7,190 matches
-
și bucăți de ciocolată INGREDIENTE: pentru blat miere: * 225 grame făină, * 25 grame cacao, * 2 lingurițe praf de copt, * jumătate linguriță bicarbonat de sodium, * 150 gr.ciocolată de menaj tăiată bucățele mici, * 2 ouă, * 300 ml smântână, * 85 grame zahăr (opțional zahăr brun), * 85 grame unt. MOD DE PREPARARE: Într-un vas amestecați făina, praful de copt, bicarbonatul și cacao. Întrun alt vas, amestecați ouăle cu zahărul, până obțineți un amestec spumos. Apoi se adaugă smântâna și untul în prealabil topit
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
așa cum s-a dovedit în cazul variolei și se preconizează pentru poliomielită sau rujeolă. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 55 Imunizarea profilactică respectă un anumit calendar propriu, prevăzut pentru fiecare țară. Unele vaccinări obligatorii în anumite țări pot fi opționale în alte țări. În România, vaccinurile disponibile se clasifică în vaccinuri cu obligativitate generală, cu obligativitate selectivă sau opționale. Vaccinările cu obligativitate generală se realizează conform unui program stabilit prin Ordinul MS 1318/19.10.2009 (Tabelul 3.12). Tabel
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
INFECȚIOASE 55 Imunizarea profilactică respectă un anumit calendar propriu, prevăzut pentru fiecare țară. Unele vaccinări obligatorii în anumite țări pot fi opționale în alte țări. În România, vaccinurile disponibile se clasifică în vaccinuri cu obligativitate generală, cu obligativitate selectivă sau opționale. Vaccinările cu obligativitate generală se realizează conform unui program stabilit prin Ordinul MS 1318/19.10.2009 (Tabelul 3.12). Tabel 3.10 Programul Național de Imunizare în România Vârsta recomandata Vaccin Comentarii Primele 24 de ore 2-7 zile Hep
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anti-amarilică, antipestoasă, antiholerică), expunere profesională cu risc (antihepatită B la personal medical, antileptospirotică, anticărbunoasă, PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 56 antirabică la personal din zootehnie), bolnavi cronici sau vârste extreme cu risc pentru forme severe de boală (antigripală). Vaccinurile opționale în România sunt: anti-varicela-zoster, anti hepatitică A, antigripală, anti-pneumococică, anti meningococică, anti-rotavirus, anti papilomavirus. Contraindicațiile generale ale vaccinărilor sunt stările febrile > 38șC, bolile concomitente moderate sau severe, reacțiile alergice față de componentele vaccinale, expunerea recentă la boli infecțioase. Alte contraindicații pot
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
învățământ. Stabilirea lor se face avându-se în vedere transparența și evaluarea obiectivă, precum și adaptarea metodelor de examinare la metodele de predare-învățare și conținutul disciplinelor . La începutul anului școlar educatoarele fac cunoscute: -planul de învățământ; -domenii de învățare (disciplinele obligatorii), opționalele și extinderile corespunzătoare fiecărui nivel de învățământ; -structura anului școlar; Evaluarea preșcolarilor la o disciplină de studiu se face prin cumularea aprecierilor făcute de către cadrul didactic examinator atât pe parcursul semestrului cât și ale evaluărilor sumative. Proceduri de evaluare a calității
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
PĂRINȚI (Comisia pentru Evaluare si Asigurarea Calității) 1. Cunoașteți regulamentul de ordine interioara al grădiniței ? Este asigurata securitatea copiilor pe perioada desfășurării activității in grădiniță ? Este asigurata asistenta medicala a copiilor in grădinița? Niciodată □ 4. Ati fost informați despre activitățile opționale ce se vor desfășura in acest an școlar grădinița? DA □ NU □ 5. Ati fost consultați in amenajarea mediului educational al grupei? Cine gestionează fondul clasei (grădiniței)? Părinții □ Grădinița □ 7. Participați la ameliorarea bazei materiale a grădiniței prin : Cum apreciați activitatea
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
examenul nazal rinoscopia anterioară aduce informații limitate și de aceea mult mai utilă este endoscopia nazalărigidă sau flexibilă), testele de alergie (cutanate, determinări de Ig E serice specifice), examenul citologic al secrețiilor nazale, teste de provocare nazală, investigații radiologice (computertomografice). Opționale rămân: biopsia nazală, examenul bacteriologic al raclatului nazal, explorările computertomografice sau prin rezonanță magnetică nucleară, examenul funcției mucociliare și al olfacției. În privința supravegherii severității rinitei alergice se apreciază că măsurătorile pentru fluxul nazal nu sunt edificatoare și că există o
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
a le transforma în piețe pentru produsele în surplus și a găsi oportunități de investiții pentru capitalul lor. Marxiștii moderați, cum ar fi Kautsky și Hilferding, credeau că imperialismul este una dintre politicile capitalismului și că este așadar o strategie opțională, care poate fi aleasă în funcție de circumstanțe. Pe de altă parte, Lenin 6 și adepții săi, în special Buharin 7, identificau direct cu capitalismul cu imperialismul. Imperialismul este același lucru cu capitalismul - stadiul de dezvoltare monopolistă. După Lenin, „imperialismul este capitalismul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe baza emoțiilor de masă ale naționalismului modern. Considerațiile acestea funcționau în cadrul comun al tradițiilor monarhice și al civilizației europene, care impuseseră asupra actorilor politici constrângerile morale, absente în perioada cruciadelor religioase sau naționaliste. În secolul al XIX-lea, elementul opțional tipic politicii imperialismului limitat este predominant în politica externă a lui Bismarck. La început, acesta a trebuit să înfrângă opoziția conservatorilor prusaci, care preferau politica de statu-quo a Prusiei celei de imperialism localizat pentru obținerea hegemoniei în Germania. Cum războaiele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
adaugă că „și atunci când datoria elementară de supunere față de adjudecare este acceptată șadică, într-un acord generalț, ea este de fapt adesea însoțită de rezerve elaborate care o reduc la o simplă formulă lipsită de orice obligație juridică”14. Clauza opțională Este evident că, în asemenea circumstanțe, cu greu putem vorbi despre o obligație generală din partea națiunilor de a-și supune disputele unei reglementări judecătorești înainte ca acestea să se petreacă. Cerința unui acord special privind disputa particulară ce trebuie adjudecată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezbaterilor preliminare dacă așa dorește. Pentru scopul de a asimila funcția juridică internațională, cel puțin cu privire la anumite categorii de dispute, cu stricta constrângere a litigiului intern, articolul 36 al Statutului Curții Internaționale Permanente de Justiție a creat așa-numita clauză opțională. Acest mecanism ingenios este încorporat fără vreo schimbare în articolul 36 al Statutului noii Curți Internaționale de Justiție. Prevederea le dă semnatarilor Statutului oportunitatea de „a recunoaște drept obligatorie ipso facto și fără vreun acord special, în relație cu orice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
având în vedere influența lor asupra politicii internaționale, sunt multilaterale, precum Tratatele Pan-Americane, Carta Națiunilor Unite și tratatele de pace care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. Luând în considerare numărul limitat de adeziuni la clauza opțională, precum și posibilitățile de evaziune cu ajutorul rezervelor, este improbabil ca în cazul unei dispute ivite într-un asemenea tratat toți semnatarii tratatului, însumând adesea mai mult de douăzeci sau patruzeci de state, să poată deveni simultan părți în fața Curții. Este posibil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
părți în fața Curții. Este posibil, atunci, ca Statele Unite să-și păstreze libertatea de acțiune în majoritatea cazurilor în care este implicată acceptarea de către aceasta a jurisdicției obligatorii a Curții în ceea ce privește tratatele multilaterale. Astfel, la final, dezvoltarea jurisdicției obligatorii sub clauza opțională revine la locul de unde a pornit: menținerea, într-o largă măsură și pentru disputele cele mai importante, a libertății naționale de acțiune în ceea ce privește jurisdicția tribunalelor internaționale. Mijloacele juridice desemnate să mențină acea libertate au devenit mai rafinate sub regimul clauzei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
revine la locul de unde a pornit: menținerea, într-o largă măsură și pentru disputele cele mai importante, a libertății naționale de acțiune în ceea ce privește jurisdicția tribunalelor internaționale. Mijloacele juridice desemnate să mențină acea libertate au devenit mai rafinate sub regimul clauzei opționale. În loc de a excepta deschis de la adjudecare majoritatea categoriilor importante de dispute, ele servesc acum în mod special scopului de aplanare și ascundere a contrastului dintre adeziunea verbală la jurisdicția obligatorie și lipsa de dorință reală de a o accepta. De
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comunitatea națiunilor a fost sfâșiată de multe și variate dispute, Curtea Internațională de Justiție a decis doar douăzeci și nouă de cazuri în timpul primilor săi treizeci și cinci de ani de existență. Toate considerațiile teoretice și practice sugerează concluzia că această clauză opțională a lăsat esența problemei jurisdicției obligatorii așa cum a găsit-o. În domeniul adjudecării un pic mai puțin decât în domeniul legislației, decisivă în toate stadiile discuțiilor este voința națiunilor. De aceea, adjudecarea internațională nu este capabilă să impună restricții eficace
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
144. Simion, Gh., (1998), Volei elemente de teorie și practică pentru începători, Edit. Universității din Pitești 145. “Sportul la copii și juniori”, (2001), Centrul de cercetare pentru probleme de sport, București 146. Tatu,T., (1981), Teoria si metodica atletismului - curs opțional - București, IEFS 147. Tatu,T., (1978), Aruncarea greutății în Teoria și metodica atletismului, I.E.F.S. București 148. “Teste fizice și psihomotrice”, (2004), Centrul de cercetare pentru probleme de sport, București 149. Thomas, J., Nelson, J., (1997), Metodologia cercetării în activitatea fizică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
propoziționale (referința și predicația) și un act ilocuționar (punerea unei întrebări, formularea unei promisiuni, a unui ordin etc.), ultimele două tipuri de acte fiind legate de forma lingvistică. Pe lîngă acestea, există și un al patrulea tip, dar cu caracter opțional: actele perlocuționare (persuadarea, convingerea, înfricoșarea etc.). Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, enunțurile sînt segmentabile în unități ce corespund fiecare (cel puțin) unui act de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autoritatea tuturor cuvintelor folosite în povestire. În primul caz este vorba despre focalizare, în cel de-al doilea de narație, iar acesta din urmă va fi subiectul la care mă întorc acum. Problema de a specifica exact cîte instanțe narative opționale sau obligatorii sînt implicate în procesul de narare poate deveni foarte complicată. Schema general acceptată de naratologi este următoarea (vezi Chatman, 1978: 151). În cercetarea lui Chatman, autorul real și cititorul real sînt lăsați la o parte, sub pretextul că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
151). În cercetarea lui Chatman, autorul real și cititorul real sînt lăsați la o parte, sub pretextul că contrapunerile lor „implicate” funcționează ca substitute în procesul de transmisie narativă. Mai mult decît atît, Chatman susține că perechea narator-naratar reprezintă poziții opționale. Voi propune o alternativă simplificată care sper să nu ignore posibilele complexități; voi argumenta că, în pofida unei relevanțe potențiale a constructelor „autor implicat”, „naratar”, „cititor implicat”, cele trei roluri narative principale în procesul de transmisie narativă sînt: autorul, naratorul și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că s-ar cădea ca Dumnezeu să îl ajute, dar acestea erau ordinele doctorului. Relația dintre regentă și subordonată în DI poate fi explicitată, cel mai frecvent, prin prezența conjuncției subordonatore că (folosirea lui that pentru a introduce DI este opțională în limba engleză, însă que este obligatorie în construcții franceze comparabile). Dar alți conectori introductivi în afară de că prefațează formulările în DI: întrebarea polară (da/nu) a unui personaj va fi introdusă, atunci cînd este reprodusă indirect, prin dacă. O altă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este o poreclă ce exploatează conotațiile numelui generic dat boului). footnote> , de sex bărbătesc <footnote Marcarea genului feminin se face prin mijloace diferite. footnote> , creștin <footnote Actualizează numele botezătorului lui Isus. footnote> etc. Acestor valori, generale, li se adaugă altele, opționale: numele sfîntului ales ca ocrotitor din cauză că nașterea s-a intîmplat în ziua sau în apropierea zilei în care se prăznuiește numele sfîntului; reluarea, continuarea numelui cuiva (bunicul, de obicei pe linie paternă, nașul de botez sau altcineva din familia acestuia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o haită (vs. o haită de lupi) (ex) - termenul dintre paranteze este opțional: Asta (o) știam. (*ex) - termenul dintre paranteze este imposibil, agramatical *(ex) - termenul dintre paranteze este obligatoriu (paranteza nu este opțională): Toate *(le) știe. termen1i ... termen2i - termenii sunt corelați anaforic: Ministrul Turismuluii a participat la emisiune. Aceastai a vorbit despre modernizarea hotelurilor. Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului Problema definirii acordului nu este una simplă, având în vedere diversitatea termenilor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar cel în nominativ este un complement: (3) Jóni líkuðu țessir sokkar. Jón-D plac-pl. aceste șosete-N " Lui Ion îi plac aceste șosete." (Bobaljik, 2006: 5) Acordul complementului cu verbul-predicat se întâlnește, printre altele, în limbile uralice, unde are caracter opțional (Nikolaeva, 1999). În aceste limbi, verbele tranzitive și intranzitive au afixe care marchează acordul cu subiectul, aceste forme fiind numite, tradițional, conjugarea subiectivă. În plus, verbele tranzitive au și altă paradigmă, numită conjugarea obiectivă. Verbele la conjugarea obiectivă se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbele tranzitive au și altă paradigmă, numită conjugarea obiectivă. Verbele la conjugarea obiectivă se acordă atât cu subiectul, cât și cu complementul direct. Verbele tranzitive pot apărea fie la conjugarea subiectivă, fie la conjugarea obiectivă, astfel încât acordul cu complementul este opțional. Iată două exemple din ostiaca de nord, reproduse din Nikolaeva (1999): (4) a. Ma tăm kălaη wel-s-Ø-em. Eu acest ren ucide-trecut-sg.-1sg.SB "Eu am ucis acest ren." b. Ma tăm kălaη-ət wel-sə-l-am. Eu acești reni-pl. ucide-trecut-pl.CD-1sg.SB1 "Eu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
toate aceste limbi, acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO nu este permis, după cum nu este tolerat nici în română (cu excepția situațiilor menționate mai sus)92. În araba marocană și libaneză, acordul la singular cu cel mai apropiat conjunct este opțional, incompatibil cu legarea anaforică și limitat la predicatele non-colective (Badecker, 2007, Aoun et al., 1994). Aceste caracteristici le are acest tip de acord și în română. Vom face mai întâi o delimitare a fenomenului în română, apoi o trecere în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]