7,741 matches
-
de experiență, participare la conferințe tematice etc. Colaborarea școlii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare. În acest scop, am întreprins o cercetare experimentală, urmărind studierea posibilităților concrete de optimizare a comunicării școală-familie și a consecințelor pe care această optimizare le implică. Domeniul Parteneriatului cu familia vizează competențele de comunicare și cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului, considerat primul educator al copilului. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare. În acest scop, am întreprins o cercetare experimentală, urmărind studierea posibilităților concrete de optimizare a comunicării școală-familie și a consecințelor pe care această optimizare le implică. Domeniul Parteneriatului cu familia vizează competențele de comunicare și cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului, considerat primul educator al copilului. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic, prin diferite modalități, a unui parteneriat durabil și eficient
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
va fi furnizat sprijinul de care aceștia au nevoie pentru a crește și a învăța. Împărțirea responsabilității familiei și școlii privind acțiunea asupra capacității copiilor, a fost considerat centrul dezvoltării, al dezbaterilor și al obținerii informaților de orice natură privind optimizarea integrării sociale a elevului ca individ. Majoritatea instituțiilor educaționale au un grup formal de legătură școalăfamilie, fie că este comitetul de părinți sau consiliul școlii. Indiferent cum sunt denumite, relația școală familie pleacă de la convingerea că dacă adulții, în cadrul celor
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
ce leagă de spiritual. Desacralizându-se, cuvântul devine câmp de acțiune pentru Lucifer. Nu toate informațiile, ce ne invadează, sunt veridice sau necesare. Terminologia alambicată a științei materialiste, abstractizarea noțiunilor, bârfa, taclalele, manipularea politică, reclamele, sunt formele alienării cuvântului și vorbirii. Optimizarea nivelului informațional al vorbirii este ușoară și constă în selectarea celor ce spunem, anume să fie bun (adică just), adevărat și frumos și realizabilă, prin însăși punerea acestei probleme. Cele trei site. Într-o zi un om a venit la
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
cei implicați în desfășurarea proiectului, importantă rămâne sensibilizarea micilor cititori prin intermediul forței expresive a limbajului artistic, cu implicații asupra evoluției lor viitoare. Proiectul și-a demonstrat pe deplin eficacitatea, prin rezultatele obținute de beneficiari, fiind deschis intervențiilor din mers, în favoarea optimizării, în ansamblul său. Membrii echipei de lucru LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ CONCURS DE SELECȚIE 10 octombrie 2009 I.Întrebat ce înseamnă pentru el limba română, un elev a răspuns: „Pentru mine, limba română înseamnă tot ce am
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
toate celelalte metode de învățare prin cooperare și aceasta presupune următoarele avantaje: "-" Stimularea încrederii în sine a elevilor; "-" Dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului ; "-" Dezvoltarea gândirii logice, critice și independente; "-" Dezvoltarea răspunderii individuale și de grup; "-" Optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altcuiva. Mozaicul presupune următoarele etape: "-"Împărțirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind câte o fișă de învățare numerotată de la 1 la 4. Fișele cuprind părți ale unei unități de cunoaștere; "-" Prezentarea
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
feed-back oral sub formă de raport scris - de unde rezultă o funcție socială a evaluării - informează familia asupra rezultatelor obținute de preșcolari. După funcțiile pe care evaluarea le îndeplinește în cadrul procesului mai larg al stimulării potențialului biopsihic al copilului și al optimizării parametrilor generali ai dezvoltării acestuia, formele de evaluare utilizate în grădiniță sunt : a) Evaluarea inițială - constă în aprecierea nivelului general al dezvoltării copilului la intrarea în grădiniță sau în momentul integrării lui în diferite categorii de vârstă ale preșcolarității . Constituie
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
aceea ecologia a devenit studiu și pasiune pentru foarte mulți oameni de diferite domenii de activitate Ecologia nu se confundă cu protecția mediului sau combaterea poluării, ea fiind știința care se ocupă cu studiul creării și transferului de energie, în vederea optimizării și mai bunei gospodăriri ba naturii. Numeroase sisteme de învățământ au introdus în programele lor ecologia ca fiind un obiect de studiu, lecțiiile de ecologie atrag pe elev, apropiindu-l sufletește de natură. Modalități de mărire a atracției la acest
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
practica acestuia. Ea presupune elaborarea unor legități și corelări cu sprijinul cercetării științifice. Teoria baschetului trebuie considerată ca un sistem deschis, dinamic, complex, adaptiv și anticipativ. Conținutul principalelor sarcini și probleme ale teoriei baschetului ar fi: Studiul conținutului jocului; Studiul optimizării tehnicii și tacticii; Adaptarea la baschet a cuceririi celorlalte științe; Studierea și optimizarea pregătirii (inițiere, învățare, repetare, perfecționare); Probleme de selecție; Forma sportivă în jocul de baschet. I.2.2. Metodica baschetului Metodica baschetului explică și valorifică funcția aplicativă a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Teoria baschetului trebuie considerată ca un sistem deschis, dinamic, complex, adaptiv și anticipativ. Conținutul principalelor sarcini și probleme ale teoriei baschetului ar fi: Studiul conținutului jocului; Studiul optimizării tehnicii și tacticii; Adaptarea la baschet a cuceririi celorlalte științe; Studierea și optimizarea pregătirii (inițiere, învățare, repetare, perfecționare); Probleme de selecție; Forma sportivă în jocul de baschet. I.2.2. Metodica baschetului Metodica baschetului explică și valorifică funcția aplicativă a teoriei baschetului, reprezintă o formă de didactică specială care adaptează la specific metodele
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
177 11.4. Resurecția eficientistă postbelică 178 11.5. Declinul criticist și restaurator 179 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare 180 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70 181 Note și referințe bibliografice 182 Capitolul XII. Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologia 185 12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70 181 Note și referințe bibliografice 182 Capitolul XII. Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologia 185 12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12.5. Factorii optimizării curriculare moderne 198 12.5.1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
70 181 Note și referințe bibliografice 182 Capitolul XII. Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologia 185 12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12.5. Factorii optimizării curriculare moderne 198 12.5.1. Factorii determinanți 198 12.5.1.1. Trebuințele celui care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12.5. Factorii optimizării curriculare moderne 198 12.5.1. Factorii determinanți 198 12.5.1.1. Trebuințele celui care învață 199 12.5.1.2. Structurile școlare 200 12.5.2. Factorii dominanți 201 12.5
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12.5. Factorii optimizării curriculare moderne 198 12.5.1. Factorii determinanți 198 12.5.1.1. Trebuințele celui care învață 199 12.5.1.2. Structurile școlare 200 12.5.2. Factorii dominanți 201 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii 201 12.5
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care învață 199 12.5.1.2. Structurile școlare 200 12.5.2. Factorii dominanți 201 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii 201 12.5.2.2. Comunitatea locală 201 12.5.2.3. Progresul societății 202 12.6. Orientarea optimizării curriculumului modern 202 12.6.1. Criteriile orientării curriculumului modern 203 12.6.2. O metodă rațională de orientare a curriculumului modern 206 12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul modern 212 12.8. Organizarea curriculumului modern 215 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de învățare în curriculumul modern 212 12.8. Organizarea curriculumului modern 215 12.8.1. ABC-ul organizării curriculare moderne 215 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern 218 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare moderne 228 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular modern 232 Note și referințe bibliografice 232 Capitolul XIII. Preludii la simfonia curriculară postmodernă 235 13.1. Antimodernismul 235 13.2. Eșecul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi vom consemna tendințele evolutive și propria concepție cu privire la optimizarea curriculară în prezent și în viitor. Vom analiza aceste evoluții în spațiul educațional euroatlantic - ceea ce ne va obliga să urmărim procesele similare din România. Or, acestea din urmă comportă un specific care ne determină să începem cu câteva clarificări introductive
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secolului XX. În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii și modele de design curricular by man. Deocamdată, aceste proiecte generoase par utopice. În orice caz, sunt lipsite de responsabilitatea anankeică. Într-adevăr, în procesul de optimizare curriculară sunt implicați cercetători, proiectanți și manageri educaționali. Câți dintre ei își dau seama că îndeplinesc funcțiile moirelor, întrucât hotărăsc destinele celor care se formează pe baza modelelor curriculare concepute, proiectate și implementate de ei? Chestiunea esențială o constituie responsabilitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-o o afacere rentabilă. Eficientiștii tind să ignore dimensiunea umană a procesului educativ, reprezentând latura paroxistică a aspirațiilor „developmentaliste”. Ei sunt „obsedații profitului pedagogic”; • melioriștii: aceștia văd în curriculum un serviciu al reconstrucției și ameliorării sociale; mai simplu, sunt „sectanții” optimizării sociale (social improvement)48. Față de aceste orientări și-a manifestat scepticismul Jackson (1992) prin interogații care pot preocupa și școala românească: „Cine își poate permite astăzi șca specialist al curriculumuluiț să se considere doar umanist, numai autoformist (self-actualizer), exclusiv reconstrucționist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu Iluminismul și aceste curricula iluministe, Europa, cu școlile ei cu tot, a intrat în ceea ce istoricii numesc epoca modernă. Și abia în epoca modernă au apărut primele curricula explicite și s-a născut teoria științifică a dezvoltării și/sau optimizării curriculumului. Note și referințe bibliograficetc "Note și referințe bibliografice" 1. Titlurile complete sunt: Fama fraternitatis sau O dezvăluire a prea-nobilului Ordin al Crucii cu Trandafiri; și Confessio fraternitatis sau Mărturisirea vrednicei de laudă Fraternități a prea-cinstitului Ordin al Rozicrucienilor către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului de către Smith, Stanley și Shores (Fundamentals of Curriculum Development, 1950) și evoluează cu engineering-ul curricular realizat prin integrarea taxonomiei de obiective (Bloom), paradigmei mastery-learning (J.B. Carroll) și a ierarhiei tipurilor de învățare (R.M. Gagné) în designul curricular și optimizarea curriculumului din anii ’70; intră în declin în anii ’80, odată cu declanșarea contestațiilor postmoderne; - etapa postmodernă începe în anii ’80 cu critica engineering-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grav afectată de erori de proiectare și implementare? 10.9. Modelul dinamic al lui McGee (1997)tc "10.9. Modelul dinamic al lui McGee (1997)" Critic înverșunat al teoriilor tradiționale, neozeelandezul Clive McGee a propus în 1997 un model de optimizare a curriculumului pe care îl considera modern și, bineînțeles, infailibil. Dar ideile sale se înscriu în continuitatea aceleiași tradiții moderniste - în sensul în care am definit-o anterior 20. McGee a realizat un model mai integrat și mai interdependent decât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lessons from Research and Experience, McCutchan, Berkeley, 1979. 13. Lucrarea lui C. Marsh Key Concepts for Understanding Curriculum (Falmer Press, Londra, 1992) este una dintre cele mai complete și mai clare sinteze realizate în secolul XX în legătură cu frământările teoretice privind optimizarea curriculumului în spațiul euroatlantic. 14. Vezi nota apreciativă de mai sus. 15. Hilda Taba poate fi considerată cea mai proeminentă personalitate a teoriei curriculumului din a doua jumătate a secolului XX. S-a evidențiat mai ales prin implicarea în reformele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]