2,363 matches
-
Revenind la oile noastre, să facem o comparație necesară Între o viață tradițională la care orașul a renunțat, respectiv modernă a acestei celule. În mediul rural sau tradițional, celula fundamentală cuprinde o familie ce-și câștigă existența prin cultivarea unui ogor și creșterea unor animale. Dejecțiile animale și resturile menajere sunt depozitate undeva pe lângă grajd. În acea grămadă are loc o primă etapă de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că sunt oxidate, aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris, de astă dată ca hrană. Cu totul altfel se prezintă funcționarea celulei fundamentale În mediul urban. Ea se aprovizionează cu hrana necesară dintr’o zonă largă, de obicei fără să aibă acces
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ajung mai Întâi Într’un bazin hidrografic pe care-l eutrofizează. Adică, ele constituie de fapt nutrienți pentru o vegetație acvatică care depășește În acest fel nivelul optim. E drept, această vegetație acvatică va realiza ceea ce face, În mediul rural, ogorul: procesul reductiv, depoluant. Dar cu ce rezultat? Pe un lung tronson, apa râului nu mai e bună de băut, iar fauna e complet dezechilibrată. Proliferarea algelor În acest sector al râului are consecințe ca acelea din vara trecută la Podu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu coamă, semănând și puțin ovăz, Înseamnă două bunuri câștigate. Primul e reconstituirea cadrului natural al prietenului nostru, iar el nu va Întârzia să-și arate, printr’un randament mai bun, mulțumirea. Al doilea e reducerea caracterului de monocultură al ogorului, caracter nociv pentru Însuși ogorul. Stema ținutului Iași e un cal. Și cred că n’ar fi deloc nimerit s’o reactualizăm, indicând pe ea și coastele căluților costelivi pe care-i vedem atât de des... “Radiosfera”, 1 aprilie 1996
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ovăz, Înseamnă două bunuri câștigate. Primul e reconstituirea cadrului natural al prietenului nostru, iar el nu va Întârzia să-și arate, printr’un randament mai bun, mulțumirea. Al doilea e reducerea caracterului de monocultură al ogorului, caracter nociv pentru Însuși ogorul. Stema ținutului Iași e un cal. Și cred că n’ar fi deloc nimerit s’o reactualizăm, indicând pe ea și coastele căluților costelivi pe care-i vedem atât de des... “Radiosfera”, 1 aprilie 1996, ora 11,46 76. Plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acele medii negentropice prin excelență - munte sau mare - noi deci, n’avem altceva mai bun de făcut decât să urmăm exemplul lichenului. Adică să ne lipim de viu, mai precis de acela vegetal. Adică Încă, ce-ar fi dacă În ogorul ori grădina din entropica câmpie ne-am vârî și noi? Și putem s’o facem, majoritatea dintre noi, căci aproape nimeni nu este lipsit, direct ori indirect, de accesul la o bucată de pământ din cele vreo 18 milioane... Deodată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropie, În fața acțiunii negentropice pentru el, hoțul ori mistrețul, dar entropică pentru ogorașul nostru, adică firească pentru orice vietate. Dar negentropia depășește cadrul micului nostru ogoraș. Câmpia, Împărțită În atâtea parcele, reprezintă o stare negentropică În raport cu aceeași câmpie ca un ogor unic, oricâte probleme de mecanizare și chimizare ar ridica. Pentru natură e mai bine așa, cu condiția ca toate acele ogorașe să fie Îngrijite corespunzător. Căci varietatea de culturi și mod de abordare, specific fiecărui proprietar, sunt ele Însele, ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fel de vânătoare... sau poate de cules, deci o formă intermediară. Însă, rând pe rând, vânătoarea și pescuitul și-au pierdut importanța și au devenit sporturi, omul agonisindu-și cele necesare traiului prin exploatarea unor ecosisteme artificiale, antropizate dar eficiente: ogorul, grajdul, iazul. Au devenit niște sporturi cam crude și, mai ales neloiale, din moment ce omul nu se mai expune față În față cu animalul. Poate nu Înțeleg eu, care văd În sport doar stimularea performanței umane și care accept, pentru oricare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm exemplul, extinzându-ne și noi baza trofică, lucru bun, căci astfel transformăm presiunea noastră asupra mediului dintr’una punctiformă, rezumată la ogor, În una difuză, deci tolerabilă. Mai există un soi de cules. Asta s’ar putea chema suprarecoltare ori valorificarea totală a producției agricole, făcută de altcineva decât proprietarul. Căci cel ce are e risipitor prin natura lucrurilor, iar aici e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu ajutorul acestei specii, netentante ca lemn - strâmb și fără calități, mai puțin aceea de lemn de foc - și nepretențioase. Asta Înainte de război. A trebuit ca noii stăpâni, veniți din stepele Rusiei, să constate, după ce au transformat Basarabia din codru În ogor, că a mai rămas ceva lemn, În lunca Prutului; lemn care, Încă sub scoarța arborilor, le Încurca vederea spre noi orizonturi... Și să Înceapă defrișarea. Și a mai trebuit ceva: să se construiască barajul de la Stânca, care a făcut de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Ca să crească grânele.” Și-mi aduc aminte cât de frumos și responsabil o făceam, din moment ce vecinii ieșeau la stradă și ne urmăreau cu mare atenție. Era în fapt un ritual de invocare a ploii, un obicei străvechi de fertilitate a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tot globul pămân tesc, În afara orbitei siderale, fie Îndrumată de Omul Provi dențial, mult așteptat, spre noi forme de existență pământească, scăpată, În sfârșit, de blestemul biblic al trudei de până acum prin negrele uzine și pe asprul Întins al ogoarelor. și-n zilele acelea și după suferința ceea, soarele se va Întuneca, luna nu va mai lumina, stelele vor cădea din cer și puterile cerului se vor clătina. Atunci vedea-vom pre Fiul Omului coborând din nouri cu putere și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și la stagii Ne făuream armura sa-nvingem, sa-mplinirn S-aducem bucurie pe fețele cemite Și-n lupta spre mai bine mereu chezași să fim. Ne-am risipit prin țară, prin sate și orașe Și am luptat cu râvna pe-ogoare și uzine În școli, în cercetare, în arte, sănătate, Si am purtat făclia pe calea spre mai bine. Acum, la ALMA MATER ne-ntoarcem cu sfiala Cu-armurile uzate și viața în trecut, Cu un lung răboj... a celor împlinite
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Craciun Murgoci () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93276]
-
pelângă una dintre ele, închid ochii, cuprinsă de spaima subită că porumbiștea dă un ocol vertical întregului pământ. Uram acel câmp îndărătnic și obtuz, devorând plante și animale sălbatice ca să hrănească cu ele plante și animale crescute de om. Orice ogor era panopticul de o întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic înfloritor. Fiecare ținut exersa moartea. Florile imitau gâturile, nasurile, ochii, buzele, limbile, buricele, sfârcurile oamenilor, nu se mai astâmpărau, împrumutau diferitele părți ale corpului - de un galben ca
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
al pașilor, așa cum văzusem la oraș, unde mă dusesem de două orila medic. Măcar că până atunci cunoscusem numai țărani, nu mă împăcam cu viața înlăuntrul cercului de voracitate al plantelor, cu reflexiile verdelui de clorofilă pe piele. Vedeam numai că ogorul nu mă hrănește decât pentru că vrea să mă devoreze mai târziu. Pentru mine rămânea de neînțeles cum poate cineva să-și încredințeze viața unui mediu înconjurător ce-ți arată la fiecare pas că ești candidat la panopticul morții. Era o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cuhniile de vară ale satului cu pardoseala lor de lut. Simțeam nevoia unei explicații și m-am oprit la cea mai simplă: când picioarele îți sunt așezate pe o netezime, limba ți-e slobodă sau nevoită să vorbească pe negândite. Ogorul nu-ți îngăduie s-o faci, fiind gloduros și avid de putreziciune. Asfaltului îi opui palavra, în vreme ce ogorului - încetineala greoaie a oaselor: lipsit de apărare, tragi de timp, șipentru că știi bine că pământu-i vorace, lași limba să-ți odihnească
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la cea mai simplă: când picioarele îți sunt așezate pe o netezime, limba ți-e slobodă sau nevoită să vorbească pe negândite. Ogorul nu-ți îngăduie s-o faci, fiind gloduros și avid de putreziciune. Asfaltului îi opui palavra, în vreme ce ogorului - încetineala greoaie a oaselor: lipsit de apărare, tragi de timp, șipentru că știi bine că pământu-i vorace, lași limba să-ți odihnească în gură și pământul s-aștepte. Pe asfalt, însă, te miști mai cu lejeritate - acolo unde sevorbește încontinuu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se isprăvise. Trebuie să fi existat o forță de seducție căreia nu i se putea împotrivi, căci cu fiecare rând de găurele adăugat tivului de la gât, cămașa de noapte se transforma tot mai mult într-o rețea fină de gheață. Ogor aflat în tihna iernii, pe unde nu calcă picior de vietate, unde topirea și înghețul își țin cumpăna într-o splendoare fragilă. La marginea extremă, acolo unde câmpul se termină, zăpada e cea mai frumoasă. Soarele și luna mușcă din
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
umblau cu spaima în oase. Nimeni nu cuteza să vorbească despre asta. Chiar dacă nu pricepeam, fiind încă un copil, substanța fricii, sentimentul fricii mi se încuibase în creier. Toți din familia mea erau vătămați. Bunicii, considerați „exploatatori“, fuseseră desproprietăriți de ogorul lor și de prăvălia de coloniale. Peste noapte, unul dintre oamenii cei mai înstăriți din ținutajunsese să nu mai aibă nici cu ce să plătească frizerul. Fiul lui căzuse în război. Fiica lui, mamamea, fusese deportată cinci ani într-un
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
populație țărănească, fiind prin însăși dispoziția lor naturală îndeajuns de zgârciți la vorbă, țăranii aceștia erau în mod suplimentar reduși la tăcere de ceea ce se numește istorie. Au devenit umili pe din afară, trebăluind ca niște ființe desăvârșit dresate pe ogorul statului, care până nu demult fusese proprietatea lor privată. și pentru a compensa lăuntric, s-au apucat să croșeteze la mitul superiorității lor - departe de orice vocabular ce s-ar fi putut pune de-a curmezișul socialismului. Incorijibili în privința crimelor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cum să vadă țurțuroiul ăla caraghios format dintr-o reacție firească prin combinarea respirației calde cu zăpada viscolită. Terenul pe care mergea era plat, fără denivelări și fusese semănat cu grâu. Însă, în toamnă, nu toată tarlaua fusese transformată în ogor. Ajunseseră cu aratul până aici, la doi sau trei metri, unde mama abia-abia își mai deplasa corpul, continuându-și interminabilul rond. Ultima brazdă a plugului crease o adâncitură, o denivelare vizibilă cu ochiul liber doar ziua. Dar acum aproape că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prea în estul Europei, așa cum scria cineva în presa românească. Chipuri de colegi de serviciu: portughezul mic, timid, cu ochelari, care la intrarea în tură își pronunță numele cu un "r" inimitabil, prelung, rugos, ca un cârâit de cioară pe ogor în Bărăgan, "Cardoso". Dona Maria, o portugheză în vârstă cu mâinile distruse de acizii de curățare; zâmbea tot timpul și cânta imnuri religioase cu voce joasă, prin sălile de conferința golite de tipii scorțoși și borșiți în costume de 3000
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
românească, iulie 1971) „[...] Toată suflarea acestor meleaguri carpatice Marea de inimi pulsând de la munți, peste șes, către mare Ritmuri de mari împliniri epopeice Vin să întâmpine ziua aceea care cuprinde un nume Când sub albe ondulări semințele dorm germinând pe ogoare Visând rod fabulos în valuri de aur spre zări să se încline Atunci, în ziua aceea e bine.“ („De ziua aceea...“, România literară, 26 ianuarie 1978) BRAD Ion „Problemele ridicate în expunerea tovarășului Ceaușescu pornesc din interesele fundamentale ale poporului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ion Vodă cel Cumplit, Răscoala, Fata cu garoafe, oratoriile Tudor Vladimirescu, Pământ dezrobit, Grivița, ilustrează câteva momente din marea istorie a luptelor poporului nostru pentru libertate și independență. Într-o altă suită de opusuri (mă gândesc la Zorile de aur, Ogoare înfrățite, Simfonia a 2-a a Republicii, Simfonia a 4-a închinată Partidului) și-a găsit corespondentul muzical în realitățile noastre socialiste lupta maselor pentru construcția unei noi orânduiri. Recentele dezbateri cu privire la activitatea ideologică reprezintă pentru mine un imbold pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]