7,195 matches
-
motiv, revista asta vrea să facă un material despre mine și despre Theo. Despre viața mea epuizantă, dar plină de satisfacții, în calitate de editor la o revistă glossy, dar și în calitate de mamă ocupată. Dar tu nu ai o viață în calitate de mamă ocupată, a mârâit Hugo. Pe asta mi-ai pasat-o mie. Nu începe să-mi ataci munca! a țipat Amanda. Știi cum este să-ți lași copilul în urmă, pentru perioade lungi de timp, numai ca să poți să muncești? —La ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Amanda și-a dat ochii peste cap către ziaristă. —Bărbații! Tipic! Le ceri să țină minte un singur lucru! Ei, asta e, a adăugat ea cu o lejeritate teatrală. Știi cum se spune: dacă vrei ceva, nu ruga o persoană ocupată. Roagă o mamă stresată, care jonglează cu o mulțime de sarcini și mai și lucrează! În timp ce ziarista se foia și lua notițe, Hugo strângea din dinți în tăcere. — Deci, i-a spus el Amandei când mult, mult mai târziu, ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mai bine și pe mine. C-o să descopăr cine se ascunde sub tona de machiaj și sub decolteu. Și în spatele alcoolului, a adăugat ea cu un zâmbet plin de regrete. Hugo n-a zâmbit însă. — Se pare că ești destul de ocupată, a remarcat el cu acreală. —Mai am drum lung de parcurs. Asta e clar, a recunoscut Laura cu înflăcărare. Dar o să reușesc. Am început chiar să cred că psihologia e calea pe care ar trebui s-o urmez. La nivel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
gâdilindu-l Încontinuu la subțiori. Tot timpul, cu excepția orelor de prânz, când Își făcea siesta, se afla În misiune - altfel viața ar fi fost de neconceput pentru el. iar când, În mod excepțional, nu se găsea nimic care să-l țină ocupat, Își petrecea timpul făcându-și griji pentru ziua de mâine. „SĂ strângem banii, că Într-o bună zi n-o să avem ce mânca“ era tema lui favorită. „De ce nu ești și tu un copil ca toți copiii ?“, se văieta el
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
afară se dezlănțuise Între timp o ploaie torențială. Nici urmă de taxiuri pe străzi. — Sună și cheamă un taxi, Îl Îndemnă fata pe prietenul ei. BĂiatul intră Într-o cabină de telefon, dar ieși peste puțin timp. — Peste tot sună ocupat. Nu o să găsim nici unul la ora asta, spuse el, scotocindu-și buzunarele după fise de telefon. Pe lângă ploaia asta, mai e și meciul cu Anglia. Toți se uită la meci acum... — Ai dreptate, spuse fata. Ce e de făcut ? Chiar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
gâdilindu-l încontinuu la subțiori. Tot timpul, cu excepția orelor de prânz, când își făcea siesta, se afla în misiune - altfel viața ar fi fost de neconceput pentru el. Iar când, în mod excepțional, nu se găsea nimic care să-l țină ocupat, își petrecea timpul făcându-și griji pentru ziua de mâine. „Să strângem banii, că într-o bună zi n-o să avem ce mânca“ era tema lui favorită. „De ce nu ești și tu un copil ca toți copiii ?“, se văieta el
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
afară se dezlănțuise între timp o ploaie torențială. Nici urmă de taxiuri pe străzi. — Sună și cheamă un taxi, îl îndemnă fata pe prietenul ei. Băiatul intră într-o cabină de telefon, dar ieși peste puțin timp. — Peste tot sună ocupat. Nu o să găsim nici unul la ora asta, spuse el, scotocindu-și buzunarele după fise de telefon. Pe lângă ploaia asta, mai e și meciul cu Anglia. Toți se uită la meci acum... — Ai dreptate, spuse fata. Ce e de făcut ? Chiar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o așezare, destul de mare, liniștită, curată, cu durabile clădiri nelocuite, din cauză că, pe timpul unei epoci de aur, foștii locatari plecaseră, În masă, către enclavuri germane. Demersurile făcute au avut sorți de izbândă imediată; În câteva săptămâni, localitatea a fost, În totalitate, ocupată, cu din cei și cu din cele pe care, părțile restului lumii, le considerau nebuni, schizofreni, smintiți, și Îi mai numeau, Încă, În multe alte feluri. Aici, Însă, Începuseră să ducă o viață, pentru toată lumea, anormală, iar pentru ei și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Caut de muncă. Aș vrea să-mi deschid o afacere. Afacere, zici? Dar, bine, aici, se culeg struguri. Aici nu se deschid afaceri. De muncă, Însă, pentru noii veniți, nu mai este? Nu. Nu mai este. De ce? Fiindcă e, totul, ocupat, organizat; pus pe roate, Încât, cu forța existentă, În două săptămâni, cel mult, de-aici Încolo, campania să poată fi Încheiată. Deci? Deci! Mai departe? Da. Mai departe. Oare, Încotro? Poți s-o iei și pe aleea asta. Unde o să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și din șipul ăsta, ia mai pune una, pentru mine, c’apoi, repede, mă și duc după nevastă, la cumătrie. Nu cumva să Întârzii. Că nevasta, cred, o fi și ajuns, de-acuma, și-mi ține rând, Îmi ține masa ocupată, și-i păcat să lipsesc de-acolo, că, doamne ferește, cumătrul ar putea să se supere, iar cumătra, ar putea să sufere, de lipsa mea, că tare mă mai iubește. Gata! Dormiți, și dumneavoastră, cum o-ți dormi, până mâine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În casă. Reveni, la fel de iute, ținând În brațe un fel de canapeluță, dreptunghiulară, ca, pentru a fi utilă copiilor care Încă nu pot merge pe picioare, spre a-i menține locului și a nu se Îndepărta prea mult de mama, ocupată, eventual, cu niscaiva treburi. Și i-l așeză dinainte. Ia stai, să văd, cum ți s-ar ședea? E bine. Vezi că treaba se poate face, dacă omul este dispus să-i dea, prietenului, o mână de ajutor? Aurel nu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
noroc la tirg <mariana 47>: să dea Dumnezeu! Pong mariana 47 a părăsit cameră - Țușca, tu crezi că sunt lipsit de inimă? - Hmm... ai zis ceva? - Care este părerea ta despre mine? - Im? Ce-ți veni? Nu vezi că sunt ocupată? - Dă-mi o guriță! - Mmm... Îmi faci o cafea? - Stii că azi e ziua mea? - Cum să nu știu?! Deseară mergem la un restaurant. Care vrei tu. - Sincer, nu prea vreau la restaurant. Sau poate într-un decor mai deosebit
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
alături. Să vedem ce iese. - Îmi pare rău că nu te am. Întotdeauna le-am facut pe toate împreună. Nu de data asta. Faci cum crezi, repeta, trăgând cartea și topul de hartie aproape. Câteva ore să mă lași, sunt ocupată. - Intru pe mirc, o ameninț. Dacă nu ai altceva mai bun de facut... - Nu am. Aș face orice altceva. Mint. Pentru prima dată nu sunt sincer cu ea. Abia aștept să deschid computerul. Mircul a devenit o altă lume, în
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
e... nu știu cum să zic... - Parcă simt că te-ai schimbat. - Așa? Cum? - Ești rece. Uneori nu mai ești așa de drăgăstos că pe vremuri. Uneori cu mintea aiurea... - Oi fi. Aproape că nu pot vorbi cu ține, esti tot timpul ocupată. Crezi că asta ajută? - Eu nu m-am schimbat. Așa sunt eu... - Nu, nu ai fost așa. Așa ești de câțiva ani. Ultimii ani. - Sunt prea ocupată. Să termin școală. - Crezi că putem întoarce timpul? Vom reuși să fim că
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
aiurea... - Oi fi. Aproape că nu pot vorbi cu ține, esti tot timpul ocupată. Crezi că asta ajută? - Eu nu m-am schimbat. Așa sunt eu... - Nu, nu ai fost așa. Așa ești de câțiva ani. Ultimii ani. - Sunt prea ocupată. Să termin școală. - Crezi că putem întoarce timpul? Vom reuși să fim că la început? Iar mă faci să mă simt vinovată! - Te rog să mă ierți. Simt că nu-i bine. Simt că sunt vinovat și nu știu cu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
am chef... - De când ai venit, dormi. Ce faci acasă? - Unde? - La Seattle. - Aici i-acasă... - OK. La Seattle. - Muncesc, mă plimb... Stau pe mirc. - Nu ai lăsat mirc-ul? Am încercat de câteva ori să vorbesc cu tine la telefon, sună ocupat. - Da, seara sunt de obicei pe mirc. - Ai grijă! Ai văzut ce s-a întâmplat cu Radu și Vasia... Divorțaseră. El acum își caută nevasta pe internet. Copiii au rămas cu ea. Tipul din State dispăruse când ea îl chemase
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
în mare că o ploaie de vară. E liniște. E pace. De mult nu m-am simțit atât de bine. Împăcat cu mine. Cu lumea... Klick. <seba>: victor? <victor47>: da. Tu? <seba>: maya <victor47>: nu te-am mai vazut <seba>: ocupată. A reapărut tipul din Timi <victor47>: ia te uita! Mă bucur <seba>: o să vină la oradea <victor47>: da? <seba>: da. Mîine. Nu o să pot intra peste weekend <victor47>: nu-i nimic, distracție plăcută <seba>: mulțumesc. Ai mei nu prea vor
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ei... - Lasă tromboanele! Chestii de astea discuta doi oameni maturi? - Eu nu căutăm iubita, ea nu caută iubit. Ce vroiai să discutăm? - Tu esti însurat. De ce nu discuți cu mine, dacă ai chef de discuții? - Tu ești mai tot timpul ocupată, de aia. - Mai am puțin și termin. - Vii în State? Orașul e frumos, ne luăm o casă. Tu găsești ușor de lucru, m-am uitat în ziare. O groaza de oferte de lucru pentru accountants. - Nu vin. - Trebuie să dau
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
că o condiție specifică dusese la un impas în relațiile mele comunitare. Că eram singur, ca imi lipsea comunicarea. Dar ar fi trebuit să caut comunicare în primul rând cu ea, să nu o las să mă îndepărteze, oricât de ocupată ar fi fost. Și iarăși, e adevărat că treceam printr-o criză de depresie - dar ar fi trebuit să caut cu mai multă seriozitate un ajutor medical. Chiar fără ajutorul ei. Aceasta e povestea mea. Probabil, Maia ar spune o
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
dintr-o privire toate aparatele și dispozitivele, urmărind atentă doar prezența și așezarea funcționabilă a celor de care știa că are nevoie în acea situație. Mulțumită, s-a adresat celor trei asistente ce acopereau în acele momente pacientul prin poziția ocupată: - Este bine, fetelor. Vă mulțumesc! Să rămână cu mine doar doamna Neacșu, dar să nu vă îndepărtați prea mult... Doamna Dobrescu, se adresă ea Iulianei aproape fără să o privească, chiar dacă sunteți soția, v-aș ruga și pe dumneavoastră să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
afară. Iuliana venise lângă ea și o strângea în brațe, încercând s-o liniștească. Eugen îl forțase blând cu brațele pe Iustin să se reașeze pe scaunul de pe care se ridicase, intenționând să vină lângă Laura... * Doamna Lucreția era mai ocupată ca oricând. Nici nu mai avea timp personal de când Iustin fusese internat la spitalul în care lucra fiica ei. Laura era aproape zi și noapte acolo, deși avea încredere deplină în cele două asistente pe care le rânduise să-l
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
capitolul precedent, contextul determina condițiile observației și luarea notițelor. În general, observatorul se află destul de rar într-o situație stabilă și confortabilă, propice exercițiului de atenție și reflecție. De exemplu, chiar conținutul observațiilor este determinat, în parte, de alegerea poziției ocupate. Adesea, observatorul alege mai întîi o poziție de unde are o imagine generală a locului, așa cum vizitatorul se plasează pe un loc înalt. Această poziție convine mai mult la începutul observației și pentru familiarizarea cu locurile. Dar odată începută observația, cercetătorul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
înainte. - A, zise el puțin palid, faceți cavalcadă matinală. Felix făcu gestul de a-l saluta, dar se opri, căci își dădu numaidecât seama de ridicolul situației. Pascalopol o luă înainte spre grajduri, ca și când ar fi fost în mod special ocupat. - Mi se pare, observă Felix, că Pascalopol e indispus. - Așa mi se pare și mie, trebui să recunoască Otilia, și,dîndu-se numaidecât jos de pe cal, o luă repede pe urmele lui Pascalopol. Felix porni spre grajd. În drum, zări pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lângă el. Titi nu dădu nici un semn de supărare. Făcu el însuși un salut din mână lui Felix, cu obișnuitul aer placid și timid, părând a fi uitat cu desăvârșire incidentul. Cât despre Olimpia, ea nu făcu nici o dificultate morală, ocupată să admire multele brățări ale doamnei Iorgu, care își scotea greoi și cu multă amabilitate bijuteriile, spre a face plăcere musafirilor. Totuși, Felix era tulburat. Titi se afla exact în fața lui, de cealaltă parte a mesei, cu niște bucăți de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aceasta apăru Aglaei ca prea îndepărtată, fiindcă la casa ei începu să primească tot felul de cucoane bătrâne care profesau, neoficial, pețitul și cărora le prezentă cu mare satisfacție pe Titi. - Mamă, zise într-o zi Aurica, tu ești mai ocupată să-lînsori pe Titi decât să mă măriți pe mine! - Da' ce, vrei să te arunc eu de gâtul bărbaților? De acumîncolo fă ce vrei, numai să nu-ți scoți vorbe. Aurica sughiță iarăși repede într-o batistă, dar se refăcu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]