17,360 matches
-
spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era dator cu 2 kg făină de porumb pentru fiecare oaie, iar pentru oile sterpe plata se făcea în bani. O altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei stâni colective. Se angajau ciobani care erau plătiți pentru paza oilor. Mulsul și închegatul cașului se făceau cu rândul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altă formă de asociere a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei stâni colective. Se angajau ciobani care erau plătiți pentru paza oilor. Mulsul și închegatul cașului se făceau cu rândul, în funcție de numărul oilor cu lapte, iar produsele erau luate de cel care era de rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei stâni colective. Se angajau ciobani care erau plătiți pentru paza oilor. Mulsul și închegatul cașului se făceau cu rândul, în funcție de numărul oilor cu lapte, iar produsele erau luate de cel care era de rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luate de cel care era de rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se stabilește rândul și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se stabilește rândul și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se stabilește rândul și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se stabilește rândul și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilește rândul și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în creșterea oilor, organizarea stânelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în creșterea oilor, organizarea stânelor, deoarece între anii 1962-1980, a răspuns, împreună cu Toader Popa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în creșterea oilor, organizarea stânelor, deoarece între anii 1962-1980, a răspuns, împreună cu Toader Popa, de stâna CAP-ului, cu 1200-1300 oi și cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în creșterea oilor, organizarea stânelor, deoarece între anii 1962-1980, a răspuns, împreună cu Toader Popa, de stâna CAP-ului, cu 1200-1300 oi și cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creșterea oilor, organizarea stânelor, deoarece între anii 1962-1980, a răspuns, împreună cu Toader Popa, de stâna CAP-ului, cu 1200-1300 oi și cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Popa, de stâna CAP-ului, cu 1200-1300 oi și cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la Prut și Dunăre. Din Lunca se specializaseră în creșterea oilor oameni vrednici ca Nicolae Curteanu (Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la Prut și Dunăre. Din Lunca se specializaseră în creșterea oilor oameni vrednici ca Nicolae Curteanu (Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni, probabil Ion, era, contrar a ceea ce se spune despre ciobani, de o curățenie desăvârșită, asigurând cu mijloace modeste, condiții igienice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
total, animalele existente sunt puține față de nevoile gospodăriei rănești. După numai doi ani, numărul animalelor din gospodăriile țărănești scade vizibil, în comparație cu statistica din 1889, fie că raportările au fost mai aproape de adevăr, fie că numărătoarea s-a făcut cu exactitate. Oile sunt menționate separat - 1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fie că raportările au fost mai aproape de adevăr, fie că numărătoarea s-a făcut cu exactitate. Oile sunt menționate separat - 1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care România a participat în 19161918, cu întreținerea efortului de război, apoi cu jaful sistematică practicat de trupele de ocupație germane-austro-ungare, bulgare și turcești au dusă la scăderea puterii economice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe unii dintre locuitori că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și butoaie și au apărut dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a răspânădit folosirea cimentului, piatra a fost înlocuită de beton, deși pietrișul nisiposă (balastul) se află la mare depărtare, în albia Siretului. Au apărut și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în albia Siretului. Au apărut și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]