2,833 matches
-
la poartă; acesta Îl primește și-i spune că, dacă el va reuși să scoată inelul din degetul Zinei, o va lua de nevastă. Au mers la mpărat. Frumoasă ești, a zis Împăratul, și mi ar plăcea să-mi fii noră, dar ia să te văd, ce putere ai! Adă-mi tu mie: 800 de iepuri, 800 de vulpi și 800 de lupi. Zina a șuierat voinicește și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
era el. Într-o seară, a venit un om străin și s-a rugat să fie lăsat să doarmă afară. Omul, auzind În timpul nopții sunând un clopoțel, urmărește zgomotul și vede pe cineva rostind În altar: Mamă dragă, iartă pe nora ta și femeia fratelui meu se ruga o fată și lasă-i să trăiască Împreună, că tare-și sunt dragi unul altuia și tare cu amar și jele plânge ea! Mama Soarelui rămâne inflexibilă; promite că o va ierta numai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și în modul în care se tratează spațiul și timpul, în modul în care este decupat și condus dialogul așa-zis realist, în modul în care personajele intră și ies din scenă. *5 Oricare ar fi deosebirile dintre Furtuna și Nora, ele împărtășesc acest convenționalism dramatic. Dacă admitem că trăsătura distinctivă a literaturii este "ficțiunea", "invenția" sau "imaginația", atunci când vorbim despre literatură ne vom gândi la Homer, Dante, Shakespeare, Balzac, Keats mai degrabă decât la Cicero sau Montaigne, Bossuet sau Emerson
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
interesează partea ce reliefează funcțiile acestora, deoarece de îndeplinirea lor a depins în mare măsură evoluția democrației așa cum o cunoaștem astăzi. Bernard Denni și Patrick Lecomte<ref id=”1”>Bernard Denni, Patrik Lecomte, Sociologia Politicului, vol. II, traducere de Marta Nora Țărnea, Eikon, Cluj-Napoca, 1999, pp. 98-100. </ref>sintetizează principalele funcții atribuite partidelor politice, așa cum au fost enunțate de către George Lavau<ref id=”2”>G. Lavau, Partis politiques et réalités sociales. Contribution à une étude réaliste des partis politiques, Presses de la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nemulțumirilor în cadrul ordinii existente. Adică este preferată schimbarea în sistem și nu schimbarea sistemului. O abordare orientată spre aspecte considerate relevante din perspectiva prezentului articol se întâlnește la Pierre Bréchon<ref id=”1”>Pierre Bréchon, Partidele politice, traducere de Marta Nora Țărnea, Adina Barvinski, Eikon, Cluj-Napoca, 2004.</ref>. Desigur, atenția se îndreaptă către funcțiile exercitate în cadrul unor sisteme de partide competitive. O primă funcție vizează educarea politică a cetățenilor, precum și formarea opiniei publice. Cum știm, competiția cu mass-media pentru exercitarea acestei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de vie și de mobilă, istoriile de acolo amitesc de felul cum naratorul își asumă unghiul ingenuității de o experiență din istoria artelor vizuale, și anume pictura naivă. Dacă trecem de stratul specificului ruralității românești oglindite în Soacra cu trei nurori sau în Amintiri, vom găsi la Creangă o lume compatibilă cu cea a Vameșului Rousseau, a lui Generalic, și a școlii din Hlebine, a lui Ion Niță Nicodim și a cimitirului din Săpînța: lumea primitivă a vechilor rânduieli [...]62. III
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
subiectele realizate erau izvorâte din propria imaginație și erau legate de viața satului. O dată cu trecerea timpului a reușit să întemeiezi o adevărată școală de artă naivă. Dintre elevii care au reușit să-i ducă mai departe acest meșteșug au fost nora sa Rodica Nicodin, precum și tatăl acesteia Petru Mihuț, iar mai târziu din generația tânără se afirmă pe acest tărâm al artei, Mariana Mihuț. Grupul artiștilor a transformat întreaga zonă a satului într-un mic nucleu al artei naive, zonă din
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
le-au Înmormântat pe insula Halchi, nu departe de Constantinopol, În Biserica Mănăstirii Maicii Domnului, ctitorită de Paleologi, În sec. al XV-lea, ajutată cu multe daruri și de domnul martir. Au mai rămas În viață doamna Maria cu nepoțelul, nora și ginerele, care au fost exilați. La Întoarcerea În țară, În 1720, doamna Maria a adus și osemintele lui Constantin Brâncoveanu, pe care le-a Înmormântat În Biserica Sfântul Gheorghe Nou, alături de Ion Mavrocordat.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
subiectele realizate erau izvorâte din propria imaginație și erau legate de viața satului. O dată cu trecerea timpului a reușit să întemeiezi o adevărată școală de artă naivă. Dintre elevii care au reușit să-i ducă mai departe acest meșteșug au fost nora sa Rodica Nicodin, precum și tatăl acesteia Petru Mihuț, iar mai târziu din generația tânără se afirmă pe acest tărâm al artei, Mariana Mihuț. Grupul artiștilor a transformat întreaga zonă a satului într-un mic nucleu al artei naive, zonă din
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost." Copilul crește, se căsătorește, are "și doi fluturi de copii", moare femeia lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pân-în brâu m-a lua! Cine-a intra pân-în urechi m-a lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o aruncă în glod și spune: "Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă!" Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se metamorfozează într-o fată frumoasă, "îmbrăcată în aur", în timp ce cumnatele ei se fac din nou de rușine. Urmează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă mocirloasă. Le supune pe cele trei soții ale fiilor lui la trei probe, iar cea mai mică s-a dovedit a fi Preaînțeleapta Vasilisa. c. Nunți cosmice Ca și narațiunile care au în centrul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la poartă; acesta îl primește și-i spune că, dacă el va reuși să scoată inelul din degetul Zinei, o va lua de nevastă. Au mers la-mpărat. "Frumoasă ești, a zis împăratul, și mi-ar plăcea să-mi fii noră, dar ia să te văd, ce putere ai! Adă-mi tu mie: 800 de iepuri, 800 de vulpi și 800 de lupi." Zina a "șuierat voinicește" și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
era el." Într-o seară, a venit un om străin și s-a rugat să fie lăsat să doarmă afară. Omul, auzind în timpul nopții sunând un clopoțel, urmărește zgomotul și vede pe cineva rostind în altar: "Mamă dragă, iartă pe nora ta și femeia fratelui meu - se ruga o fată și lasă-i să trăiască împreună, că tare-și sunt dragi unul altuia și tare cu amar și jele plânge ea!" Mama Soarelui rămâne inflexibilă; promite că o va ierta numai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cunoașterii, nu un proces de coagulare a unei viziuni despre lume. Același istoric francez spunea de altfel despre mentalitate în alt loc că este o prelungire populară a celebrului Weltanschauung, un univers mental stereotip și haotic totodată (Le Goff și Nora, "Les mentalités. Une histoire ambiguë" 83). Ce provoacă aceste observații ale lui Jacques Le Goff, prezentate în prefața volumului său, Imaginarul medieval? Mai întâi, am putea spune că reprezentarea este un tip de interfață de ordin mental între realitate și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
antichità e medioevo. Firenze: Olschki, 1989. Lavaud, Laurent (ed.). L'Image. Préf. Laurent Lavaud. Paris: Flammarion, 2000. Lazarev, Viktor, Istoria picturii bizantine. București: Meridiane, 1980. 3 vol. [1947-1948] Le Goff, Jacques. Civilizația occidentului medieval. București: Ed. Științifică, 1970. [1965] ---, Pierre Nora (coord.). Faire de l'histoire. Paris: Gallimard, 1974. 3 vol. ---. Tempo della chiesa e tempo del mercante. Torino: Einaudi, 1977. [1960] ---, Roger Chartier, Jacques Revel (coord.). La nouvelle histoire. Paris: Retz-CEPL, 1979. ---. La bourse et la vie. Économie et religion
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Petre Got, Aurel Titu Dumitrescu, George Gibescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Ioan Stoiciu. Din colegiul de redacție fac parte Nicolae Balotă, Pascal Bentoiu, Nicolae Breban, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Ștefan Aug. Doinaș, Alexandru Duțu, Dan Erceanu, Cornel Mihai Ionescu, Nora Iuga, Mircea Martin, Laurențiu Mircea Popescu, Aurel Rău, Cornel Regman, Nicolae Șarambei, Mihai Șora, Mihai Ursachi, Alexandru Zub, Caius Traian Dragomir. Revista își păstrează profilul general și chiar rubricația anterioară. Numerele se disting prin consistența și ținuta materialelor, prin calitatea
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
în sferele internă și internațională. Tendința de dominare - în particular - este o componentă a tuturor formelor de asociere umană, de la familie, trecând prin frății și asociații profesionale, organizații politice locale, până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o luptă pentru putere, apărarea unei puteri instituite în fața tentativei de a impune una nouă. Așa se prefigurează rivalitatea internațională dintre politicile statu-quo și cele imperialiste. Cluburile mondene, frățiile, facultățile și organizațiile profesionale sunt scenele unor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în cea internațională. Tendința de dominare - în particular - este un element constituent al tuturor formelor de asociere umană, de la familie, trecând prin frății și asociații profesionale, organizații politice locale, și până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o luptă pentru putere, apărarea unei puteri instituite în fața tentativei de a impune una nouă. Astfel se prefigurează rivalitatea internațională dintre politicile statu-quo și cele imperialiste. Cluburile mondene sociale, frățiile, facultățile și organizațiile profesionale sunt scenele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Jean (1988), Les Conduites rituelles, Paris, PUF. TURNER Victor (1990), Le Phénomène rituel, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție În limba engleză: 1969). VAN GENNEP Arnold (1909), Les Rites de passage, Paris, Nourry ă trad.rom. de Lucia Berdan și Nora Vasilescu, Riturile de trecere, Iași, Polirom,1996. Φ Reglementare socială, Religie S ă Ștc "S ă Ș" Sclavietc "Sclavie" Acest cuvânt regrupează un ansamblu de statute și de condiții extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iluzor ĂContinuare din numărul trecut) De fapt, obiectul care se spărsese sau, mai curând, crăpase, în vitrină, era nu un pahar de apă, ci o ceșcuță veche de cafea, din porțelan trandafiriu de Saxa, cu un vag aspect antropomorf Ăîncât Norei, când era copilă, îi evoca obrazul unei zâne sau pe acela, mai tangibil, al unei păpuși care fusese, pesemne, a bunicii ei, dacă nu chiar a străbunicii), pe care, când nu era nimeni în cameră, o mângâia, își trecea fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
în colbuitele intrânduri, întârziind minute bune, cu indexul sau policarul, în interiorul alb al ei, dându-i ocoale nesfârșite, de parcă l-ar fi șlefuit, precum un maâtre bimbelotier, concavitatea sidefie a unei scoici, a unui ghioc. — Bănuiți, domnule profesor, îl întrebă Nora, arțăgoasă, pe Vasile, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... Cafea de Saxa, întrebă perfid Vasile. „Vindem paturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ca niște spermatozoizi și cu un dar fără pereche al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Ce vrei să spui cu asta, întrebă Vasile Elisav. Nora devea tot mai aprinsă, mai lirică, mai pasională, mai inclementă și mai dură cu inomabila religie a atomisticilor fără Dumnezeu și a dezastrofizicienilor de care pululează, azi, planeta noastră, veseli... ș.a.m.d. Carmen o privea cu admirație. Domnul Vasile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
pululează, azi, planeta noastră, veseli... ș.a.m.d. Carmen o privea cu admirație. Domnul Vasile Elisav, care, fără să fie un habotnic al cultului scientist actual, era, oricum, un palindromolog, se înnegură ușor la față, tăcu un timp, cerându-i Norei, apoi, exemple... — Două-trei exemple! — În ce privință, întrebă aceasta. — Mai și întrebi, răspunse Elisav. În legătură, dragă Nora, cu ceea ce numiseși darul lor, unul fără pereche, al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]