2,074 matches
-
științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În capitolele trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În capitolele trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele corpului uman”, „gesturile, postura și mersul”, definițiile acestor concepte fiind însoțite de analiza unor rezultate experimentale și de comentarii privind semnificațiile sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele corpului uman”, „gesturile, postura și mersul”, definițiile acestor concepte fiind însoțite de analiza unor rezultate experimentale și de comentarii privind semnificațiile sociale ale comportamentelor nonverbale. Ultima parte a lucrării, ce cuprinde capitolele cinci (Septimiu Chelcea, Adina Chelcea și Loredana Ivan) și șase (Loredana Ivan, Adina Chelcea și Septimiu Chelcea), este axată pe prezentarea implicațiilor practice ale analizei mesajelor nonverbale. Sunt analizate implicațiile acestui tip de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comentarii privind semnificațiile sociale ale comportamentelor nonverbale. Ultima parte a lucrării, ce cuprinde capitolele cinci (Septimiu Chelcea, Adina Chelcea și Loredana Ivan) și șase (Loredana Ivan, Adina Chelcea și Septimiu Chelcea), este axată pe prezentarea implicațiilor practice ale analizei mesajelor nonverbale. Sunt analizate implicațiile acestui tip de comunicare în viața de zi cu zi, în cadrul cuplului marital, în școală, în organizații sau în viața politică. Lucrarea se încheie cu problematizarea efectelor pe care le poate avea, în practică, dezvoltarea unor competențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunicare în viața de zi cu zi, în cadrul cuplului marital, în școală, în organizații sau în viața politică. Lucrarea se încheie cu problematizarea efectelor pe care le poate avea, în practică, dezvoltarea unor competențe sociale în ceea ce privește interpretarea și utilizarea mesajelor nonverbale. De asemenea, această lucrare este în sine și un „act cultural”. Fideli principiului metodologic conform căruia un lucru observat de tine în mod sigur a mai fost observat și de altcineva (E. Noelle-Neumann, Spirala tăcerii, 1977/2004), autorii caută argumente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principiului metodologic conform căruia un lucru observat de tine în mod sigur a mai fost observat și de altcineva (E. Noelle-Neumann, Spirala tăcerii, 1977/2004), autorii caută argumente culturale pentru expunerea ideilor, selectând din istorie sedimente de cunoaștere a comunicării nonverbale, fapt ce conferă lucrării o dimensiune culturală. De asemenea, multe argumente sunt preluate din înțelepciunea populară sau din viața de zi cu zi, dând lucrării o savoare aparte. Stilul de analiză a aspectelor prezentate îmbină abordarea Școlii Annales-lor cu luciditatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are funcția unui principiu organizator, în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță un semn al maturității științifice în domeniul psihosociologiei din România. Chiar dacă autorul - după o expunere anecdotică în care analizează rolul transmiterii semnalelor nonverbale de natură sexuală în cuplu - afirmă cu umor, într-o paranteză, că „rândurile acestea nu ar trebui citite de copiii sub 16 ani decât cu acordul părinților... Păcat că s-a instituit o bulină numai pentru filme, nu și pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publică cuprinde acele exerciții și efecte de comunicare ce se desfășoară în procesele economice, sociale și politice. În subcapitolul „Comunicarea publică și cultura politică maghiară”, sunt enumerate mai multe caracteristici ale comunicării maghiarilor: atitudine compătimitoare, lipsa empatiei, haosul în comunicările nonverbale (de atingere). Este comparată situația comunicării politice înainte și după 1989 și se pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989: „Politica comunică, societatea nu înțelege”. Acest fenomen devine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi analizate cu atenție; (4) intensitatea - uneori cursanții discută anumite subiecte implicându-se emoțional (acest lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în experiența cursanților trebuie să prevaleze celor vagi și impersonale. Focus-group-ul este o metodă complexă, nu neapărat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din perioada comunismului, probabil cu excepția familiei „conducătorului iubit”. Se spunea că dacă se întâlnesc patru persoane și discută, una va informa securitatea despre discuția ce avusese loc. Limba oficială, de lemn, fără acoperire în realitate, era însoțită de un limbaj nonverbal congruent: oamenii nu se priveau în ochi, privirile directe erau evitate, precum și întrebările sau afirmațiile clare, directe. Minciuna, corupția, furtul soluționau situații ce păreau fără ieșire în cotidianul restrictiv și coercitiv al ultimilor ani ai lui Ceaușescu. Oamenii au învățat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cea mai copleșitoare și mai completă dintre toate pierderile posibile. De aceea, o persoană aflată în proximitatea morții, are nevoie din partea rudelor sale de iubire necondiționată, de consolare și înțelegere compliantă. Și pentru că terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul agoniei. Dacă în prima parte a vieții, trebuințele spirituale sunt ecranate de ritmul trepidant și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Siegel, 2003), sunt formulate câteva principii ale unei pedagogii orientate spre dezvoltarea rezilienței copilului: 1. Comunicarea emoțională cu copilul. Comunicarea emoțională este o formă de comunicare anterioară comunicării prin cuvinte, care acompaniază și nuanțează orice formă de comunicare verbală sau nonverbală. Calitatea comunicării emoționale cu copilul depinde în mare măsură de empatia adultului. Realizarea eficientă a unei astfel de comunicări presupune să simți ceea ce simte copilul și să accepți trăirile lui care sunt adesea total deosebite de ale adultului. în comunicarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau oferind motive de bucurie care mai apoi nu pot fi concretizate. Jargonul este limbajul specializat folosit de deținătorii unui anumit loc de muncă. Comunicarea prin telefon. Aspectul distinctiv al acestei comunicări este lipsa din mesaj a elementelor de natură nonverbală. Această generează o distanta psihologică față de interlocutor care duce în mod firesc la un conținut depersonalizat al mesajului. Comunicarea cu mass-media poate îmbracă mai multe forme: interviuri în exclusivitate sau spontane; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 11 comunicate
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Nu al filosofilor și al savanților. Certitudine. Certitudine. Sentiment. Bucurie. Pace.” ( [105], p.295). 1. 4. Domenii ale comunicării Orice teorie a comunicării presupune evidențierea, iventarierea diferitelor domenii în care conceptele sale vor putea fi aplicate. Între acestea reținem: limbajul nonverbal, mass-media, cultura, telecomunicațiile, informatica și multe altele. Evidențierea diversității și multitudinii domeniilor nu face decât să îmbogățească și mai mult conceptul de comunicare. Ele pun în lumină ceea ce este comun, nemodificabil tuturor, dar și specificitatea. 1.4.1. Limbajul și
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
presupune o înțelegere tacită sau explicită între indivizi. Receptorul semnelor are nevoie pentru a și le putea asuma, atât de un cod semiotic identic sau apropiat cu cel al emitentului cât și de o expresie perceptibilă a lor (limbaj verbal, nonverbal etc). Acum la începutul secolului al-XXI-lea suntem martorii apariției unui nou tip de om de știință, cel din domeniul comunicărilor nonverbale. După constatarea lui Albert Mehrabian din totalul mesajelor aproximativ 7% sunt verbale, 38% vocale (tonalitatea vocii etc.) iar 55
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]