5,297 matches
-
Felul În care se percepe normalitatea este susceptibil de interpretări diferite. Modernitatea a imprimat un dinamism fără precedent În schimbarea comportamentului cultural al individului, a adus „normalitatea” producerii noutății, inovației, reconstrucției etc. Toate acestea pun Într-o oarecare ambiguitate termenul normalitate. E normal așadar să vrei să produci noul, despărțindu-te mereu de trecut, dar luându-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe sociale, schimbările
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
producerii noutății, inovației, reconstrucției etc. Toate acestea pun Într-o oarecare ambiguitate termenul normalitate. E normal așadar să vrei să produci noul, despărțindu-te mereu de trecut, dar luându-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe sociale, schimbările sunt acceptate ca „normale”; În felul acesta normalitatea poate instala un dinamism necesar al schimbării. Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noul, despărțindu-te mereu de trecut, dar luându-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe sociale, schimbările sunt acceptate ca „normale”; În felul acesta normalitatea poate instala un dinamism necesar al schimbării. Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe, constrângeri, adversități conflictuale. Tranziția de azi spre un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-l mereu ca martor pentru un pas făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe sociale, schimbările sunt acceptate ca „normale”; În felul acesta normalitatea poate instala un dinamism necesar al schimbării. Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe, constrângeri, adversități conflictuale. Tranziția de azi spre un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
felul acesta normalitatea poate instala un dinamism necesar al schimbării. Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe, constrângeri, adversități conflictuale. Tranziția de azi spre un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni. Echilibrul acestora conferă În cotidian starea de normalitate. Nu văd o normalitate statică, fără provocările permanente ale noului. Raportul dintre revoluție, tranziție și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe, constrângeri, adversități conflictuale. Tranziția de azi spre un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni. Echilibrul acestora conferă În cotidian starea de normalitate. Nu văd o normalitate statică, fără provocările permanente ale noului. Raportul dintre revoluție, tranziție și normalitate mi se pare și el schimbat, deoarece nu știu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tranziția de azi spre un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni. Echilibrul acestora conferă În cotidian starea de normalitate. Nu văd o normalitate statică, fără provocările permanente ale noului. Raportul dintre revoluție, tranziție și normalitate mi se pare și el schimbat, deoarece nu știu dacă mai putem păstra distincțiile absolute dintre termeni. Mă Întreb cât de „normală” a fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni. Echilibrul acestora conferă În cotidian starea de normalitate. Nu văd o normalitate statică, fără provocările permanente ale noului. Raportul dintre revoluție, tranziție și normalitate mi se pare și el schimbat, deoarece nu știu dacă mai putem păstra distincțiile absolute dintre termeni. Mă Întreb cât de „normală” a fost revoluția industrială? S-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni. Echilibrul acestora conferă În cotidian starea de normalitate. Nu văd o normalitate statică, fără provocările permanente ale noului. Raportul dintre revoluție, tranziție și normalitate mi se pare și el schimbat, deoarece nu știu dacă mai putem păstra distincțiile absolute dintre termeni. Mă Întreb cât de „normală” a fost revoluția industrială? S-a spus, cred, foarte plastic, despre tranziție că nu este „liniară” și are
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întreb Însă de foarte multe ori, dacă nu cumva generația mea a greșit strategic mizând pe alte valori decât cele - folosesc aici un cuvânt pe care Îl veți crede, poate, demonetizat - ale patriotismului. În ultimă instanță, noi am renunțat la normalitatea patriotismului altruist, care vine din implicare comunitară și din angajare. Nu ne-a interesat, pur și simplu. Ne-a interesat să plecăm, să fim cât mai mult În afara sistemului. În consecință, suntem beneficiarii unor instituții pe care le-au construit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între poli opuși, între materie și spirit, îmbrățișare și
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
moduri diferite de organizare a societății și de moduri diferite de distribuire a prosperității în societate. O caracteristică a modului de organizare a societății tradiționale - pe care societatea românească tinde să îl mențină și în prezent - este diviziunea socială dintre „normalitatea socială” și „excepționalitatea socială”. Normalitatea socială cuprinde grupurile și instituțiile structurii sociale fundamentale ale societății. „Structura socială fundamentală a societății” este legată mai curând de sistemele de distribuție legitime în societate decât de numărul de indivizi cuprinși în această structură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societății și de moduri diferite de distribuire a prosperității în societate. O caracteristică a modului de organizare a societății tradiționale - pe care societatea românească tinde să îl mențină și în prezent - este diviziunea socială dintre „normalitatea socială” și „excepționalitatea socială”. Normalitatea socială cuprinde grupurile și instituțiile structurii sociale fundamentale ale societății. „Structura socială fundamentală a societății” este legată mai curând de sistemele de distribuție legitime în societate decât de numărul de indivizi cuprinși în această structură. De exemplu, societatea în tranziție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la componentele acesteia. Instituțiile sociale esențiale ale societății - precum familia, gospodăria, comunitățile, statul etc. - se constituiau în funcție de caracteristicile acestei structuri fundamentale și funcționau potrivit propriilor interese. Populația cuprinsă în aceste instituții și în aceste sisteme principale de distribuție alcătuia o normalitate socială care nu se rezuma doar la economie. Erau, în același timp, grupați în familii și gospodării, erau creștini, cetățeni etc. Dar nu toată populația era cuprinsă în structura socială fundamentală, nu toată populația reproducea aceleași caracteristici și, în consecință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezuma doar la economie. Erau, în același timp, grupați în familii și gospodării, erau creștini, cetățeni etc. Dar nu toată populația era cuprinsă în structura socială fundamentală, nu toată populația reproducea aceleași caracteristici și, în consecință, nu făcea parte din „normalitatea socială”. Fiecare dintre sistemele de normalitate își avea propriile cazuri de „excepționalitate socială”. În mediul rural, în situație de excepționalitate socială se aflau țăranii fără pământ, femeile singure, cu sau fără copii, orfanii, rromii după eliberare etc. În mediul urban
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
același timp, grupați în familii și gospodării, erau creștini, cetățeni etc. Dar nu toată populația era cuprinsă în structura socială fundamentală, nu toată populația reproducea aceleași caracteristici și, în consecință, nu făcea parte din „normalitatea socială”. Fiecare dintre sistemele de normalitate își avea propriile cazuri de „excepționalitate socială”. În mediul rural, în situație de excepționalitate socială se aflau țăranii fără pământ, femeile singure, cu sau fără copii, orfanii, rromii după eliberare etc. În mediul urban, în această situație se afla lumpenproletariatul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
măsură susținută chiar de către Carol I (Neagoe, 1993), altfel unul dintre personajele cele mai moderne ale politicii românești a vremii. În consecință, în societatea românească, accesul pus asupra prosperității - în forma în care era definită social - depindea de participarea la normalitatea socială. Această situație nu s-a modificat esențial nici până în prezent. Tranzițiile comunistă și postcomunistă au arătat cât de importantă este normalitatea politică a sistemului de distribuție în raport cu oricare altă caracteristică a sistemului social. Ele au dovedit că, cel puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în societatea românească, accesul pus asupra prosperității - în forma în care era definită social - depindea de participarea la normalitatea socială. Această situație nu s-a modificat esențial nici până în prezent. Tranzițiile comunistă și postcomunistă au arătat cât de importantă este normalitatea politică a sistemului de distribuție în raport cu oricare altă caracteristică a sistemului social. Ele au dovedit că, cel puțin în societățile în tranziție, normalitatea socială nu este esențial condiționată nici de numărul de indivizi cuprinși într-un sistem, nici de „tradiționalitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a modificat esențial nici până în prezent. Tranzițiile comunistă și postcomunistă au arătat cât de importantă este normalitatea politică a sistemului de distribuție în raport cu oricare altă caracteristică a sistemului social. Ele au dovedit că, cel puțin în societățile în tranziție, normalitatea socială nu este esențial condiționată nici de numărul de indivizi cuprinși într-un sistem, nici de „tradiționalitatea” lui ci, în mult mai mare măsură, de susținerea lui politică. Tranziția comunistă a înlocuit cele două sisteme de distribuție anterioare - cel bazat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tradiționalitatea” lui ci, în mult mai mare măsură, de susținerea lui politică. Tranziția comunistă a înlocuit cele două sisteme de distribuție anterioare - cel bazat pe proprietatea asupra pământului și cel bazat pe piață - prin distribuția politico-administrativă a resurselor în societate. Normalitatea socială comunistă era fundamentată pe instituția fundamentală a proletarului industrial din mediul urban, căruia îi erau asociate și subordonate instituțiile anexe ale salariaților prestatori de servicii pentru proletarul industrial - de la medici și profesori până la vânzători, polițiști și funcționari în administrația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până la vânzători, polițiști și funcționari în administrația de stat. Un sistem paralel de distribuție funcționa pentru „revoluționarii de profesie” ai Partidului Comunist, de asemenea salariați, dar într-o economie paralelă cu cea dominantă. Or, pentru întreaga perioadă a tranziției comuniste, normalitatea socială nu a cuprins niciodată mai mult de o minoritate a populației. La sfârșitul comunismului, proletariatul industrial, împreună cu anexele sale, inclusiv pensionarii și ceilalți dependenți, nu reprezenta majoritatea populației țării. Cu toate acestea, în măsura în care a produs prosperitate - și, o bună
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
inclusiv pensionarii și ceilalți dependenți, nu reprezenta majoritatea populației țării. Cu toate acestea, în măsura în care a produs prosperitate - și, o bună parte din istoria sa, comunismul a produs prosperitate -, aceasta a fost puternic restricționată doar la populația aflată în condiția de normalitate socială. Restul populației a fost utilizată mai degrabă ca resursă pentru prosperitatea normalității sociale, supusă lipsurilor în grade diferite. Mediul rural este cel mai bun exemplu și, în același timp, cel mai bun contraexemplu. Deoarece normalitatea socială se referea la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în măsura în care a produs prosperitate - și, o bună parte din istoria sa, comunismul a produs prosperitate -, aceasta a fost puternic restricționată doar la populația aflată în condiția de normalitate socială. Restul populației a fost utilizată mai degrabă ca resursă pentru prosperitatea normalității sociale, supusă lipsurilor în grade diferite. Mediul rural este cel mai bun exemplu și, în același timp, cel mai bun contraexemplu. Deoarece normalitatea socială se referea la proletariatul industrial din zonele urbane, uriașa populație de țărani a societății românești a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aflată în condiția de normalitate socială. Restul populației a fost utilizată mai degrabă ca resursă pentru prosperitatea normalității sociale, supusă lipsurilor în grade diferite. Mediul rural este cel mai bun exemplu și, în același timp, cel mai bun contraexemplu. Deoarece normalitatea socială se referea la proletariatul industrial din zonele urbane, uriașa populație de țărani a societății românești a fost inclusă într-un sistem anex - cel al CAP-urilor care, deși teoretic dispuneau de un statut special al proprietății, în practică utilizau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru că erau excluși de la bunăstare materială, prin venituri mici și prin lipsa dotărilor sociale, de la apă curentă și canalizare și până la drumuri și mijloace de comunicare, cum ar fi telefonia. Alte categorii și grupuri sociale aflate la periferia sistemului de normalitate socială - precum femeile casnice, orfanii, handicapații, liber-profesioniștii etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă țăranii necooperativizați, proprietari
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]