122,933 matches
-
la urma urmei, măi vie existența literară. Vehemență putea fi și ea percepută, de ce nu, ca un semn de igienă. Scenă literară morală și teoretică a devenit, după 1990, o agora unde se disputau idei, (i/a)moralități, curente de opinii, "școli". Iar spectacolul atitudinilor inflamate ținea și el de spiritul de agora. S-a revizuit și s-a recitit mult în postcomunismul românesc: au existat chiar și literați considerați a fi "demolatori", fiindcă dărîmau "idoli" consacrați. Personal, am văzut și
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
vedere, tehnic vorbind. "Mărfurile", fie ele idei, cărți, poziții, erau schimbate, negociate, investigate, puse sau nu sub semnul îndoielii, iar acest fapt era esențial. Ceea ce m-a neliniștit, însă, întotdeauna a fost felul în care s-au manipulat direcțiile și opiniile în cadrul cercurilor literare de putere și al polemicilor. Felul în care susținerea sau anonimatul unui scriitor depindea de cercul literar de putere din care acesta făcea parte. Cei singuratici, fără tutela, erau bănuiți și dintr-o parte și dintr-alta
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
ci în împrejurarea că e vorba de utilizarea ei în contextul literaturii. Cel mai important element al acestei perspective constă în faptul că literatura este, contractual, ficțiune, indiferent de evoluția ori de detaliile contractului cu pricina dintre autor și cititor. Opinia cea mai răspîndită, azi că și ieri, este că utilizarea limbii în ficțiunile literare diferă de utilizările uzuale în măsura în care descrierile fictive nu sînt nici adevărate, nici false. Aș susține mai degrabă ca daca descrierile care privesc realitatea pot fi verificate
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
punctul de vedere al lui Petru Creția în materie de editare al liricii eminesciene (și, să nu uit, dramaturgiei)? Nu e sigur deloc. Însă, oricum, neuitatul meu prieten Petru Creția a ținut să lase scris legatul sau de cunoștințe și opinii, care reprezintă un adevărat tezaur, posibil și necesar de valorificat cîndva. Să spun mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
dîrz în ideea de a interzice pur și simplu publicarea postumelor, considerate bruioane nefinisate pe care poetul nu le-ar fi publicat niciodată. Perpessicius, marele editor al liricii eminesciene, a fost și el, adeptul acestei dihotomii, dar (în răspăr cu opinia lui Ibrăileanu), publicînd postumele, ce-i drept, în secțiuni distincte. Punctul de vedere s-a păstrat și în anii cincizeci. Ion Negoitescu în celebrul studiu despre poezia lui Eminescu, publicat în 1967, a pornit de la această dihotomie, demonstrînd, magistral, superioritatea
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
fost este, deopotrivă, o naivitate puerila și un sacrilegiu la fel de vătămător. Referindu-se la unele interpretări hagiografice și utilizînd un nepotrivit limbaj heideggerian (Constantin Barbu, Paleologu-Mata, Marin Tarangul), regretatul Petru Creția le respinge hotărît că inutilizabile și dăunătoare. Să rețin opinia despre cartea lui Const. Barbu: "un tînăr exaltat în al carui creier fatală ăgîndire despre cuvinteă de origine heideggeriană, sanscrita învățată cu metode ezoterice, etimologiile onirice și purul și simplul delir hermeneutic se întrunesc într-o sinteză exemplara", adăugînd că
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
despre cartea lui Const. Barbu: "un tînăr exaltat în al carui creier fatală ăgîndire despre cuvinteă de origine heideggeriană, sanscrita învățată cu metode ezoterice, etimologiile onirice și purul și simplul delir hermeneutic se întrunesc într-o sinteză exemplara", adăugînd că opiniile sale sînt "o paradigmă negativă de care puține culturi au noroc". Asta pentru că Petru Creția pledează nu numai pentru o nouă ediție critică Eminescu, dar și pentru exegeze, noi și înnoitoare, altfel zicînd noi puncte de vedere - pe bază de
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
în cea mai mare parte, respectate. "Să mai amintim că V.T. a mai tradus românul lui H.J.Chr. von Grimmelshausen, Aventurosul Simplicius Simplicissimus (1967) și a publicat o Istorie a literaturii germane (1943). O pondere însemnată ocupă în carte și opiniile lui V.T. despre poporul german, cu spiritul sau de ordine, disciplina, chiar de disciplină oarbă (în nordul țării). Autorul operează pertinente deosebiri între spațiul nordic (protestant) și cel sudic (catolic), opțiunea să decisă mergând spre acesta din urmă, expresie a
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
de la care poate să revadă și să evalueze trecutul într-o nouă modalitate..." Într-o lume a mass-media, setea de informații favorizează - paradoxal - practicile serviciilor speciale de intoxicare, propulsînd în bătaia reflectoarelor, la rampă, fel de fel de "creatori" de opinie publică (așa-zișii "agenți de influență"). Mulți apar și dispar așa cum au apărut, ca într-o scamatorie de cea mai joasă speță. Ocultarea adevărului istoric tinde să blocheze memoria, inclusiv cea scrisă. Rescrierea istoriei impune, logic, accesul liber la arhive
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
Iugoslavia, asta înseamnă ignorarea majorității din cele mai multe țări ale acestei alianțe, majoritate care se declară de acord cu războiul din Iugoslavia. Or, din acest punct de vedere, acele ziare care se războiesc cu oficialitățile române trec sub tăcere sondajele de opinie care vorbesc despre marea susținere pe care intervenția NATO o are în țările componente ale pactului. Cît despre așa-zisa sfidare a opiniei publice despre care scrie Cotidianul, românii, chiar dacă sînt mitraliați cu atacuri la adresa NATO, pentru a manifesta împotriva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
acest punct de vedere, acele ziare care se războiesc cu oficialitățile române trec sub tăcere sondajele de opinie care vorbesc despre marea susținere pe care intervenția NATO o are în țările componente ale pactului. Cît despre așa-zisa sfidare a opiniei publice despre care scrie Cotidianul, românii, chiar dacă sînt mitraliați cu atacuri la adresa NATO, pentru a manifesta împotriva intervenției în Iugoslavia, nu par deloc dornici să iasă în stradă pentru a se alătura ziarelor care incită împotriva atacurilor NATO în Iugoslavia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
cu atacuri la adresa NATO, pentru a manifesta împotriva intervenției în Iugoslavia, nu par deloc dornici să iasă în stradă pentru a se alătura ziarelor care incită împotriva atacurilor NATO în Iugoslavia. * Cu toate acestea, ziarele care atacă puterea vorbesc în numele opiniei publice de la noi din țară. * În ciuda faptului că scenarii precum ruperea de Iugoslavia a regiunii Kosovo nu stau în picioare; ele au fost infirmate chiar de oficialități ale Alianței Nord Atlantice, ziarele care se războiesc cu NATO și cu oficialitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
și de exasperare că oricînd. Se află la sfîrșitul unor filmări, care s-au desfășurat "în condiții mai grele decît în studenție!"... Daneliuc refuză să se mai dezlănțuie în diatribe; a ajuns la concluzia că, "într-o țară în care opinia publică nu există", ele nu ar avea nici un efect, decît, cel mult, amuzamentul galeriei... În toată tristețea asta, e și un lucru bun: printre nemulțumiri și tracasări, Daneliuc scrie. A terminat românul "Marilena și cîteva voluptăți", o proza care, cîndva
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
ani, Kevin Williamson, Craven rămîne consecvent stilului sau de o persiflanta virulenta rezumata în replică unui personaj june "expert": "Filmele de groază nu produc psihopați, ci doar le stimulează creativitatea!" Afirmație caustica prin care scenaristul-regizor-producător-actor-monteur își susține o mai veche opinie conform căreia el perseverează în a face "serii" chiar și atunci cînd pare că a pus punct (vezi Freddy^s Dead: The Final Nightmare, după care faimosul erou cu degete-cutit, Kruger cel născut în 1984 în Coșmarul de pe Strada Elm
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
Fundațiilor Regale, unde îi publică două poezii și memorialistului. Era unanim stimat, dar cunoscîndu-i-se orgoliul nemăsurat, prieteni și adversari îi făceau multe farse, care îi înveninau viața, dramaturgul și prozatorul neavînd pic de umor, nutrind despre sine cea mai înaltă opinie, socotindu-se înalt specialist în toate, inclusiv în finanțe și strategie militară. Farsele care i se făceau - unele savuroase și bine puse, aici, în pagina - le cădea victima, tocmai datorită orgoliului maladiv. De reținut este și modul cum actrița Eugenia
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
realitate fizică impunătoare. Dar Ionel Brătianu a refuzat să pună în aplicare, crede autorul, cerințele fundamentale ale concilierii naționale interne (cu minoritarii care reprezentau peste 28% din totalul populației țării) și chiar internaționale, pregătind, astfel, calea spre dezastru. E și opinia pe care am aflat-o în amintită carte a d-nei Irina Livezeanu, aici demonstrată cu date imbatabile. Autorul nostru insistă și el pe contraproductivele măsuri ale guvernului liberal împotriva apariției Gărzii de Fier. Dl prof. Fischer-Galati apreciază favorabil guvernul Federației
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
înapoi la Ceaușescu e un simptom îngrijorător al disponibilității unora dintre noi de a renunța la libertatea individuală de dragul unor avantaje pierdute, asta face obiectul altei discuții. Pe de altă parte, însă, acești oameni care, azi, profita de libertatea de opinie pentru a regretă după regimul lui Ceaușescu, ar mai accepta, chiar și ei, să-și țină gură pentru a nu intra în conflict cu o nouă securitate à la Ceaușescu sau cu un nou partid unic care să le dicteze
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
mai gîndește, în alcătuirea sumarelor, la proporția masculin-feminin). * Dintre multele texte atrăgătoare ale acestui număr, ne vom opri la ancheta De ce se teme bărbatul român de feminism?, împărțită cu umor sexist: răspunsurile detaliate ale femeilor ocupă două pagini (14-15), iar opiniile bărbaților sînt culese mărunt într-un spațiu restrîns din pag. 26. Mai mult nici nu meritau, fiindcă, daca doamnele fac parte, toate, din categoria acelora pentru care feminismul e un subiect de studiu și reflecție, scriitorii își dau cu părerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
Nicolae Manolescu Dreptul la opinie este garantat nu numai de legea nescrisa a presei, dar și de libertatea cuvîntului pe care se sprijină, între altele, orice regim democratic. În dreptul la opinie se cuprinde și dreptul la replică. Cititorii revistei noastre știu că publicam, mai în
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
Nicolae Manolescu Dreptul la opinie este garantat nu numai de legea nescrisa a presei, dar și de libertatea cuvîntului pe care se sprijină, între altele, orice regim democratic. În dreptul la opinie se cuprinde și dreptul la replică. Cititorii revistei noastre știu că publicam, mai în fiecare număr, la rubrică Primim (dar nu numai), scrisori, articole, în general luări de poziție critice față de texte apărute în România literară. Indiferent cine, dintre redactorii
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
să alegem, cu inima împăcata, una ori altă, am preferat să le redau succint conținutul în această pagină. Nu fără un la fel de succint comentariu. Hazardul (sau necesitatea?) a făcut că scrisorile să ilustreze admirabil caracterul variat și contradictoriu al tuturor opiniilor oneste: fiecare dintre cei trei corespondenți are părerea lui, deosebită ori în opoziție cu a celorlalți (pe care, firește, n-o cunoaște). Doamna profesoară Aurelia Mioara Baltac îl critica sever pe dl Mihăieș, îndeosebi (mai bine zis, exclusiv) pentru atitudinile
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
trei corespondenți la care m-am referit ne amenință că vor renunța la abonamentul la România literară dacă dl Mihăieș continuă (ori dimpotrivă renunța) să colaboreze. Situație delicată din care n-avem cum ieși decît reînnoindu-ne convingerea că orice opinie civilizată se cuvine respectată și că cenzură și interdicțiile nu slujesc democrației. N-am dori să pierdem nici un cititor. Și cu atît mai puțin cititori de bună credință, cultivați și onești, precum autorii scrisorilor luate în discuție. N-am dori
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
onești, precum autorii scrisorilor luate în discuție. N-am dori să pierdem nici un colaborator. Și cu atît mai puțin unul de talia d-lui Mihăieș. Mai presus de toate, n-am dori să abdicam de la principiul nostru că dreptul la opinie (și implicit la replică) este sfînt și se cuvine protejat.
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
în fiecare zi vestită cetate, cărând în spinare pietre pentru templul decăderii morale definitive). E suficient, însă, ca un provocator ordinar precum Vasile Văcaru-Apartament să lanseze diversiunea grosolană că la Stoenesti au fost uciși "de către români 80 de români" pentru că Opinia publică să intre în fierbere! Lăsând de-o parte cifră (dar ce însemnătate pot avea cifrele pentru un senator care, spune presă, manevrează miliarde de lei?), e totuși o mare porcărie că, pe banii noștri, să fim intoxicați cu tâmpenii
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
în pofida asigurărilor care ni se tot oferă, cum că S.R.I. s-a despărțit irevocabil de fosta Securitate, măcar în privința concepției de viață treaba nu stă deloc așa. Ignorînd Constituția, S.R.I. se arătă în continuare teribil de grijuliu față de cuvînt, față de opinie. Gazetarii, scriitorii, intelectualii constituie încă o zonă potențial periculoasă pentru ofițerii de siguranță. Asta, pe de o parte. Pe de alta, pericolelor reale de destabilizare - economică, socială, politica - le sînt preferate pericole imaginare. Nu fracturile din societate stîrnesc interesul S.R.I.
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]