2,627 matches
-
România (Vechiul Regat) pe anul școlar 1918-1919, 1919-1920, Tip. Curții Regale, București, 1921. Toma, Iorgu G., "Justiția în Bucovina", în Ion I. Nistor, Zece ani de la unire, Tiparul Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1928. Torouțiu, I. E., Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911. Lucrări generale Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999. Andrei, Petre, Sociologie generală, ediția a 4-a, Editura Polirom, Iași, 1997. Angelescu, C., "Evoluția învățământului primar și secundar în ultimii 20
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în cultivarea pământului, populația activă era de 60.5%, conform Enciclopedia României, vol. I. Statul, 1938, p. 41. 79 D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914), dosar 6/1868. 80 I. E. Torouțiu, Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911, p. 11. De altfel, I. E. Torouțiu a fost unul dintre cei mai înverșunați naționaliști bucovineni. În 1934 propunea în cadrul Societății Scriitorilor Români acordarea unui premiu de 12.000 lei, pe cheltuiala sa, unui
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și foarte rareori să examineze sistematic cărțile apărute, să întreprindă analiza lor amănunțită. Niciunul n-a făcut cronică literară propriuzisă. Ibrăileanu își intitula astfel lungi studii sporadice despre câte o carte care-i plăcea. Densusianu se mulțumea cu niște scurte notițe de minimalizare a rivalilor poetului Ervin. Singur Mihail Dragomirescu a ținut o cronică regulată, dar ... dramatică" . După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an ", critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sine acumulată, cât și sentimentul de bucurie și mândrie În urma realizării unei lucrări finale. Copiii au fost astfel motivați de interacțiunea lor cu obiectele, cu artiștii implicați În proiect, acoperind pereții din sălile de clasă cu schițe, fotografii, poeme și notițe, deoarece această experiență le-a oferit inspirație creativă și multă bucurie. Unul dintre profesori a afirmat: „copiii nu aveau un vocabular bogat la Începutul anului... acum ei și-l construiesc Încet... nu Îmi vine să cred cât de mult folosesc
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
o notă110 din 11 decembrie 1928, iar lumea în raport cu care își va exersa meditația era ștanțată, am putea spune, de un tragic cotidian. Cioran avea de altfel intenția să scrie ceva despre " Concepția tragică a existenței", așa cum reiese dintr-o notiță fugară pe care am găsit-o, la Sibiu, tot în arhiva fratelui său, Aurel Cioran, rînduri pe care le transcriem aici integral: "1). Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în mulțimea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adecvate, iar profesorul a îndurat cu stoicism situația, prefăcându-se că citește un ziar. Era "un domn", care povestea frumos și a pus note mari, știind bine că prezența lui nu era dorită. Fetele, nu doar că nu își luau notițe la cursurile sale, dar "unele dintre colegele mele veneau cu lucru de mână, să împletească pe sub bancă". Găsiseră o formă de protest cât se poate de apolitică (și feminină) la materiile cele mai politizate ale programei de studiu: "ziceau "ce
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cont de particularitățile de vârstă ale acestora. * Folosirea tablei la lecțiile de geografie Tabla este unul din obiectele indispensabile procesului de învățământ. Ceea ce se scrie sau se4 desenează pe tablă constituie pentru elevi un model de organizare a caietului de notițe, oferind o percepție vizuală clară a întregii lecții, mai ales la clasele mici a căror gândire se bazează pe imagini concret senzoriale. Pe tablă scriem titlul lecției, ideile principale, scheme, planul lecției, material cifric, numirile proprii, desenăm hărți schematice, grafice
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
cu expunerea verbală a învățătorului. Înainte de a se efectua desenul, în mod obligatoriu, este necesar să se facă o expunere orală a fenomenului sau obiectului ce urmează a fi schițat. Învățătorul trebuie să-i învețe pe copii cum se iau notițe și cum se execută desenul. Desenele se pot folosi în orice moment al lecției și orice tip de lecție. În permanență desenul va fi sincronizat cu explicația, asigurând astfel participarea simultană a analizatorului vizual cu cel auditiv. b) Cerințe estetice
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Scrisul uneori este istovitor, acaparator, iar intelectualul lui Hamsun i se dedică necondiționat. Viața lui, petrecută parcă la liziera admisibilului, este confiscată de două coordonate: scrisul și supraviețuirea: „În perioada aceea atât patul cât și măsuța șubredă erau năpădite de notițe și de file scrise, la care lucram alternativ, adăogând elemente noi, care îmi veneau în minte în cursul zilei, ștergând câte ceva, înviorând ici și colo rândurile inerte cu câte un cuvânt plin de culoare, înaintând cu mare caznă de la o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la altul. Elementele necesare în alcătuirea unui portofoliu: * Scopul proiectului * Structura proiectului * Contextul * vârsta elevilor * nevoile și interesele elevilor * abilitățile posedate și cele care urmează să se dezvolte * Modul de proiectare * Modul de evaluare Portofoliul poate conține: teme pentru acasă, notițe din clasă, fișe de autor, articole din reviste de specialitate, sinteze, relansări, reprezentări iconice, postere, eseuri, mini proiecte, casete video conținând prezentări orale ale elevului, etc. Conținutul portofoliului trebuie să fie raportat la cerințele standard formulate clar și cunoscute de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
valea Oltului prin Tușnad și a distrus cetatea Zent-Lelewkh (astăzi Leliceni - castelul Sf. Spirit) la răsărit de Miercurea Ciucului și de acolo prin Odorhei, pe valea Târnavei Mari, și pe aceea a Târnavei Mici, la Cetatea de Baltă, cunoscută în Notița Epternach sub denumirea de Kumel-burech, în realitate Kukelburch sau Kokelburch (Küküllo-var) cetatea Târnavei (și nu Kohalm = Rupea), unde ar fi ucis joi, în 4 aprilie, după Paști, vreo 30.000 de oameni refugiați. De aici, au continuat drumul prin Blaj
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ogoare mult timp, de teama hoardelor care cutreierau țările, și apoi și din lipsa uneltelor agricole, pierdute sau confiscate. Foametea cumplită, care a urmat timp de trei ani de zile, completată de bolile molipsitoare, a mărit numărul victimelor omenești, încât notițele contemporanilor arată că el ar fi fost mai mare decât chiar al celui făcut de săgețile, săbiile și securile mongolilor. Consecința politică imediată a fost desființarea stăpânirii cumane din Moldova și Țara Românească, înlăturarea dominației maghiare asupra Transilvaniei și trecerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
străluciți; peste jumătate din ei aveau doctorate obținute în universități germane. Celor prezenți li s-a prezentat un plan de ucidere a tuturor evreilor din Europa, inclusiv a 330.000 de evrei din Anglia și 4.000 din Irlanda, deși notițele luate de Eichmann se referă la aceasta doar prin eufemisme, cum ar fi „... emigrația a fost acum înlocuită de evacuarea spre est. Această operațiune ar trebui privită doar ca opțiune provizorie, deși, în lumina viitoarei soluții finale a problemei evreiești
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
se poartă", se transmite, se dezvoltă și contaminează. Prieteni, cunoștințe, rude sau vecini se duc și vin, încolo și-ncoace, umblă, fotografiază și povestesc, se documentează la plecare și-i documentează pe ceilalți la înapoiere, împrumută sau cumpără ghiduri, iau notițe, scriu impresii și arată poze. Iar eu îndrăznesc uneori să întreb: Dar oamenii? Cum sunt oamenii pe-acolo? Ce povestesc? Cum zîmbesc? Nu știu. N-am vorbit cu oamenii. Și mi se pare deodată că am fost păgubită de ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și din versurile sale. Nu purta nici geantă, nici ghiozdan sau alta acoperitoare a cărților pentru că acestea se rezumau la un volum două cu producțiile celui pe care Il venera și un caiet În care se găseau de toate: și notițe la limba română, și exerciții matematice, de fizică sau chimie, culese de pe tablă din clasă, și desene la științele naturale, Încât nici el nu le nimerea Întotdeauna locul unde erau Îngrămădite. Pe de o parte Îl admirăm pentru că știa să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vii s-ar putea să pleci dintre noi? Cum adică să pleci? Dar poate că noi suntem surzi, că nu te auzim. Poate că tu ne vorbești și nu te auzim! Cred că de fapt tu vii la ore, iei notițe...Dar de ce să iei notițe? Mai bine citește pe sub bancă cărți polițiste sau scrie poezii. Visez frumos, nu-i așa? De fapt, În fiecare din noi e o părticică din tine. Și toți la un loc suntem tu. Cred că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pleci dintre noi? Cum adică să pleci? Dar poate că noi suntem surzi, că nu te auzim. Poate că tu ne vorbești și nu te auzim! Cred că de fapt tu vii la ore, iei notițe...Dar de ce să iei notițe? Mai bine citește pe sub bancă cărți polițiste sau scrie poezii. Visez frumos, nu-i așa? De fapt, În fiecare din noi e o părticică din tine. Și toți la un loc suntem tu. Cred că În fiecare suflet e sădit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
complete deveniseră abia cu puțin timp înainte disponibile în traducere latină. Era un elev tăcut și meditativ, avea o constituție masivă, era lent în mișcări și imperturbabil; colegii îl tachinau spunându-i "Bou Taciturn", însă erau plini de admirație pentru notițele lui. "Acest bou taciturn va umple întreaga lume cu mugetul său" a spus odată dascălul său, Albertus Magnus. În 1252 avea 27 de ani, era de doi ani preot, însă prea tânăr, după standardele vremii, pentru a începe studiile avansate
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Cea dintâi trebuia lansată chiar la intrarea în subiect pentru a încălzi auditoriul, iar a doua, cea mare trebuia pusă în termeni aleși, fără de care nu era prelegere”. Apoi oratorul nu avea voie să se folosească de nici un fel de notițe; „El trebuia să apară brusc ca ieșit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel...senin stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără efort, și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și o imagine dramatică în Ovidiu (1885), el proiectând să scrie și tragedia Virgiliu pentru a întregi o trilogie închinată marilor poeți ai clasicismului latin. După mărturia prietenului său Ollănescu-Ascanio - traducătorul lui Horațiu căruia dramaturgul i-a cerut să compună notița biobibliografică din deschiderea piesei Fântâna Blanduziei -, Alecsandri recita cu ușurință din Eneida. Textul piesei este însoțit de numeroase note redactate de autor care aduc lămuriri privitoare la istoria, geografia, instituțiile, obiceiurile, gastronomia, mentalitățile, mitologia, religia, superstițiile, sărbătorile, arhitectura și literatura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fiilor mei să iubească poporul și pe sătiani și să lupte cu iubire pentru fericirea tuturor. O îmbrățișare fiicei și fiilor mei și ultimă rugăciune tuturor a îngriji și mângâia pe soția mea, C.A. Rosetti.“ Sub text era următoarea notiță: „Dacă guvernul și Camerile vor voi a plăti datoriile sau a face un dar soției mele, o rog să l primească, căci calomnia nu va mai avea nici o putere când eu nu mai sunt“. Dar în urma cererii doamnei Rosetti aceste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
atacat subțire și pus în lumina bănuielii că s-a înțeles cu guvernul. În public circula vestea cum că Kogălniceanu vânduse iarăși guvernului câteva pietre din nesfârșita sa colecție de rămășiți arheologice cu cari se slujea în ocaziile grele. Această notiță a avut darul să hotărască pe Mihail Kogălniceanu ca să-și dezvolte interpelarea. Ziua cea mare sosește. Ziarele opoziției anunță cu zgomot dezvoltarea interpelării. Tribunele Camerei sunt arhipline. În vechiul local din Dealul Mitropoliei, oamenii stau ca sardelele. Doamnele, cari au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
publicate“. Articolul prim, publicat în no. 1 al ziarului este intitulat Steagul nostru, în care sunt multe declarațiuni de principii, dar nimic precis. În acest număr, ziarul publica și o nuvelă de Barbu Delavrancea intitulată Sorcova. Printre știri găsim următoarele notițe, știri și informațiuni pe care le reproducem cu titlul de documentar: „Aflăm că d-nul prefect al poliției Radu Mihai, a cerut suma de 150 000 lei pentru siguranța publică. D. I.C. Brătianu însă, convins că iubitul său prefect s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
iredentiști de sub patronajul prințului Bibescu s au adu nat și au ales un comitet executiv de trei pentru a urmări acțiunea dezrobirii provinciilor române subjugate. Printre cei aleși figurează și un redactor politic al ziarului partidei liberale-conservatoare, România. Explicațiile acestor notițe în cronica viitoare.“ (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o polemică susținută de cotidianul social-democrat Drepturile omului, în 1885: Între Drepturile omului și Poporul de sub direcția lui N. Bassarabescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu s-a mai redeșteptat. (Id., ibid., pp. 1-2.) Pagina 99 Relatare eliminată: Pe când țineam locul lui Panu la gazetă avui duelul cu Nicolae Xenopolu, redactor pe atunci la Voința națională. Într-o zi un prieten publică în Lupta o notiță injurioasă pentru Xenopolu și a doua zi Xenopolu mi-a trimis martori. Autorul articolului n-a voit să iasă pe teren, de unde a rezultat că a trebuit să ies eu. Martorii mei ereau Vintilă Rosetti și Constantin Mille, martorii lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]