3,019 matches
-
sărituri cu coarda, a autoaruncărilor și prinderii, a paselor la perete urmate de prindere cu una și două mâini etc., astfel încât și aceștia să se poată integra eficient în activitățile, jocurile și întrecerile organizate în lecțiile de educație fizică. Formarea obișnuinței de exersare independentă a exercițiilor fizice Acest obiectiv cadru vizează, în esență, formarea deprinderilor și a obișnuinței elevilor de a practica independent exercițiile fizice corespunzător nevoilor și intereselor personale. Pentru a fi eficienți și în direcția realizării acestui obiectiv, în
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
două mâini etc., astfel încât și aceștia să se poată integra eficient în activitățile, jocurile și întrecerile organizate în lecțiile de educație fizică. Formarea obișnuinței de exersare independentă a exercițiilor fizice Acest obiectiv cadru vizează, în esență, formarea deprinderilor și a obișnuinței elevilor de a practica independent exercițiile fizice corespunzător nevoilor și intereselor personale. Pentru a fi eficienți și în direcția realizării acestui obiectiv, în lecțiile de educație fizică și sport, învățătorii trebuie să coreleze permanent conținuturile predate-învățate cu posibilitățile elevilor de
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
îmbogăți” conținutul activităților specifice timpului liber, integrându-se facil în grupurile de copii constante sau constituite spontan. Pentru elevii cu caracteristici speciale (obezi, debili, cu atitudini corporale deficiente, cu unele infirmitățiă recomandările trebuie să capete un caracter strict individualizat. Formarea obișnuinței, în sensul acestui obiectiv cadru, solicită învățătorului o acționare sistematică în care recomandarea-îndrumarea și controlul sunt pârghii eficiente. În lecțiile de educație fizică și sport învățătorul își poate da seama după modul de execuție dacă băiatul exersează și acasă complexul
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
aparate și sisteme ale corpului, apariția oboselii și capacitatea de revenire etc. În spiritul acestui obiectiv, de-a lungul celor patru ani de școlarizare, elevul trebuie să afle de la învățătorul său și să acționeze sub îndrumarea acestuia, formându-și deprinderi, obișnuințe și acumulând cunoștințe referitoare la: semnele obiective și subiective ale stării de sănătate: limitele normale ale funcțiilor vitale în repaus și efort (frecvența cardiacă, și respiratorie, capacitatea vitalăă; robustețe și vigoare fizică; vioiciune și dorință de mișcare (joacăă; rezistenta la
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
sărituri cu coarda, a autoaruncărilor și prinderii, a paselor la perete urmate de prindere cu una și două mâini etc., astfel încât și aceștia să se poată integra eficient în activitățile, jocurile și întrecerile organizate în lecțiile de educație fizică. Formarea obișnuinței de exersare independentă a exercițiilor fizice Acest obiectiv cadru vizează, în esență, formarea deprinderilor și a obișnuinței elevilor de a practica independent exercițiile fizice corespunzător nevoilor și intereselor personale. Pentru a fi eficienți și în direcția realizării acestui obiectiv, în
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
două mâini etc., astfel încât și aceștia să se poată integra eficient în activitățile, jocurile și întrecerile organizate în lecțiile de educație fizică. Formarea obișnuinței de exersare independentă a exercițiilor fizice Acest obiectiv cadru vizează, în esență, formarea deprinderilor și a obișnuinței elevilor de a practica independent exercițiile fizice corespunzător nevoilor și intereselor personale. Pentru a fi eficienți și în direcția realizării acestui obiectiv, în lecțiile de educație fizică și sport, învățătorii trebuie să coreleze permanent conținuturile predate-învățate cu posibilitățile elevilor de
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
îmbogăți” conținutul activităților specifice timpului liber, integrându-se facil în grupurile de copii constante sau constituite spontan. Pentru elevii cu caracteristici speciale (obezi, debili, cu atitudini corporale deficiente, cu unele infirmitățiă recomandările trebuie să capete un caracter strict individualizat. Formarea obișnuinței, în sensul acestui obiectiv cadru, solicită învățătorului o acționare sistematică în care recomandarea-îndrumarea și controlul sunt pârghii eficiente. În lecțiile de educație fizică și sport învățătorul își poate da seama după modul de execuție dacă băiatul exersează și acasă complexul
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
încercăm noi să îl punem să facă. Prin exerciții de citire rapidă și prin însușirea acestor tehnici cresc foarte mult puterea de concentrare, înțelegerea dar și memorarea materialului citit. Este doar o chestiune de exercițiu până când citirea rapidă devine o obișnuință. La problemele de concentrare vom avea în vedere atât capacitatea de a ne concentra asupra textului citit cât și înțelegerea textului, reamintirea principalelor date și idei. Performanțele personale Urmează o autoevaluare a principalelor probleme discutate mai sus. E bine să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2931]
-
adeseori deveni decisive pentru trezirea elanului și pentru etalarea lui. În fața catastrofelor, omul se prăbușește sau se animă grație deșteptării curajului esențial ignorat pînă atunci, susceptibil să-l smulgă spre cel mai mare bine pentru el din amorțeala și monotonia obișnuințelor, ceea ce constituie unul dintre aspectele justiției imanente. Căci elanul nu s-ar putea redresa în urma catastrofelor, dacă nu și-ar fi exercitat anterior cu ocazia micilor inconveniente ale vieții de zi cu zi forța de acceptare, contrariul perfect al resemnării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
angrenaj acțional (going concern) prin care se creează un mediu pentru acțiunea individuală. Pentru Thorstein Veblen, o instituție este "un ansamblu de norme și idealuri ce se reproduce sau interna-lizează într-un mod imperfect (așadar supus unor schimbări dramatice) prin obișnuință în fiecare dintre generațiile succesive de indivizi" (The Limitations of Marginal Utility, în The Place of Science în Modern Civilization, p. 242-243). În concepția lui Veblen, preferințele individuale nu pot fi considerate factori cauzali fundamentali, cum fac neoclasicii. Fundamental este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
metoda observației are o largă aplicare și furnizează date prețioase. Ce observăm de fapt la copii? În primul rând vizăm faptele de conduită, manifestările copiilor, iar pe baza acestora, utilizând cunoștințele de psihologie putem desprinde trăsăturile de temperament, deprinderile și obișnuințele de comportare, modul cum au fost educați în familie. Observăm de asemenea activitatea variată a copiilor: jocul, activitățile obligatorii și anumite forme de muncă accesibile vârstei lor. Urmărind aceste activități putem sesiza stilul de muncă, deprinderile și interesele, aptitudinile, cunoștințele
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
confruntă • se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar • ia decizii rapid, • are capacitate de selecție între variantele posibile • manifestă nehotărâre, are comportament oscilant • are încredere în forțele proprii, • se mobilizează ușor ¾ manifestă încăpățânare, lipsă de flexibilitate Deprinderi și obișnuințe • are deprinderi igienico-sanitare ο Da ο Nu • are deprinderi practice ο Da ο Nu • are deprinderi de muncă intelectuală ο Da ο Nu • are deprinderi și obișnuințe comportamentale ο Da ο Nu ¾ Aspecte ale integrării școlare și socio-afective • Conduita elevului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
în forțele proprii, • se mobilizează ușor ¾ manifestă încăpățânare, lipsă de flexibilitate Deprinderi și obișnuințe • are deprinderi igienico-sanitare ο Da ο Nu • are deprinderi practice ο Da ο Nu • are deprinderi de muncă intelectuală ο Da ο Nu • are deprinderi și obișnuințe comportamentale ο Da ο Nu ¾ Aspecte ale integrării școlare și socio-afective • Conduita elevului în clasă (la lecții) ο participă cu interes, este activ, atent ο este atent, dar așteaptă să fie solicitat ο este neatent, cu atenție perturbată labilă ο
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
încercare timidă, de a pune față în față opera lui Camil Petrescu (mai cu seamă jurnalul său) cu studiile lui Freud și Jung. Elucidarea conceptului de imaginar ni s-a părut absolut necesară și, de aceea, deși nu stă în obișnuința noastră, am uzitat în exces de citate (în special din Serge Doubrovski). Din momentul în care am fost convinși că "oglinda este disponibilă", adică metoda poate deschide perspective nebănuite de interpretare a textelor camilpetresciene, demersul nostru critic s-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a întors în patrie pe la anul 355. Un biograf al Sfântului Vasile spune că suferințele fizice de care a avut parte toată viața, precum și nevoia de a lua mereu medicamente, l-au împins către studiul medicinii și că el căpătase obișnuința de a practica această artă. După terminarea studiilor, practică un timp retorica. Dar, în acest răstimp, se pare că a purtat multe discuții cu sora sa mai mare, Macrina. Aceasta l-a înduplecat să pășească spre ținta adevăratei filosofii și
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
se fac aceleași verificări atât pe temeiul răspunderii civile delictuale, cât și în cazul invocării răspunderii civile contractuale. Doctrina europeană precizează că medicul trebuie să acționeze în conformitate cu cerințele profesiei în specialitatea respectivă, și nu doar în conformitate cu practica uzual acceptată în virtutea obișnuinței, făcând în acest sens eforturi atât pentru a se informa cu privire la progresele înregistrate în domeniul medical, cât și pentru a dobândi îndemânarea și experiența necesare pentru a aplica în mod corespunzător respectiv metodele, tehnicile și procedurile noi. Dacă medicul continuă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
preocupărilor copilului, învățătorul trebuie să se ocupe de utilizarea în continuare a acestuia ca mijloc de bază al educației fizice școlare. Conținutul său trebuie dirijat însă în favoarea dezvoltării și lărgirii relațiilor de grup, educării unor calități, formării unor deprinderi și obișnuințe de comportare morală, lărgirii sferei motivelor și trebuințelor elevilor. Perseverența, răbdarea, curajul, subordonarea intereselor individuale celor colective, modestia, respectarea regulilor stabilite pentru activitatea în grup, cinstea trebuie să fie principalele obiective în raport cu care se vor selecționa exercițiile și jocurile motrice
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
de sport, iar pentru sportul de performanță, posibilitatea pregătirii sistematice timpurii. Activitatea de educație fizică îl pregătește pe copil pentru muncă, deoarece îl fortifică din punct de vedere fizic și îi dezvoltă calitățile de ordine psihologic, îi formează deprinderi și obișnuințe de colaborare cu ceilalți, antrenează întreaga activitate în efortul pentru atingerea unui scop. În concluzie, particularitățile dezvoltării morfo-funcționale și psihice ale copiilor de vârstă școlară mică obligă învățătorul ca în realizarea obiectivelor urmărite de educația fizică să țină seama de
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
mare diversitate de tipuri și variante ale acestora. În continuare sunt prezentate câteva tipuri care sunt utilizate cel mai frecvent: a. - lecțiile mixte de predare-învățare (mixte); b. - lecțiile de comunicare (de predare); c. - lecțiile de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe; d. - lecțiile de recapitulare și sistematizare; e. - lecții de verificare și apreciere (evaluare). a. Lecția de predare-învățare (mixtă) este tipul de lecție cu frecvența cea mai ridicată. Tipul de bază a lecției combinate cuprinde următoarele verigi: momentul organizatoric, verificarea cunoștințelor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
lecții combinate și ele se întâlnesc ocazional în activitatea de învățământ agricol, asigurând transmiterea de noi cunoștințe. Dar frecvența lor este restrânsă. De aceea nu întrăm în analiza verigilor unor asemenea lecții. c) Lecția de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe este un tip de lecția cu frecvență ridicată în învățământul agricol, ca, de altfel, în întregul învățământ tehnic și aplicativ. În cadrul acestui tip de lecție, participarea elevului în cadrul unor repetate exerciții este mijlocul esențial pentru reușita lecției. Cadrul material
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
clasă (de exemplu, priceperi șu deprinderi de lucru cu manualul); laboratorul de specialitate/laboratorul tehnologic (de exemplu, temele de lucrări practice de laborator, tematica de instruire tehnologică); pe loturile școală; în ferma școală. Structura lecției de formare de deprinderi și obișnuințe cuprinde următoarele verigi: momentul organizatoric; enunțarea subiectului lecției; introducerea elevilor în lecție; activitatea independentă a elevilor; analiza rezultatelor și evaluarea; îndrumări suplimentare. Definiție: Priceperile, deprinderile și obișnuințele sunt: comportamente care se constituie sub influența procesului instructiveducativ, în raport cu obiective
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pe loturile școală; în ferma școală. Structura lecției de formare de deprinderi și obișnuințe cuprinde următoarele verigi: momentul organizatoric; enunțarea subiectului lecției; introducerea elevilor în lecție; activitatea independentă a elevilor; analiza rezultatelor și evaluarea; îndrumări suplimentare. Definiție: Priceperile, deprinderile și obișnuințele sunt: comportamente care se constituie sub influența procesului instructiveducativ, în raport cu obiective educative stabilite cu anticipație. Pentru pregătirea elevilor într-o meserie agricolă, formarea priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor de execuție practică a diferitelor tehnici de producție, constituie/trebuie să
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
elevilor; analiza rezultatelor și evaluarea; îndrumări suplimentare. Definiție: Priceperile, deprinderile și obișnuințele sunt: comportamente care se constituie sub influența procesului instructiveducativ, în raport cu obiective educative stabilite cu anticipație. Pentru pregătirea elevilor într-o meserie agricolă, formarea priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor de execuție practică a diferitelor tehnici de producție, constituie/trebuie să constituie un scop principal al procesului instructiv-educativ. Conținutul noțiunilor enunțate este cunoscut de la Psihologia educației. Reamintim doar câteva sensuri normate: - priceperile (practice) constau în capacitatea de a efectua
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Reamintim doar câteva sensuri normate: - priceperile (practice) constau în capacitatea de a efectua, cu o anumită rapiditate și precizie, diferite operațiuni componente ale unei tehnici de lucru; - deprinderile sunt comportamente automatizate, formate prin exerciții mai îndelungate, pe baza priceperilor dobândite; - obișnuințele sunt deprinderi devenite trebuințe prin educație. Prin urmare, formarea priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor caracteristice diferitelor specialități agronomice are la bază activitatea independentă a elevilor, bazată pe exercițiu repetat, ceea ce formează esența acestui tip de lecție. Sunt verigi comune cu ale
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cu o anumită rapiditate și precizie, diferite operațiuni componente ale unei tehnici de lucru; - deprinderile sunt comportamente automatizate, formate prin exerciții mai îndelungate, pe baza priceperilor dobândite; - obișnuințele sunt deprinderi devenite trebuințe prin educație. Prin urmare, formarea priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor caracteristice diferitelor specialități agronomice are la bază activitatea independentă a elevilor, bazată pe exercițiu repetat, ceea ce formează esența acestui tip de lecție. Sunt verigi comune cu ale unei lecții combinate, presupunând activități didactice similare, precum se vede, momentul organizatoric și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]