6,501 matches
-
În dezvoltare este: a) Europa Centrală și de Est; b) țările În dezvoltare din Asia; c) țările Americii Latine; d) Rusia. 5. Promovarea investițională În forme instituționalizate presupune: a) scutiri la plata impozitului pe profit sau reduceri ale acestuia; b) oferirea serviciilor de consultanță și formularea de proiecte investiționale; c) abordarea directă a firmelor străine potențial interesate de către instituții specializate; d) scutiri de la plata taxelor vamale ale aportului În natură al investitorului străin sau ale importurilor pentru producție. 6. Scenariul de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și necesarul de investiții. El poate conduce la utilizarea mai eficientă a resurselor locale; În mod indirect, activitatea CTN poate contribui la mobilizarea economiilor locale, care altfel ar rămâne nefolosite sau ar fi utilizate În activități mai puțin productive, prin oferirea unor oportunități de investiții atractive; pot fi stimulate și antrenate investitii ale unor firme locale În activități economice situate În amonte sau m aval față de obiectul de activitate al filialei străine; Într-o perspectivă și mai largă, prezența și operațiunile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
poziții strategice favorabile se va solda cu succes doar În cazul menținerii continuității acestei activități, recurgînd la asigurarea de servicii adiționale investitorului. Una din aspectele forte ale atragerii investițiilor În teritoriu este stimularea investițională directă. Stimularea investițională directă constă În oferirea unor avantaje investiționale speciale investitorilor În scopul stimulării activității lor Întro anumită ramură sau domeniu prioritar. În unele cazuri, măsurile de stimulare compensează o serie de influențe nefavorabile, generate de factorii socio-politici sau instituționali. Gradul de dezvoltare a statului dictează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
vizează: măsuri fiscale ce prevăd aplicarea amortizărilor accelerate, impozite preferențiale, scutiri și reduceri de impozite, micșorarea cotei de asigurare socială măsuri financiar-bancare ce includ credite preferențiale, sistemul social de creditare socială, garantarea de stat a creditelor prin intermediul unor bănci investiționale, oferirea dobînzilor mici sau creditelor fără dobînzi, acordarea perioadelor de grație măsuri valutare, inclusiv: menținerea unui curs valutar stabil, deprecierea monedei naționale etc. măsuri organizatorice vizavi de asistența legată de infrastructură, Încheierea contractelor guvernamentale preferențiale, furnizarea unor servicii suplimentare de consulting
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
instituții de intermediere financiară cotate ierarhic superior din punct de vedere al reputației și solvabilității. Se acoperă, astfel pericolul potențial al unui crah bursier care apare în momentul retragerilor simultane și masive de fonduri. Efectele intermedierii financiare sunt cvasi-benefice prin oferirea către populație a unei game mai largi de opțiuni de asumare a riscului și implicit prin creșterea volumului investițiilor de capital. Pe de altă parte, flexibilitatea posibilității de retragere a fondurilor investite, duce la slăbirea controlului asupra masei monetare aflate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
drepturile și obligațiile care decurg din orice contract de muncă, prin dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. f din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale interzicându-se salariaților să exercite concurența în detrimentul propriului comerciant-patron. Astfel, textul de lege interzice "oferirea, promiterea sau acordarea mijlocit sau nemijlocit de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanților acestuia, pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaște sau a folosi clientela sa ori pentru a obține alt
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
poată afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaște sau a folosi clientela sa ori pentru a obține alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent". După cum se observă sunt considerate fapte de concurență neloială chiar și oferirea serviciilor unui alt comerciant și cu atât mai mult acceptarea unei asemenea oferte. Deși reglementarea se găsește în cadrul actelor de concurență neloială considerăm că și în această situație ne aflăm în prezența unei prohibiții de concurență. Reglementările restrictive de concurență
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
din dreptul comunitar. În prezent, prin modificarea adusă actului normativ mai sus indicat prin O.U.G. 75/2010, potrivit art. 2 alin. 2 prin întreprindere se înțelege orice entitate angajată într-o activitate economică, adică o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață dată, independent de statutul său juridic și de modul de finanțare 70. Dispozițiile Legii 21/1996 privind concurența se aplică acestor activități când sunt săvârșite pe teritoriul României, precum și celor săvârșite în afara
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
întreprindere poate avea înțelesuri diferite în dreptul comunitar există o concepție originală a întreprinderii. a. Întreprinderea Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea 21/1996 prin întreprindere se înțelege orice entitate angajată într-o activitate economică, adică o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață dată, independent de statutul său juridic și de modul de finanțare 112. Când întreprinderile, participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
structura pieței, cuprinzând și operațiunile care conduc la crearea de societăți în comun care îndeplinesc în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome. Prin "întreprindere" se înțelege, orice entitate angajată într-o activitate economică, adică o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață dată, independent de statutul său juridic și de modul de finanțare. Conceptul de "concentrare" în sens juridic este apreciat a nu fi la fel de larg ca cel în sens economic. Între noțiunea de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
spionaj comercial sau industrial; f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane aparținând autorităților publice, precum și de către persoane împuternicite de deținătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fața autorităților publice; g) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mărfuri/servicii purtând mențiuni false privind brevetele de invenții, mărcile, indicațiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuală cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
vânzările forțate, etichetarea și ambalarea necorespunzătoare a produselor. Art. 4 din OUG 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale prevede: constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni: a) Oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte. Subiectul activ al conravenției este calificat: el trebuie sa fie doar salariatul exlusiv al unui comerciant. În absența oricărei explicații a legiuitorului asupra noțiunii de "salariat
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
acestea în adevărați agenți ai democratizării. SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă Capitolul de față analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare din România postcomunistă în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001). Mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în funcție de istoric și afiliația ideologică, relația dintre minciuna politică și corupție și evoluția în timp a comportamentului politic deviant din România. În prima secțiune a capitolului încerc o clarificare conceptuală a celor două concepte de corupție și minciună politică, împreună cu oferirea unor exemple relevante. În continuare subliniez carateristicile comportamentului politic în țările postcomuniste, punând acentul pe cazul României. În secțiunea de prezentare a metodologiei vom descrie pașii urmări în analiză și vom operaționaliza conceptele utilizate. Partea de analiză prezintă datele obținute
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Katz și Mair 1994; Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Capitolul de față se axează asupra cazului românesc și analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare postcomuniste în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001). Mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
directorilor demiși. Rezumând, partidele din România au dezvoltat într-adevăr instrumente ingenioase pentru a obține indirect și a folosi resursele statului pentru scopuri electorale. Aceste practici includ transferuri preelectorale de fonduri, croite partizan de către guvern în beneficiul propriilor circumscripții electorale; oferirea de contracte publice generoase sponsorilor de campanii; implementarea pe scară largă a patronajului pentru recompensarea sponsorilor de partid și a activiștilor și determinarea agențiilor de stat să contribuie indirect la fondurile de campanie sub pretextul organizării unor workshop-uri inocente. Cât
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în căutarea de noi membri, în scopul de avea o reprezentare cât mai mare în diferitele instituții europene (mai ales în PE). De aceea partidele politice europene s-au implicat în democratizarea partidelor naționale conectându-le la dezbaterile europene (prin oferirea statutului de observator sau de membru asociat în funcție de etapa unde se găsește țara lor în procesul de aderare la UE), ajutându-le logistic, financiar, în elaborarea de programe electorale sau în formarea staff-ului74. Crearea unui partid politic european a facilitat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
optează pentru încadrarea în forme de învățământ, liceal sau profesional, la care admiterea conține și probe de aptitudini psiho-motrice, de regulă eliminatorii (colegii pedagogice, școli militare, licee cu profil de educație fizică și sport, orientarea acestora trebuie conjugată și cu oferirea de către profesorii de educație fizică și sport a consultanței de specialitate, pentru pregătirea în vederea susținerii cu succes a acestor probe. c) Dezvoltarea capacității de integrare activă în grupuri diferite: familie, mediu profesional, prieteni, etc. Aria curriculară de educație fizică și
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
deficiențe, de dezvoltare a calităților motrice, de relaxare musculara și psihică, practicarea globală a ramurilor de sport ( individual, pe echipe, cu efective reduse sau regulamentare ) însoțite de recomandări privind integrarea acestora în regimul de viață cotidian și săptămânal, cât și oferirea sistematică a condițiilor organizatorice și de asistență pentru practicarea sporturilor în gimnaziu, în regim extracurricular, a formelor de turism, vor conduce la adoptarea de către elevi a unui regim de viață de calitate care să îmbine echilibrat activitatea profesională, odihna, îndatoririle
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
pe venit. În acest fel, impozitul pe venit anual se diminuează cu dobânda efectiv plătită sau o parte a acesteia, Încurajând utilizarea creditelor ipotecare de către populația cu venituri medii. Astfel, Franța a lansat un plan pentru ajutorarea industriei construcțiilor prin oferirea unor credite fără dobândă În vederea renovării locuințelor, care au drept scop crearea unor case integrate cu mediul. De asemenea, guvernul francez și-a propus să cumpere 30.000 de locuințe la un preț redus, cu scopul de a susține dezvoltatorii
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
situații despre care credem că sunt asemănătoare cu cea în care suntem implicați pe moment. Aici luăm o serie de decizii despre cum să desfășurăm conversația pe baza judecăților despre interlocutorul nostru. În sfârșit, a treia etapă presupune răspunsul, replica, oferirea feedback-ului. Abilitățile perceptive se referă la evitarea erorilor în înțelegea persoanei cu care interacționăm. Spunem că avem o abilitate perceptivă bine formată dacă: * observăm cu acuratețe cuvintele și comportamentul altei persoane; * evităm să ajungem direct la concluzii despre altă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
realizarea comunicării interpersonale. De exemplu, am spus că relațiile bune dintre indivizi depind de semnele prin care recunosc valoarea și importanța partenerului de dialog, lucru ce reprezintă o adevărată recompensă pentru el. Același lucru este adevărat și pentru membri grupului. Oferirea și primirea de asemenea recunoașteri, laude și prețuiri întărește sentimentul plăcut al oamenilor de a face parte din grupul respectiv. Putem spune că abilitatea de a oferi prețuire și o recunoaște în mod real ajută grupul să-și îndeplinească sarcinile
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
putem spune că feedback-ul este o comunicare care îi sprijină pe indivizi să-și direcționeze munca și comportamentul. Bineînțeles că el ne ajută să ne atingem scopurile și, de aceea, credem că este folositor să prezentăm câteva criterii pentru oferirea și primirea feedback-ului. * Feedback-ul mai degrabă descrie decât judecă. Evitarea limbajului prin care judecăm reduce nevoia celeilalte persoane de a răspunde ca să se apere. * Feedback-ul este în aceeași măsură pozitiv și negativ. O descriere echilibrată a muncii
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
bulină roșie, iar ideile mai puțin bune penalizate cu buline albe. ,,E ZIUA MAMEI” Scop: Perfecționarea limbajului dialogat, deprinderilor de comportare civilizată și adecvată în anumite situații de viață (formale,oficiale); cultivarea deprinderilor de a oferi un dar; Sarcina didactică: oferirea unui dar și folosirea corectă a formulelor de adresare și felicitare; Reguli de joc: Un elev va interpreta rolul mamei, iar ceilalți rolul copiilor care vor merge să cumpere flori, vor pregăti un dar și îl vor oferi, în anumite
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
membrii familiei, mama, copiii). Se precizează etapele jocului: cumpărarea florilor (într-un colț al clasei se va improviza o florărie în care sunt pregătite florile de către un elev, educatorul sau elevul respectiv va fi vânzătorul); cumpărarea cadoului și ambalarea lui; oferirea darului într-un cadru festiv simulat; sărbătorirea mamei. Observații: este importantă și alegerea adecvată a florilor, ambalarea cadoului și valoarea simbolică a alegerii unui anumit dar; se insistă pe minidialogurile: de la florărie, de oferire a darului (salutul, motivarea sosirii, prezentarea
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]