658,900 matches
-
mai mult sau mai puțin instinctiv... Nu e tocmai așa, pentru că arta abstractă a exaltat forma pură. Forma pură, detașată de orice legătură cu Adevărul. Nu cred că e vorba despre anamorfoză, căci anamorfoza e o deformare a ceva de ordinul unui obiect exterior; ori, tocmai acel obiect exterior e refuzat de arta abstractă. E mai degrabă ruptura cu lumea de forme naturale și punerea în concurență a formelor inventate, a formelor considerate create, cu formele create de Natură. Faptul mi
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
a da relației cu Eminescu un caracter oficial. Bărbatului i s-au iertat escapadele, femeii, nu. în plus, lui, marelui artist, i s-a recunoscut cu multă nonșalanță dreptul de a privi de sus, luciferian, meschinăriile existenței, iar reticențele de ordin social ale Veronicăi au fost taxate de meschinărie mic-burgheză. Lumea în care au trăit, victoriană și destul de puritană, n-a jucat nici un rol în aceste aprecieri discriminatorii. Eroii incompletului schimb epistolar păreau, în ochii istoricilor literari, cu desăvîrșire desprinși de
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă/ Ram marea cea adâncă/ Și lumea nu le-ncap;" Pauză de respirație! Dincolo de valoarea versurilor de față, o remarcă de ordin lingvistic... Înțeleg că un izolat etnic că Budai-Deleanu, printre puținii români de la Lemberg, pe la sfârșitul secolului XVIII, a putut lua înlesniri cu cuvintele românești; dar nu cumva Bolintineanu (aici: rate, ram) și alți poeți din anii '40-'70 ai veacului
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
iliesciană nu era decît un surogat compatibil nu doar cu risipirea brutală a manifestanților din Piața Universității, ci și cu vandalicele și sîngeroasele mineriade ce se profilau la orizont... Și acum urmează două neadevăruri marcante, primul din ele, vai, de ordin fizic: Vedeți, dintre cei care cît de cît făcusem ceva înainte, cei care schițasem un gest - scriitori, istorici - nimeni, nici unul, nu a participat la Piață dintre intelectualii "disidenți" ai României". În realitate, la celebrul balcon au luat cuvîntul, între mulți
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Theodorescu. Oare d-sa consideră că acolo unde nu cuvîntează d-sa nu pot exista intelectuali "disidenți"? Oare așa se face istoria, ștergînd pur și simpl cu buretele faptele ce nu intră în tiparul unei preconcepții? Al doilea neadevăr, de ordin moral, nu e mai puțin grav: "Piața Universității n-a fost nici o școală a democrației, ba chiar a fost o școală a intoleranței, n-a fost nici o școală a oratoriei, ba chiar a fost locul unor discursuri inepte". Chiar dacă numeroasele
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
este completat de cel de-al doilea, mai pregnant în descripții și cu o la fel de evidentă spaimă ontică sau, mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu cele de ordin valoric, expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul de superioritate, și se înscrie perfect în discursul obișnuit al artei românești contemporane, evident în acea zonă care privește limbajele convenționale. Râmnicu-Vâlcea are, în acest caz, doar o simplă semnificație
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
și acum, să recenzez cartea, care ar merita-o din plin, impresionantă evocare a unei lumi dispărute în bună parte, a unor oameni de seamă, trăitori în exilul parizian al anilor '50. însemnările de față pornesc de la o surpriză de ordin, așa-zicînd, personal: și eu i-am cunoscut, chiar dacă nu atît de bine, pe mulți dintre cei portretizați cu mare talent de Virgil Ierunca și aș putea depune mărturie în privința validității morale și psihologice a portretelor. I-am întîlnit (deși ne
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
sub semnătura lui G. Gellianu. În articolul O veche polemică și un nou pseudonim, apărut în Convorbiri literare, nr. 7 din 1981, și în cele două ediții ale Dicționarului presei literare românești (1987 și 1996) am adus, cred, argumente de ordin filologic, în sensul că autorul celor două articole este același Petre Grădișteanu. Până în prezent, din cele peste 20 de recenzii la Dicționar, nu rezultă că această opinie a fost infirmată. În cele ce urmează, reiau argumentele și concluzia la care
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Și nici măcar tot conținutul ei, trecut în procesul verbal, nu mai există. De pildă, fotografiile cu primele două soții ale scriitorului. Peste aceste dificultăți de natură, să-i zicem, "istorică", legată, adică, de misterele regimului totalitar, vin și dificultăți de ordin intim, privitoare la viața familială a lui Preda. Nu-i cerea el unui prieten să-i găzduiască fotografiile fostelor neveste din cauza îndîrjirii cu care fiecare dintre acestea urmărea să distrugă imaginea celorlalte? Și ce e cu bolile de care suferea
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
că nu-i puteți refuza pe japonezi, sau pe americani, care au bani mulți, care vă vor da cutare sau cutare lucru. Iar dacă conservatorul spune că nu poate, pentru că lucrarea e fragilă etc., va trebui să se supună totuși ordinului... Cred că trebuie să știm să spunem nu... Dar, așa cum vă spuneam, este o problemă de sistem... Aș putea să vă dau exemplul muzeelor din Sibiu, din Cluj, al Muzeului Național București... Pentru că am evocat organizarea marii expoziții de artă
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
înțelege cît este de umilit îi conferă o anume liniște și un fel de imobilism care îi dau relief. Neimplicarea sa afectivă devine un standard și pentru ceilalți. Rezistă dinamicii delirului colectiv, cînd toți evreii se reped, la început din ordin, apoi prinzînd gustul superiorității provizorii, asupra evreului care interpretează, la comanda ofițerului, rolul lui Shylock, spunîndu-i, țipîndu-i, în timp ce-l lovesc și-l maltratează că e "un jidan împuțit". Aceasta e limita, fundul prăpastiei: condiționate adecvat, victimele se solidarizează în persecutarea
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
chiar mai patetice decît ale mele, și n-ar fi îndrăznit pentru nimic în lume să ia în deșert numele lui Stalin". Aidoma acuzaților de la Nürnberg, Beniuc se apără afirmînd că nu el a elaborat legile, nu el a emis ordinele etc.: "De ce nu se întreabă nimeni cine a elaborat diferitele documente de partid privitoare la cultură, artă, literatură ș.a.m.d.". Dar cine a aplicat cu rîvnă aceste legi, ordine, documente, aceste directive? Cine s-a proclamat mereu soldat al
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
că nu el a elaborat legile, nu el a emis ordinele etc.: "De ce nu se întreabă nimeni cine a elaborat diferitele documente de partid privitoare la cultură, artă, literatură ș.a.m.d.". Dar cine a aplicat cu rîvnă aceste legi, ordine, documente, aceste directive? Cine s-a proclamat mereu soldat al partidului? Orice s-ar fi întîmplat, impunitatea, sub comunism, îi era de altfel asigurată: "Acesta a fost și motivul pentru care nu m-am sinchisit cîtuși de puțin, părăsind Conferința
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
e nimic. Ai spus, ai spus!". Lupta între cei doi dinozauri ai literaturii noastre "angajate" e un spectacol deloc lipsit de savoare. Zaharia Stancu e debarcat cu "delicatețe din Comitetul de conducere al Societății Scriitorilor, acordîndu-i-se un premiu, la un ordin de sus și cu sugestia tehnică a inventivului în rele Eugen Jebeleanu: "Jebeleanu a spus: "Să știi că este o idee foarte bună. Înțeleg ce vrei să faci: să-i dăm premiul și să spunem că, pentru a i se
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
aer de ireverențiozitate suspectă, amintind celebrele scene din Le cousin Pons". În fine, pasajele exegetice corespund de asemenea unui fond de obiectivare prin explicația de specialitate: "Citesc canto cinquo și sette din Orlando innamorato cu satisfacții necurmate și de un ordin foarte înalt. Fac o apropiere utilă între fondul nostru folkloric de balade și arta mediteraneeană, de fapt arta cu un singur cuvînt căci este singura". Dar, evident, predomină subiectivitatea ascuțită, sensibilă pînă la delir. Uneori cu o notă picant-detectivistică, ramificată
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
pot admira frescele lui Chagall de la intrare, bînd șampanie sau mîncînd delicioase tarte cu fructe. Un tip de newyorkez nu există. El poate fi, eventual, turistul european, japonez sau american din California ori din Texas. Numărul acestor vizitatori e de ordinul milioanelor și pe ei îi remarci înainte de toate, bîntuind pe Fifth Avenue, la Guggenheim sau oriunde li s-a spus că e ceva de admirat, într-o amestecătură de gusturi, care face să nu fie distinse trăsurile de la Central Park
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
mai ceva decât Postelnicu și Măgureanu la un loc. în ciuda eforturilor disperate ale familiei, în ciuda campaniilor susținute de revista "22" ne aflăm, astăzi, la zece ani de la căderea comunismului, exact în aceeași situație în care ne aflam pe când Ceaușescu dădea ordinul de lichidare al incomodului contestatar. Am scris, în ultimii ani, de mai multe ori despre " Cazul Ursu", am semnat liste de prostest, am reproșat puterii actuale că nu e cu nimic mai bună decât cea anterioară. în tot acest timp
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
Nordul se dovedește a fi etern principiu al distrugerii, voind să extindă haosul asupra tuturor locurilor în care apar idei generatoare de cosmos. Dacă în poezie realul este învăluit în imaginar, proza politică a lui Eminescu abundă în precizări de ordin istoric, trădînd de multe ori o erudiție ieșită din comun, și în analize lucide exprimate fără nici un echivoc. Poetul urmărește cu atenție mișcarea de idei politice din țările europene. În 1876 el publică în Curierul din Iași un articol intitulat
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Pierre Chaunu, Alberto Teneti, Jacques Le Goff, Georges Duby (pe ultimul a avut bucuria a-l cunoaște personal, mai tîrziu), Pavel Chihaia ajunge la a opera analogii între operele de artă veche studiaite și alte referințe ale timpului lor, de ordin pluricultural, încercînd a stabili "criterii de judecată și apreciere mult mai largi". Pornind de la temele legate de arta românească a secolului al XIV-lea și vechile noastre cetăți de scaun, Curtea de Argeș și Cîmpulung, specialistul format din mers elaborează un important
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
str. Vasile Lascăr nr. 114, compus din parter și etaj, în valoare de 600.000 lei, și trusou și mobilier evaluate la 100.000 lei". Căsătoria fusese aprobată de Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul Marinei la 22 aprilie 1935 prin ordinul nr. 608. Ajuns căpitan, Călin Botez comandă trei vedete în timpul războiului, apoi lucrează la Externe, de unde este trimis atașat militar al României la Lisabona. Mergând pe urmele tatălui său, a avut și preocupări literare: a colaborat la revistele militare și
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
General trebuie să se decidă. Ori se autosesizează, așa cum scrie în misia acestei instituții, ori așteaptă să fie sesizat de cei care au un ce interes în acest scop. Cînd Parchetul General se sesizează în urma unor sugestii cu iz de ordin respectabilitatea sa tinde către zero. Cronicarul își amintește că a semnalat Parchetului de nenumărate ori că a uitat să se autosesizeze împotriva încălcărilor grosolane ale Constituției României din săptămînalul ROMÂNIA MARE. Licența pe care o folosește Cotroceniul, de a atrage
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
Gheorghe Grigurcu Construită, în timp, pe două registre, cu o aparent radicală deosebire, creația lirică a poetei și pictoriței clujene Mariana Bojan e în măsură a-și releva o lăuntrică unitate. Ruptura e mai mult de ordin plastic decît de substanță morală, aceasta din urmă, în pofida unei linii evolutive, dînd tonul omogenizator al unei poezii a candorii vulnerate, semnate de o ființă "rău vindecată/ de copilărie". E adevărat că prima etapă pare a ilustra un festin al
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
providențială din greutățile financiare în care mă găseam. Cele 23.000 lei, pentru care fusesem sechestrat, erau acum plătiți, dar agentul fiscal mă avizase că va trebui să plătesc anticipat alți 28.000 lei tot cu anticipație, că așa este ordin de sus. De unde noua plată, cînd recolta viei de anul acesta n-are cumpărători, din cauză că toată lumea este săracă? Nevastă-mea s-a gîndit la această perspectivă și a primit darul fără să mă întrebe. Astfel am constrîns pe foștii mei
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
confirme sentimentul tânărului ofițer, explicabil de altfel în acele clipe de intensă uzură psihică, cum că "într-o vreme, plutonul meu furniza mai toate patrulele batalionului ...". Astfel după câteva zile de repaus și de instrucții de trupă, s-a primit ordinul ca începând cu 1 iulie 1917 în cadrul Diviziei 7 Infanterie să se constituie un regiment de marș, care să se deplaseze spre zona frontului. Prin urmare, la 1 iulie 1917 se ordona ca sublocotenenții Popescu Victor și Camil Petrescu, din
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Rezultatul recunoașterilor cu memoriul și schița le voi primi în ziua de 2 iulie la ora 12. Comandantul Brigadei 14 Inf. Colonel, indescifrabil" 1 iulie 1917 ora 16 "Sublocotenent Petrescu Camil și - " - Popescu Victor către Regimentul Suceava No. 16 La ordinul confidențial nr. 2205 relativ la recunoașterea drumului bivuac - Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta. 1) Zonă la cota 40 NE Tecuciu drumul urmează șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci. De la această cotă urmează pe drumul de exploatare până la
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]