2,453 matches
-
spre dânsul, aținându-i calea și amenințându-l și ea cu ciocul dar Grivei învățase repede s-o evite și nu-și prea punea mintea cu ea, și nu se-atingea de puișorii ei. Afla Grivei spațiu larg în toată ograda. Avea unde zburda și unde se juca, fiind și trăind ca un împărat neproclamat al curții. Dar, cum bucuriile și zburdălniciile copilăriei nu țin o veșnicie, într-o sâmbătă seara, tata l-a prins, i-a vorbit, l-a muștruluit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o întrebam eu. Iac-așa bine, cum îți spun!... Uite, mi-aduc aminte exact, parcă s-a întâmplat ieri. Pe la începutul lunii iunie, tocmai ne întorsesem într-o seară din țarnă, cu un car cu coșolină. Când să intrăm în ogradă, vătășelul de la primărie ne aștepta la poartă. Ce-i bre?, l-a întrebat omul meu. D-apoi ce să fie, bădiță Vasile, se vede treaba că au nevoie de dumitale, acolo, la oaste... Și a scos dintr-o geantă veche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și Încă una și se duceau și banii. Popasul nostru se lungea primejdios de mult și de-acum eram o familie numeroasă, al cărei buget se cerea drămuit cu grijă. Altminteri, asta o fi fost soarta banilor ăia prăduiți din ograda lui moș Victor, că părințelul Andrei Îi ținea numai la el În buzunare și nu se dezbrăca de pantalonii ăia nici când se culca. N-ar fi fost mare lucru că nu-l lua somnul decât cu mâinile Înfundate adânc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ușa compartimentului În care dormea Laur. Nouășpe mii șase sute a spus, ăștia-s banii, și tocmai am terminat de numărat douăzeci de mii. Erau cei douăzeci de mii pe care-i luasem de la șoferi Înainte de a pleca pentru totdeauna din ograda lui moș Victor. Nu numai că n-a cheltuit nimic Andrei cât am stat aici, dar a pus la loc și banii dați pe tren. — Am vândut din hainele astea pe care le-am luat după noi, s-avem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
loc de verdeață și răcoare ca să mai avem tăria să luăm de la capăt atâtea greșeli și prostii făcute Împreună ori fiecare de capul lui. Constatam doar În treacăt că părințelul fusese acela care se pripise din cale-afară la jaful din ograda lui moș Victor Înainte de a aranja ceva sigur cu Pepino și văr-su, ceea ce ne-a făcut să Întârziem și să ne vlăguiască așteptarea Înainte de a acționa așa cum ne propusesem, iar pe de altă parte eu insistam să nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ba dimpotrivă, parcă mai îndârjită pârjolea totul fără milă. Păpușoiul a fost compromis, n-a plouat în luna mai deloc, nici o picătură. Vitele și oamenii erau amenințați cu foametea... Bietele animale zbierau de foame pe câmp, ziua și mugeau prin ogrăzi noaptea. Bucatele se scumpiseră, că nu te puteai apropia de ele... dar, nici așa nu se găseau. Era o secetă și o uscăciune că nu se zărea în plină vară o frunză de copac, și vitele mureau pe câmp de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gheța sângele-n vine...ăuiau atât de jalnic și tânguitor de-ți sfârâia inima. Prin ăuitul lor... trimiteau zărilor, jalea lor. Alteori, mai îndrăznețe, haitele de lupi intrau în sat, clănțăneau pe acoperișurile șurilor, mirosind prada, ori hârjonindu-se prin ogrăzi ca în bârlogul lor. Chiar și ziua, în amiaza mare, apăreau la marginea pădurii și, stând pe coadă, neclintiți ca niște statui, se uitau cu privirea fixă spre sat. Era fascinant... dar, și înfricoșător, ce povesteau ei. În prima zi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de argint. O liniște grea apăsa toată valea. Poiana Teiului zăcea la poalele Stânișoarei, într-un somn adânc.. ca de mormânt. Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de milițieni care îl așteptau... Totuși, în pădure întunecimea era deasă.. de nu se vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îngălbeni obrajii... și, fiori cu spini otraviți îi trecură prin tot trupul.Un dor nestăvilit, de casă, de mama lui, îi năpădi sufletul. De acolo, de sub Grințieș, încercă să deslușească, peste vale pe coasta Stânișoarei, poate o vede trebăluind prin ogradă. O ceață argintie plutea peste Poiana Teiului... Era o zi caldă, poate prea caldă pentru sfârșit de august. Soarele dogorea de sus... la amiezi. Clopotele de la biserica din Poiana Teiului băteau la sfârșitul slujbei de prăznuire a Tăierii Capului Sf.
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un început de martie rece.. soarele a prins să încălzească, cu razele sale, din ce în ce, tot mai tare, pe măsură ce se apropia de Echinocțiu. În aer se simțea boarea primăverii.. care venea. Afară se auzeau streșinile curgând, și, prin ogrăzi se mai vedea ultima zăpadă strânsă pe lângă copaci la rădăcini. Stai și te întrebi, unde mai sunt nămeții aceia de argint, prăvăliți din slăvile albastre... Unde ?!.. Unde s-au dus ?! Aerul mirosea a proaspăt.. Inima primăverii zvâcnea pe aproape, o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în sat, se întorceau de dragul și dorul vecinilor cu care trăiseră într-o blândă și frumoasă acceptare reciprocă. După ani și ani, când rămăseseră tot mai puțini germani în Zăbrani încă se purta "orânduiala cea nemțească": se făcea curat în ogradă și în fața casei în fiecare sâmbătă, se văruiau pomii primăvara înainte de Paști. Îmi amintesc clădirea școlii, impozantă, cu două nivele, o clădire robustă, în stil neoclasic așa cum se întâlnesc încă destule în Banat și Ardeal. Prima mea învățătoare, d-na
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Numai că odată accesate ideile ce stau la baza acestor teorii, odată aflată istoria mișcărilor de femei și conștientizat felul în care se configurează și perpetuează inegalitațile de gen în societățile actuale, nu m-am mai putut uita doar în ograda mea. Așa am devenit activistă. Rezultatele bune avute la ASE îmi dăduseră o oarecare încredere în mine. Acasă, mama îmi spunea că și tatăl meu este mândru de mine, numai că nu vrea să îmi spună. Acesta continua să mă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dorit să lumineze cât mai mult omenirea cu marile adevăruri ale tradiției. Evaluarea unui lucru după cât costă să-l obții sau să-l atingi este o tendință omenească încă de la Adam și Eva, dar să împrăștii mărgăritare în troaca din ogradă în ideea că ai putea ajuta la schimbarea lumii este o temă care merită aprofundată. Numai că Isus afirmă mereu prin cuvântul evangheliștilor că el are misiunea de a arăta discipolilor un mister. Și de fapt fiecare este de natură
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rămâne lângă baricada ocupată de Tăriceanu. Văzând în deconspirarea colaboratorilor cu securitatea o vacă bună de muls, liberalii s-au gândit că, în loc de lapte, le-ar curge capital politic și au luat-o înaintea P.D.-iștilor cu curățenia în propria ogradă. Chestia n-a impresionat pe nimeni, nu interesează, așa cum ar trebui, coaliția pentru o guvernare mai curată, mai uscată. Dacă intenția liberală n-ar fi fost urmată de cei 29 de grei, din toate partidele, rămânea, așa, o buricăreală, încât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
șomerului Ticu, că Mircea Dinescu are ce face: va scrie poezie câteodată și va face agricultură la Cetate. De Ticu mă îngrijorez, că, ce se face el, justițiarul, apostolul dreptății, el care ține strâns măturoiul moral, de făcut curățenie în ograda oricui. Păi, don’Ticu, așa cum milioane de oameni lucrează în străinătate, de ce nu ceri lui Bush să-ți dea pe mână dosarele intelectualilor din perioada interbelică și din timpul războiului rece aflate în arhivele F.B.I. sau C.I.A.? Ai putea avea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
corectă și de interes, recunoscând că România n-a putut să-i integreze pe țiganii itineranți, fiind de acord cu aplicarea legii pentru țiganii infractori. Totuși, nu pot să-mi ascund nedumerirea și satisfacția că s-a aruncat pisica în ograda italienilor : spălați-vă pe cap cu toți emigranții, inclusiv cu țiganii de la noi, din moment ce ani de zile ați luat jar cu gura despre drepturile omului în țările din estul Europei. Cu ceva timp în urmă, când nici nu se bănuia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ai nimănui, dați pe la instituții de ocrotire și binefacere. „Dar așa, ce lucru mare” că s-au găsit câțiva parlamentari din opoziție, care, atinși de amintita gripă, refuzând vaccinul imunizării la ciolan, s-au repezit cu arme și bagaje în ograda foștilor adversari, formând o majoritate fragilă, dar majoritate, suficientă spre a vota tot ce se supune la vot. Oare de ce se spune că, ajuns la putere, ajungi la ciolan? De ce nu se spune că ajungi la o halcă de carne
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
asupra a ce se mai Întâmplă În companie. „Niciodată nu vom recurge la externalizarea către India“, a spus Neeleman. „Calitatea pe care o putem obține aici este net superioară... șAngajatoriiț vor mai degrabă să externalizeze slujbe În India decât În ograda proprie, or, așa ceva eu nu pot să Înțeleg. Ei probabil sunt de părere că oamenii trebuie neapărat să stea În fața lor sau În fața vreunui șef pus de ei. Cu productivitatea pe care o obținem aici avem mai mult profit chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lanțului s-a rupt. Numai pe celălalt mal al Gălzii se mai vedeau câteva pâlcuri de fagi. Dar câteva ochiuri de apă se zăreau ici și colo. Din gardul făcut din pari înfipți în pământ și împletiți cu curpeni, al ogrăzii casei pădurarilor, am smuls un par potrivit. Soția pădurarului tocmai ieșea din casă și a strigat la mine. Măi omule, de ce strici gardul? Nu sunt lemne destule în pădure? Grăbit să nu ne prindă noaptea pe drum, în loc să explic femeii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a tăvălit de bucurie peste florile dintr-o brazdă și se gudura la picioarele mele. Hai, du-te, ești liber! Nu mai sta! M-a privit atent, a sărit pe pieptul meu, apoi peste straturi, spre gardul din fundul ogrăzii și nu l-am mai văzut. Am rămas cu lanțul în mână: Doamne, toate le-ai făcut slobode pe pământ. Noi ne înlănțuim unii pe alții; nici măcar dihăniile și jivinele nu le lăsăm slobode, cum le-ai făcut Tu. Ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
De ești dumneata, poți să mă ceri în căsătorie, de nu, poți să pleci! M-a încântat atitudinea ei. Am povestit pe scurt cine sunt, de unde sunt, ce am pățit în viață. La plecare, m-au condus cu toții până la poarta ogrăzii și acolo am stat puțin de vorbă cu fata; ceilalți ai casei rămăseseră în urmă. Mi-am luat ziua bună și am stabilit să vin după Sfintele Paști, căci începea Postul, și cu părinții, să vadă și dânșii viitoarea noră
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
avea obiceiul ca primăvara să ia smicele de cireș, de prun, de trandafir și intra prin curțile oamenilor, indiferent dacă erau sau nu acasă și se uita să găsească vreun pomișor pe care să-l altoiască. Aproape că nu există ogradă de gospodar în Ciorani și în Sălciile care să nu aibă ceva altoit de tata. Orice gospodar, după câteva vorbe mi-ar spune: „Am un pom altoit de dom’ Costică, o minune”. Să nu pleci, Costică, zilele astea nicăieri, că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de la Țifești... Toți ăștia erau: ba unul, ba altul și lor le plătea. Mergeți să-i trecem la colectiv că n-avem cum, și trebuie să-i trecem... Și veneau 8 sau 10 inși de partea lor și intrau în ogradă și: Unde-i părintele? Cum îl cheamă? Veneau cu polițaiul, cu primarul, cu vicele: Trebe să treci la colectiv, că nu ai încotro; dacă nu, vezi tu ci faci, dai pământul... Dacă nu vreai, îți lua deștul de aicia așa
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
va găsi că ele formează un tot economic cu partea expropriata. Articolul 26 Parcelele cu clădiri existente, precum și acele pe cari se aflau clădiri la 1 August 1914 și cari au fost distruse prin evenimentele rasboiului, împreună cu terenul întrebuințat că ograda și grădină, nu intră în calculul exproprierii și nu se expropriază decat în condițiunile art. 25, alin. 3. Articolul 27 Poenile mai mari de 10 ha, nu pot fi expropriate decat pentru pășuni comunale, în condițiunile arătate mai sus. Se
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
Legea din 22 martie 1937 privitoare la organizarea și încurajarea agriculturii. Secțiunea I Despre zidul și sântul comun Articolul 590 În orașe și la țară, orice zid care servește de despărțire între clădiri sau între curte și grădină, și între ograde la țară, se socotește comun, daca nu există titlu sau semn care ar proba contrariul. --------- A se vedea: - Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România - Buletinul Oficial nr. 17 - 18 din 17 februarie 1968, republicata
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]