2,682 matches
-
un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost prezentat ca analist al Antenei 1! (Antena 1, 17.III.2003). Cu această valoare (asociată lui "dumneavoastră"), formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ne sperie pe noi, astăzi, dar se pare că în epocă nu era foarte neobișnuit. Revenind la data de 7 martie 1884, este logic, cred, să considerăm că Harietta a fost răvășită de moartea fratelui și cineva din apropiere (vecini, oficialități, casnici cu oarecare știință la scris) a ajutat-o să aștearnă pe hârtie scrisoarea către Titu Maiorescu prin care cere relații despre celălalt frate al ei, Mihai Eminescu. Când îți moare cineva drag e firesc să faci bilanțul rudelor în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la scopul, amploarea, originalitatea și realizarea Muzeului Satului, confirmate de o serie din scrisorile care urmează. Activitatea sociologică desfășurată de Victor Ion Popa urmărea nu numai un scop documentar, pur științific, cât și unul social cultural, acela de a sensibiliza oficialitățile vremii față de condițiile de viață din mediul rural. Ținta scriitorului era înfăptuirea unui program de ridicare a nivelului de civilizație a satelor. El își propunea să ajute țăranii din Dodești în construirea unor obiective socialculturale, cum ar fi o casă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
întâmple ceea ce spun!)', cu toții vrem ca cei care au încălcat legea să fie trași la răspundere. Să nu mă înțelegeți greșit (înțelegeți-mă greșit!), dar (contradicție) se înțelege de la sine (încercare de a forța interlocutorul să fie de acord) că oficialitățile din guvern trebuie ( După părerea mea) să stea deasupra oricărei bănuieli (exagerare pentru a obține acordul). Sincer, aceasta este părerea mea despre problemă! (în alte probleme nu am fost sincer. ) Ei bine, (etalarea frustrării) tot ceea ce putem spune (părere ostilă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
autor sau încă foarte vii în conștiința contemporanilor. Sunt evocate pe larg întâmplări legate de actul „unației” de la 1701, prin care o parte a Bisericii Ortodoxe din Transilvania devenea dependentă de cea Catolică. Trădarea preotului Atanasie, principala unealtă în mâna oficialităților, îi stârnește lui T. o indignare furioasă și determină alcătuirea a două capitole lirice: Plângerea oilor în mijlocul lupilor și, în versuri, Arăta-vom și alte ale lui Atanasie stihuri. Cu anul 1713 se reia pomelnicul preoților din Șchei, a căror
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
Iar pentru zilele de 7 și 8 noiembrie, care erau zile nelucrătoare, că se serba marea victorie a revoluției socialiste, noi pregătisem o mică diversiune. Se făcea o tribună cam În zona Palatului Sportului de acum, și acolo luau loc oficialitățile orașului, ale județului, de la partid, capii militari și oficialitățile rusești. Și noi trebuia să participăm la defilare și să ne oprim În dreptul tribunei și să aruncăm niște manifeste prin care ceream plecarea trupelor rusești din țară, libertăți democratice, libertatea de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau zile nelucrătoare, că se serba marea victorie a revoluției socialiste, noi pregătisem o mică diversiune. Se făcea o tribună cam În zona Palatului Sportului de acum, și acolo luau loc oficialitățile orașului, ale județului, de la partid, capii militari și oficialitățile rusești. Și noi trebuia să participăm la defilare și să ne oprim În dreptul tribunei și să aruncăm niște manifeste prin care ceream plecarea trupelor rusești din țară, libertăți democratice, libertatea de mișcare și de manifestare... Și urma să și strigăm
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
reprezentând, de fapt, opinia „țării“ - cu lupta pentru libertate națională a românilor din provinciile subjugate (a se vedea, de pildă, procesul Memorandumului din 1894). El uita totuși să mențio neze explicit că, în anii de după 1910, politica de îndepărtare a oficialităților românești de țelurile Triplei Alianțe este tot mai evidentă, mai cu seamă în timpul războaielor balcanice, „momentul 1913“ fiind sezisat de Nicolae Titulescu - dar nu și de Bacalbașa - ca un punct de răscruce (pregătit prin numeroase acumulări cantitative anterioare) în politica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unor trupe cu existență efemeră sau a acelora asigurate de trupa teatrului craiovean de sub conducerea lui Teodor Theodorini, începând din luna ianuarie 1871. Criza pe care o străbătea acum teatrul bucureștean se datora faptului că nu se bucura de sprijinul oficialităților, neînțelegerii dintre cei doi mari artiști ai epocii, Matei Millo și Mihail Pascaly, nefrecventării spectacolelor în limba română de către publicul provenit din „înalta societate“ etc. 83. Versul corect: „Ești bellă, Serafita, bellissimă-ntre zeie“, face parte din poezia Serafita publicată de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
faptele și să se ferească - pentru onoarea și autoritatea ei - a mai cădea în asemenea păcate“. 4. La 17/29 decembrie 1876 Nicolae Ionescu se adresase agentului nostru diplomatic la Constantinopol, generalul Ion Ghica, cerându-i să obțină lămuriri din partea oficialităților turcești asupra înțelesului articolului 7 din Constituția otomană. Acesta a avut o întrevedere cu ministrul de Externe turc, Savfet-pașa, și rezumatul acestei întrevederi l-a comunicat neîntârziat superiorului său la București: „El mi-a răspuns că pasajul de care este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cu atât mai puțin în caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de fapt, intereselor expansioniste, și în această zonă, a țaris mului cotropitor. De altfel, C.A. Rosetti, cunoscut ca revoluționar „roșu“ nu era deloc agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est Rosetti“. Învinuit mai apoi de amicii săi politici radicali că l-a elogiat și s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Eugen și Sergiu Leuchtenberg și principele Alexandru de Battemberg, în a patra, prințul Gorceakov și I.C. Brătianu; în a cincea, contele Adlerberg, ministrul Casei imperiale cu Mihail Kogălniceanu etc. (MOF., nr. 119, 28 mai/9 iunie 1877, pp. 3478-3479). 83. Oficialitățile române erau acum pe deplin edificate asupra pretențiilor Rusiei țariste, care vizau integritatea teritorială a țării, garantată numai formal prin convenția româno rusă. Astfel, într-o discuție a principelui Carol cu cancelarul Gorceakov, la 2/14 iunie 1877, la Ploiești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împăratul Alexandru al II-lea și marele duce Nikolai, la marele cartier general rus de la Gorni-Studen, principelui Carol i se încredințase comanda supremă a tuturor trupelor din jurul Plevnei (la 16/28 august 1877), satisfăcându-se astfel și principala revendicare a oficialităților române („armata română nu poate fi pusă sub altă comandă decât cea românească“). 101. Primele unități române au trecut Dunărea, pe vase, la 16/28 și 17/29 iulie pentru a prelua garnizoana cetății Nicopole, în urma insistențelor directe ale împăratului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și puneau sub semnul Întrebării, soarta documentelor și pieselor muzeale ajunse la „Galerie”. A trebuit să redactez o Întreagă corespondență, pentru a-i liniști. S-au Întristat și mulți fălticeneni care știau ce am realizat acolo. Au regretat și unele oficialități locale, care vedeau stingându-se motoarele ce făceau din „Galeria oamenilor de seamă” un focar de lumină, un centru de cercetări și documentare științifică, cu obiectiv permanent de Îmbogățire și de punere În valoare a spiritualității din zonă. La Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
s-a raliat cu o seninătate uluitoare. Drept mulțumire pentru nenumăratele ajutoare ce i-am dat, a depus eforturi susținute să nu am acces la fondurile documentare ale „Galeriei”. Cred că directorul Muzeului Județean, avea dreptate când le-a spus oficialităților culturale de la Fălticeni, că obstrucția ce mi se făcea, echivala cu situația de a nu-i aproba lui Vasile Ciurea accesul pentru studii științifice, la muzeul pe care-l Înființase. 169 și fălticeneanul Paul Călinescu a donat documente „Galeriei”, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-mi comunice unde anume găsesc datele biografice privitoare pe Oscar Pursch. Stau aici până la 26/XI. M. Niculăiasa 215 Ana și Mihai Niculăiasa au fost incluși În știința În Bucovina, vol. IV, dar apariția se lasă așteptată. Motivele invocate de oficialități: hârtia și banii... 216 E vorba de fișa care urma să fie inclusă În știința În Bucovina. 217 Hotărârea lui Mihai Niculăiasa e justificată, deoarece cărțile publicate, au coautor pe soția sa, Ana Niculăiasa. 655 10 C.P. (Lămășeni, 22.8
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În privința celor de mai sus. Am vorbit și cu maestrul Ion Irimescu să accepte a fi președinte de onoare al acestei Societăți și a celei centrale (de la Iași). A acceptat verbal, dar după două zile a abzis, gândindu-se că oficialitățile locale ar putea să-i facă șicane cu Muzeul de Artă. Vreau să enumăr mai jos numele unor personalități cărora le-am făcut portretul și locul unde se află aceste portrete În culori de ulei: Profesorul Virgil Tempeanu se află
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu s-a mai realizat. Sunt vicepreședinte al Societății „Cultură fără frontiere” din Iași. Am Împuternicire specială, În sensul că instituțiile culturale, economice etc. să mă sprijine. Sunt colaborator la Radio-Iași. Din păcate mă lupt cu morile de vânt, deoarece oficialitățile se prefac doar, că mă ajută! Prezint mai jos compozițiile muzicale realizate de mine și Înregistrate la Radio-București și Radio-Iași, interpretate de dl. Constantin Florescu, orchestrate de dl. Const. Bardan, care a luat Premiul I la Concursul de romanțe: „Crizantema
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zile Înainte, Într-o miercuri. Am reușit să le fac acolo, dar am avut În obiectiv și casa nepotului primar (fostul liceu de fete) Matei Millo, de pe str. Sucevei, 749 aflată Într-o stare jalnică. Potrivit Legii 50 din 1991, oficialitățile trebuiau s-o păstreze, s-o refacă. Nu au salvat-o și, până la urmă s-a demolat. Toți pretextează că nu sunt bani, dar pentru interese particulare, cum de se găsesc așa ușor? Unii afirmă că e greu de restaurat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bani”, doar la rezolvarea intereselor personale, uitând că omului Îi trebuie doar 2 metri pătrați de pământ... Vreau să amintesc că procentajul șomajului la Fălticeni depășește 70% și nimeni nu ia nici o măsură! Nici un răspuns la memoriile ce le adresez oficialităților sus puse și terminând cu cele pe plan local, dovadă de nepăsare a celor care ne conduc! Un salut cordial și sănătate de la Radu Orac 8 Fălticeni, 25.VII.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Vă trimit fotografia cerută. Celelalte le-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
multor corifei ai elitei să creadă- de bizantinismul societății Însăși. * Am cunoscut-o pe Marta Petreu În anii ’70, printr-un prieten comun. Îi dădeam cu acea ocazie, pentru revista Echinox, interviul luat de Mihai Sin, care avea să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei inteligențe neobișnuite, tăioase, chiar dacă acordându-și alintul ludic. Marta a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Înghesui Într-o valiză toate câte mi le-aș fi dorit, ci și pentru că tocmai bietele pagini scrise sau tipărite constituiau ținta suspiciunii obsesive a vameșilor, mai ales În cazul unui scriitor, ba Încă a unuia nu tocmai adorat de oficialitate. Printre puținele hârtii aruncate În valiza călătoriei „turistice” de o lună, care nu știam Încotro mă va duce, dar care, bănuiam, nu mă va Întoarce, măcar pentru o vreme, la locul de plecare, aveam să descopăr, ulterior, cu uimire, o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gusturile și ideologia activiștilor mai mult sau mai puțin culturali era incomparabil mai mic. Despre anularea premiului pentru care mă selectase juriul Uniunii În vara lui 1986 (deși „laurii” ar fi Încununat anul 1984, tergiversare semnificativă pentru reticența cu care oficialitățile aprobau orice „prețuiri” acordate scriitorilor sau artiștilor) am aflat târziu, adică În ianuarie 1987, când mă aflam la Washington, de unde urma să revin În Berlinul Occidental pentru anul de bursă DAAD - Berliner Künstlerprogramm. Modul cum ajunsesem la Washington nu era
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
proveneau de la Comunitatea Evreilor și vizau proaspătul scandal provocat de apariția volumul IX din Opere de Eminescu (În care se păstraseră pasajele antisemite, dar se omiseseră, din considerente politice, multe dintre cele antirusești). Ca de obicei, ambiguitățile bine manipulate de oficialitate Își aveau rostul lor. Obroșură antisemită legată de acest „scandal”, editată În românește În Italia În condiții grafice excepționale și adusă În România ceaușistă (prin evidenta complicitate a autorităților), fusese, ulterior, difuzată, subteran, dar persistent, prin rețeaua, așa se spunea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să amân călătoria pentru la primăvară, căci am probleme familiale (boala soacrei, starea mea fizică și psihică etc.). Plus anotimpul care nu Îndeamnă la drum În mica Siberie, care a devenit România. Dar am nevoie urgentă de un act pentru oficialitățile de aici, legat de o eventuală pensie pentru viitor și n-am Încotro, trebuie să mă duc. De altă parte, spre surpriza mea, un telefon din București mă anunță că s-au dat banii pentru Dicționar (refuzați În septembrie) și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]