2,119 matches
-
a lămurit despre ce este vorba. Păi nu i-ai desființat clasa? Nu. De ce? M-am gândit că poate n-o să-l aruncați pe drumuri acum, în mijlocul iernii. Foarte bine că n-ai executat ordinul, dovedești pe lângă inițiativă și multă omenie. Băiatul să rămână pe loc și să muncească așa cum l-ai lăudat iar dumneata să treci pe la mine, când vii la Ismail, ca să te cunosc. Spuneam mai înainte că Antoniu, directorul școlii, era omul datoriei și-i respecta pe cei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și balsam pe suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea Jan, care nici nu călcasem bine pe pontonul Vâlcovului coborând din vapor, că a și găsit un prieten: învățătorul Cezar Dumbravă, director la una dintre școlile orașului. Om de mare omenie, seriozitate și bunătate. Gazda, familia Agriscov Fedorcic, se ocupa, ca mai toată lumea de acolo cu pescuitul. La școală foarte mulți învățători cavaleri: Ciurtin Petre, Ismailescu Petre și Balmuș Constantin. Colege, mai rețin doar numele, Izotov, Cetvericov, Linte, Measnicovă Orașul avea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și murit dar nu din cauza urâțeniei cu care a fost înzestrată de la natură. Dintre toți, cel mai apropiat mi-a fost sublocotenentul Bratu. Era din Petroșani-Muscel, acum BrădeștiPetroșani, județul Argeș. Era un om corect cu respect pentru muncă și omenie față de subalterni. La cazarmă, de unde pleca spre apusul soarelui, stătea împreună cu soldații, ca un frate mai mare, atent la tot ce se întâmpla în sufletele lor. Odată cu desghețul de primăvară își trimitea ordonanța acasă, lângă nevastă și părinți, să le
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iulie. De acord? - Da, doar că în iulie voi fi în tabăra străjerească la Volcioc, așa cum m-a rugat domnul profesor Chiriță și am promis. - Bine. Vă aștept în august. Acasă, punând în cumpănă problemele noastre și mai ales marea omenie a revizorului Stratula am început deja să ne gândim cum vom mișca bagajele. * Am plecat la Volcioc însoțit de Petrișor care nu mai prididea de mirare cum de poate merge o școală, adică vaporul, pe apă, fără să cadă în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai pe șleau, i-a scos din... Dacă erau o serie de derbedei de la periferii de orașe care camuflau nemernicia sub haina militară, ostașii români, țărani sau meșteșugari, conduși în majoritate de învățători ofițeri în rezervă își arătau cu prisosință omenia atât față de populație cât și față de prizonieri. După ce am fost îngropat de obuz la Dalnic, mam trezit în spitalul din Cartagino unde am stat aproape o lună. Am văzut acolo cum chirurgii și nechirurgii operau în curtea spitalului, cum tăiau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cărți pe care, conform spuselor de mai târziu, le-ar fi luat sovieticii, mari amatori de literatură pedagogică românească! În fine, după o călătorie amestecată, cai, căruțe și oameni pe calea ferată am ajuns de la Lugoj la Bichigi unde, cu omenia lor neinteresată, sătenii au primit la masă și tinerii basarabeni. * Împreună cu noi se afla la Bichigi Mara, fiica lui Teoctist Gancear din Câșlița. Era elevă în clasa a VII-a de liceu și se retrăsese la Băilești, în Oltenia, unde
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
speriată și nu un dușman al poporului. Gândeam că mai am prieteni care să mă ajute să plec din comună, credeam că am lăsat loc de bună ziua, așa cum adeseori îmi spunea contabila. Se pare că nu mai era loc de omenie. Eram dușmanul de moarte al poporului. Eram un Ceaușescu foarte mic, ce trebuia ras de pe fața pământului. Oricine putea să mă agreseze sau chiar să mă omoare fără a risca nimic. Nu eram conștientă de pericolul în care mă aflam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de după 1989 a majorat considerabil numărul românilor transfrontalici, Îndeosebi a diasporei. Pătru Iancu (Bor-Timoc) Ginta Latină este o legătură de suflet Între românii răspândiți În toate colțurile lumii. Trebuie prețuit acest efort de suflet. Suntem o forță de spirit și omenie În baștina noastră. Dumnezeu să ne ajute. Cu dragoste pentru tot neamul nostru. Iași - 15.V.1996 Prof. Anghel Rugină A venit timpul revirimentului național. Ginta Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. Leonida Lari Membrilor Societății
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Lumea lui Dostoievschi este considerată un imens balamuc unde colcăie personaje ciudate, criminali, fanatici, deliranți. Nu cred că acești oameni constituie un balamuc, chiar dacă reprezintă un imens depozit morbid. Mai presus de toate, se întrevede totuși o disperată sete de omenie, o altă treaptă a cunoașterii care urcă la nivel superior, care înseamnă o nostalgie morală, o etică încâlcită, având totuși un ideal, o extraordinară dorință de umanizare. Aceasta este o dramă sufletească, nu un spital, nu o clinică. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
putea să-i viziteze, se ruga și cerea rugăciuni, pentru ca să fie disponibili să primească sfintele sacramente». Când era elev de liceu, a continuat acest apostolat, mai ales dacă bolnavii erau băieții de la oratoriu. Vreunul dintre profesori îi dojenea râvna și omenia sa față de cei bolnavi ca pe o distracție dăunătoare studiului. Cleric fiind a fondat Pioasa Uniune pentru Asistența Bolnavilor Săraci. Devenit preot, apostolatul său printre cei bolnavi nu a cunoscut limite. Zilnic își consacra câteva ore pentru vizita bolnavilor atât
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta chestiune a specificului național. Căci dacă un scriitor se cade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt reabilitați și interpretați cu omenie. Deși dialogul e presărat cu banalități și dulcegării poetice, piesa toată e armonioasă și cu aer definitiv. ALȚI DRAMATURGI Comediile lui V. Al. Jean (Ce știa satul, Lacrima etc.), de obicei într-un act, sunt spirituale, susținute pe o conversație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și la nebunie? Dar în Păcat Caragiale insistă pe larg asupra injustiției justiției, când e vorba de țărani, făcând o critică socială amară. Și, în același timp arătând imoralitatea și venalitatea justiției lor, celor din oraș, față cu cinstea și omenia celor de la sate, mai arată încă o dată, și prin aceasta, 1 Nuvele, Povestiri, p. 31, 33. 2 Să se compare acest preot, preotul de sat, cu popa Pripici din O scrisoare pierdută, cu popa Petcu din Art. 214, preoți de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de bine"... (Mai târziu, procurorul acesta devine prefect, reprezentantul, deci, în județ al puterii centrale, al statului român modern.) Dar în această nuvelă, Caragiale înnegrește pe conducători cu tot negrul paletei sale, numai ca să facă cât mai teribil contrastul dintre omenia celor de la țară și ticăloșia conducătorilor. Lui Caragiale nu-i este de ajuns că procurorul e atât de vulgar venal; el mai introduce în nuvelă și pe polițaiul orașului, care e un escroc laș: când preotul se duce la prefect
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
umerii săi pămîntul. Și, în această formă în-chipuită, în care mitologia ne înfățișează reprezentarea globului ceresc, Atlas avea mai mulți fii, dintre care unul, Hesperos, se deosebea prin evlavia lui, prin sîmță-mîntul de dreptate față de supuși și prin acela al omeniei. Cîndva Hesperos - ur-cîndu-se pe vîrful muntelui Atlas, ca să observe astrele - ar fi fost răpit de furtuni dezlănțuite pe neașteptate și a dispărut de pe fața pămîntului. Poporul hotărînd să i se dea cinstire vrednice de un zeu, i-a fost dăruit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca preot l-am pomenit și m-am rugat pentru iertarea păcatelor lui. După mulți ani, a murit și tanti Mărioara la Craiova, unde era stabilită fiica ei Mioara. Unchiul Dumitru și tanti Mărioara au fost creștini buni, oameni de omenie, blânzi, răbdători, mode ști, cu suflete curate, plini de lumină, și au trecut prin viață ca o adiere cu bun miros. Poate că tocmai în aceste atribute constă taina creștinismului. Creștinul, practicându-și credința, nu se așteaptă la răsplată și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Râmnicelu și mi-a propus să merg la Brăila că el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat, mam umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând la medic pentru o injecție. UNCHIUL
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rezervă. Se pregătea eliberarea, lăsarea la vatră a tinerilor sublocotenenți. Eram atât de sărac încât nu aveam nici lenjerie corporală, nici îmbrăcăminte, nici încălțăminte. La „lăsarea la vatră” am raportat căpitanului de la magazia regimentului situația mea și acesta, cu multă omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
va aduce mântuirea neamului nostru. Această comoară nu trebuie părăsită sau uitată, ea trebuie săpată, dezgropată, scoasă la lumină și valorificată, căci este a noastră, este moștenirea noastră lăsată de înaintași și ea, această comoară ne va reda noblețea, vitejia, omenia și puterea de muncă, prin care vom reînvia, împotriva voinței tuturor ucigașilor neamului românesc și împotriva lui Antihrist. Începutul luptei pentru desgroparea comorii pe care ne-au lăsat-o strămoșii l-a făcut Corneliu Zelea Codreanu. Prin lupta sa, Mișcarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trebue să fie capitanul” , e de părere cineva. De-a lungul gropii au apărut forme omenești. Aruncați cu fața în jos, de-a valma. Iată, distincte, capul, trunchiul, mâinile și picioarele. Aruncate de-a valma, trupurile dovedesc ferocitatea, lipsa de omenie și înstrăinarea față de tot ce-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și câteva piese de teatru pentru copii - Iancu Jianu, Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Al. Mitru), Inima mamei -, reprezentate la teatre din București și Pitești, dar neadunate în volum. A mai redactat, în colaborare cu Tilică Dăncău, Mic îndreptar de omenie (1947), o carte de sfaturi morale pentru tineri. T. scrie o poezie discretă, conținând adesea un sens moral, exprimat limpede. De altminteri, claritatea se dovedește a fi calitatea cea mai prețuită de poet. O mărturisesc deopotrivă figurile de stil și
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
La Rochefoucauld, La Bruyère, Florian, Lope de Vega ș.a.), dar nu numai. Traducătorul își însoțește adesea versiunile cu un cuvânt înainte scris cu o vădită dorință de a asigura accesibilitatea cărții. SCRIERI: Undeva, în amintire..., Craiova , 1935; Mic îndreptar de omenie (în colaborare cu Tilică Dăncău), București, 1947; Ca să ai un cer al tău..., București, 1978; Cine le paște le cunoaște..., București, 1979; Gravitația flăcării, București, 1981; Cantilene, București, 1989. Traduceri: Pearl Buck, Albastrul călțunașilor, București, 1941; Pierre Benoit, Naram-Sin, inimă
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
de rea credință”. După război T. devine un precursor, apoi un exponent al realismului socialist, glorificând în versuri convenționale binefacerile noului regim și înfierând capitalismul și burghezia: Cântece de suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai multă omenie... (1947), Spovedania unui atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
pe soldații însoțitori să o elibereze, impresionându-i prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi câine, București, 1938; Pagini de istorie contemporană - Doctorul Lupu, București, 1938; Cântece de suferință și biruință, pref. Ion Pas, București, 1946; Mai multă omenie..., București, 1947; Spovedania unui atom, București, 1947; Tălmăciri din cartea vremii, București, 1947; Ale noastre, ale voastre..., București, 1948; Moftulică, București, 1950; Jucăriile noastre, București, 1951; Zi de vară până-n seară, București, 1952; Flacăra vie (în colaborare cu Liviu Floda
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi atenuează strălucirea perfecțiunii și o eliberează de aparenta distanțare și izolare de viața omenească obișnuită: căci compasiunea îi este mare precum înțelepciunea, iar omenia și căldura sentimentelor este atotcuprinzătoare precum mintea. Buddha a fost un reformator monastic, care s-a menținut în cadrul civilizației indiene considerând-o indiscutabilă. El nu a tăgăduit niciodată panteonul hinduist și nici nu a ignorat idealul hinduist tradițional de eliberare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]