5,528 matches
-
ierte, dar numai de ochii lumii... Apoi Întreabă: Era bătrân? Cine? Mortu`, de cine crezi că te-ntreb, de Moș Nicolae? Optzeci, da` se ținea bine și el, tot așa se mpăuna cu vreo trei zile Înainte să-și dea obștescul sfârșit, semăna leit cu tine. Ptiu! Dacă-ți spun... Și-ăsta avea neam mare, nu ca tine, acu` se pândesc unii pe alții, că e cu moșteniri, cu de-alea grele. Șișurile-n dinți, nu te știu, nu te cunosc
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de gardă, altfel nu se mai poate. Numa` dușmani prin bloc, n-ați văzut cum se uitau? E lumea amărâtă, mă, nu mai știe de capul ei! Păi dacă fiecare e pentru el și nu mai e loc pentru avutul obștesc... Junglă, de ce n-ați anticipat? Gicu Îi Îndeamnă pe Sandu și pe Gore să dea ceștile pe gât. Hai, că vine ibricu`! Prea plângeți ca bocitoarele... Facem și plantoane, dacă e cazul, eu nu mă opun, sunt deschis la dialog
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
gândea și el la felurite lucruri. Altceva nu avea de făcut. Nu era ca altădată, când drumurile sale nu se scurgeau în singurătate și când trebuia sau să-și încordeze auzul ca să nu scape comenzile căpitanilor, sau silit de iureșul obștesc să stea cu ochii încordați ca să vadă primejdia ori prada. În celelalte drumuri rareori își lăsase gândurile să-i umble în voie. Numai drumul acesta blestemat îi aducea sute de întrebări. Se gândea chiar și la lucruri despre care altă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sau sclavi mânau spre corăbii turme de oi. Bătrâne femei atlante, din sărăcime, umblau prin mulțimea de oameni și își lăudau în gura mare plăcintele sau turtele cu miere ce le aveau de vânzare. Erau în larma și în înghesuiala obștească și altfel de oameni, mai scunzi, cu fața mai albă, unii cu bărbi negre, dar iuți și guralivi, care alergau de la o corabie la alta, strigând, lăudîndu-se sau văicărindu-se, până când își ajungeau ținta; și atunci încărcau în scurtele și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
a avut și presa locală, care număra peste 150 de publicații periodice în a doua jumătate a sec. al XIX-lea și până în primele decenii ale sec. al XX.-lea Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni. Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Elocința discursului său rezidă în combinația infailibilă dintre argumentația punctuală și exemplul edificator, o combinație construită arhitectural dintr-o informație pluridisciplinară. Textele sale polemice sunt în esență o pledoarie pentru dezbaterea ideatică de înaltă ținută (pentru că, observă gazetarul Eminescu, "caracterul obștesc al luptelor din viața publică a românilor e că în mare parte nu sunt lupte de idei, ci de persoane") căreia îi acordă, din principiu, un statut justițiar. Fără îndoială că afinități și puncte comune pot fi identificate ușor în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ciripitul vrabiei, parfumul florilor, lumina zilei, privirea cinstită, vorba curată: ar înțepa ochii copiilor și ar reteza limba mieilor neînțărcați -, i s-a dus viața în deșert. Și consolarea bietului om fără dragoste și fără evlavie se găsește în ajunul obștescului ineluctabil sfârșit, mărunțit între paiațe mici și imitații minuscule". Prin hiperbolă, se produce o metamorfoză auctorială: pamfletarul, distanțat, acum, de autorul real, își percepe adversarul pe o scară afectivă supradimensionată: din persoană publică, cu statut real, general recunoscut, inamicul său
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cneziale. Spre sfârșitul veacului al XIIIlea și Începutul celui următor, voievozii Transilvaniei Ronald Borșa (1282, 1284 -1285, 1288 -1293) și Ladislau Kan ( 1294 - 1359) Își asumă prerogative sporite. Primul, În numele unui regatum Transivanum, convoacă la Deva, În 1288, prima Adunare obștească (Congregația generală), la care participă nobili din cele 7 comitate, clerul superior, orășenii și reprezentanții țărănimii libere. Ultimul voievod amintit Își constituie În cetatea Deva o adevărată curte, unde primește soli ai suveranilor străini. Kan profită de criza politică declanșată
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lângă Turda. Mihai Viteazul a fost una din marile personalități ale istoriei noastre din toate timpurile. Instituțiile statului medieval Cele mai importante instituții ale statului medieval românesc sunt: domnia, sfatul domnesc și principalele dregătorii, marea adunare a țării și adunările obștești. Țările Române: Transilvania, Țara Românească și Moldova se constituie În voievodate. Domnia este o instituție centrală, creație politică românească ereditară și electivă. Domnul deținea și titlul de mare voievod adică comandantul Întregii oștiri În timp de război. Apar două dinastii
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Românești funcțiile pe care le dețin sunt: banul , cel mai important dregător În Țara Românească și portarul În Moldova, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, paharnicul, postelnicul și comisul. În Transilvania exista Consiliul princiar și Cancelaria princiară Adunarea țării și adunările obștești În Țara Românească și Moldova convocată periodic (din sec. XV-XVI) adoptă hotărâri importante: alegerea domnilor și aprobă politica fiscală și tratatele semnate de aceștia. În Transilvania: adunarea generală a nobililor(1283) avea, În special atribuții judecătorești și cuprindea și reprezentanți
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
habsburgică În Transilvania, În 1765 devine Mare Principat autonom Încadrat În Imperiul Habsburgic, principele este numit de Împărat. Conducerea este exercitată de guvernator, guberniu format din 12 consilieri, armată, tezauriat, coordonate de Curtea Aulică de la Viena. Adunarea stărilor privilegiate ( Adunarea Obștească, Congregația Generală), reunea reprezentați ai nobilimii maghiare, ai clerului superior, orășenii și reprezentanții țărănimii libere. Inițial la acestea participau și reprezentanții românilor. În 1288 a fost prima convocare a acesteia, iar Între 1291 - 1355: este atestată prezența românilor În cadrul adunărilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
bine atribuțiile, se face distincția Între sfat - divanul, Domnesc al marilor boieri, sobor-adunarea fețelor bisericești și Adunarea a toată țara - Adunarea stărilor privilegiate. 1749 - a fost convocată pentru ultima dată În formă medievală, 1831 - 1832se reînființează sub numele de Adunarea Obștească. Organizarea militară-oastea cea mică-armata permanentă (membriiclaselor privilegiete), oastea cea mare, populația aptă să poarte arme. După instaurarea dominației otomane, oastea cea mare nu a amai fost convocată. Cetățile au un rol În sistemul defensiv. Dotarea militară este cea specifică epocii
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Principatelor Române. Aplicarea lor a Început la 1 iulie 1831, În Muntenia ,și 1 ianuarie 1832, În Moldova. Ele erau aproape identice. Prin Regulament se hotăra, ca domnul să fie ales pe viață, dintre marii boieri, de căre o Adunare obștească extraordinară. Se Înființa o Adunare Obștească. Ea alcătuia legile și prezenta domnului rapoarte (anaforale). Domnul: avea drept să dizolve Adunarea Obștească dar pentru alegerea uneia noi era nevoie de acordul puterii suzerane și al puterii protectoare; În conducerea țării, era
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
la 1 iulie 1831, În Muntenia ,și 1 ianuarie 1832, În Moldova. Ele erau aproape identice. Prin Regulament se hotăra, ca domnul să fie ales pe viață, dintre marii boieri, de căre o Adunare obștească extraordinară. Se Înființa o Adunare Obștească. Ea alcătuia legile și prezenta domnului rapoarte (anaforale). Domnul: avea drept să dizolve Adunarea Obștească dar pentru alegerea uneia noi era nevoie de acordul puterii suzerane și al puterii protectoare; În conducerea țării, era ajutat de un sfat administrativ, un
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
identice. Prin Regulament se hotăra, ca domnul să fie ales pe viață, dintre marii boieri, de căre o Adunare obștească extraordinară. Se Înființa o Adunare Obștească. Ea alcătuia legile și prezenta domnului rapoarte (anaforale). Domnul: avea drept să dizolve Adunarea Obștească dar pentru alegerea uneia noi era nevoie de acordul puterii suzerane și al puterii protectoare; În conducerea țării, era ajutat de un sfat administrativ, un fel de guvern format din 6 membri; Așadar noua organizare de stat se baza pe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de acordul puterii suzerane și al puterii protectoare; În conducerea țării, era ajutat de un sfat administrativ, un fel de guvern format din 6 membri; Așadar noua organizare de stat se baza pe principiul separării puterilor: executivă (domnul), legislativă (Adunarea Obștească), judecătorească. O serie de măsuri stabilite prin Regulmentele Organice aveau un caracter progresist: desființarea vămilor interne, reorganizarea fiscală (introducerea unui impozit unic pentru țărănimea-capitația), desființarea monopolului breslelor, introducerea Învățământului În limba națională, Înființarea armatei naționale, introducerea bugetului statului discutat și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de măsuri stabilite prin Regulmentele Organice aveau un caracter progresist: desființarea vămilor interne, reorganizarea fiscală (introducerea unui impozit unic pentru țărănimea-capitația), desființarea monopolului breslelor, introducerea Învățământului În limba națională, Înființarea armatei naționale, introducerea bugetului statului discutat și votat de Adunarea Obștească, organizarea arhivelor, Îmbunătățirea activității edilitare și a sistematizării orașelor. Regulamentele Organice exprimau, chiar necesitatea unirii Principtelor Române prin modul identic de organizare a acestora. Regulamentele au conservat privilegiile marii boierimi dar permit Însă afirmarea mai vigurosă a burgheziei pe plan
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pe Al. Dimitrie Ghica, În Țara Românească și Mihail Sturdza În Moldova, aceștia urmând să guverneze potrivit Regulamentului Organic de unde și denumirea de regim politic regulamentar. În Țara Românească a urmat Gh. Bibescu (1842 - 1848), primul domn regulamentar ales de Obșteasca Adunare extraordinară. Dominația Imperiului Habsburgic În Transilvania, Banat și Bucovina Curtea din Viena domina Transilvania În colaborare cu nobilimea maghiară, În baza vechiului sistem al celor trei națiuni privilegiate. Românii nu aveau În Dietă nici un reprezentant. Hotărârile luate la Viena
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pentru unitate și independență. Potrivit Convenției de la Balta Liman, Încheiată Între Rusia și Turcia, În 1829, au fost numiți, domni pe 7 ani puși sub controlul puterilor de ocupație Grigore Al. Ghica În Moldova, Barbu Știrbei În Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau Înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, În timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate pe rând de Rusia și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
stromata a VII a, cap. XVII, 106.1.-106.2., în PSB, vol. 5, p. 544) „...dau mai multă importanță nemulțumirii personale decât (faptului că poate izbucni) un război general; dorința de a stăpâni peste adversari este pusă înaintea folosului obștesc; satisfacerea imediată a egoismului este preferată recompenselor care se vor da mai târziu”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 30, în PSB, vol. 12, p. 90-91) „Ei au doar o singură grijă în discuțiile lor despre Biserică, nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
orășenilor și clăcașilor; o au elaborat două Rezoluții (1857), în care cereau: unirea Principatelor Române într-un singur stat numit România, sub conducerea unui prinț străin, care să-și crească moștenitorii în religia țării; autonomia și neutralitatea pământului românesc; adunare obștească aleasă din toate categoriile sociale; Rezoluțiile au fost prezentate în cadrul Conferinței de la Paris (1858), care a elaborat Convenția de la Paris, document cu valoare constituțională, care a stat la baza organizării statului până în 1864. -Convenția de la Paris (7/9 august 1858
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
joace cu legile și cu făpturile ei. Ostenit de atâtea fantasmagorii, la un pas să creadă în însăși inconsistența universului, el numește toate acestea this rough magic, vrăjitoria asta grosolană, și o abjură, pentru a se întoarce, bătrân, la condiția obștească. Iar clemența lui, capacitatea de iertare și de împăcare, care crește în el cu trecerea vremii și cu o sporită 155 înțelegere a oamenilor și a întâmplărilor, este, cum spune Benedetto Croce (în Ariosto, Shakespeare, Corneille), o „Indulgență elevată, pentru că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
joace cu legile și cu făpturile ei. Ostenit de atâtea fantasmagorii, la un pas să creadă în însăși inconsistența universului, el numește toate acestea this rough magic, vrăjitoria asta grosolană, și o abjură, pentru a se întoarce, bătrân, la condiția obștească. Iar clemența lui, capacitatea de iertare și de împăcare, care crește în el cu trecerea vremii și cu o sporită înțelegere a oamenilor și a întâmplărilor, este, cum spune Benedetto Croce (în Ariosto, Shakespeare, Corneille), o „Indulgență elevată, pentru că era
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ziarele vremii au relatat, pe prima pagină, că regele a murit liniștit în timpul nopții. Ceea ce nu știau ziarele este că, la ordinul reginei Mary, medicul personal al familiei regale, lordul Bertrand Edward Dawson, viconte de Penn, i-a grăbit sfîrșitul obștesc injectîndu-i el însuși în vena jugulară (infirmiera de gardă refuzase să o facă) un cocktail de morfină și cocaină. Se pare că motivul acestei eutanasieri regale, incredibil de iresponsabilă și contrară jurămîntului hippocratic, păstrată în cel mai strict secret vreme
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
care însemna “proprietar al unei suprafețe de pământ și a tot ce se află pe acea întindere”. Pe acest sens s-a putut dezvolta un derivat cu lat. patricius “patrician - membru al clasei dominante din vechea Romă, care deținea pământurile obștești și monopolul funcțiilor sacerdotale și politice, bucurându-se de toate privilegiile” (DN). Când acest sens s-a estompat, valoarea socială și cea religioasă a cuvântului devenind preponderente și chiar unice, a fost nevoie ca ideea de proprietate asupra pământului să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]