3,010 matches
-
corpul cl?dîrîi, curte ?i turnuri de flancare � �n leg?tur?, se crede, cu date astronomice. Construc?ia, foarte simpl? la exterior ?i boltit? de ogive, este influen?at? ?i de goticul cistercian, ?i de fort?re?ele construite �n Orient de crucia?i precum Krak-ul Cavalerilor (Siria, secolele XII-XIII), ceea ce nu exclude ?i unele rafinamente decorative �n interior, aceast? locuin?? fiind destinat? unei str?lucitoare cur?i imperiale. Că fort?rea?? capabil? s? accepte luxul, Castel del Monte anun??, de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care produc �ntr-o manier? artizanal?. Dar, �n jurul lui 1900, mi?carea Arts and Crafts propune �n magazinele Liberty, la Londra, un mobilier simplu, func?ional ?i ieftin, fabricat la mă?în?. Revista �The Studio� (1893) este suportul acestei noi orient?ri pragmatice mai degrab? dec�ț ideologice. Tot �n vremea aceea, arhitectul Ch. A. Voysey (1857-1941), mai cu seam? �n casă să The Orchard (Hertfordshire, 1899), se �ndep?r-teaz? de medievalismul fondatorilor ?i deseneaz? forme simple ?i elegante, măi degrab
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a numeroase albume, �n Fran?a ?i �n Anglia. Modelele vin din tradi?iile locale, din Italia, din Orient, chiar ?i din Extremul Orient. Fiecare proiect se singularizeaz? printr-o volumetrie, prin deșchideri ?i plan, toate asimetrice ?i contrastate, ca ?i prin materiale ?i folosirea lor tradi?ional?. 2. Arhitectur? ?i industrie P?trunderea industriei �n construc?îi �n timp ce istoricismul conținu? s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi constructive, �n acela?i timp func?ionale ?i eroice, din beton armat. 2. Internă?ionala modernist? Doctrina arhitectural? ?i urbanistic? modernist? care se elaboreaz? �n Europa �n cursul anilor �20 este progresist?. Ea prive?te teme artistice, aspecte tehnice, orient?ri estetice, dar aceste precepte trebuie puse �n practic? cu ?eluri sociale. �ntr-adev?r, arhitectul, urbanistul, inginerul care-?i exercit? profesiunea �n s�nul unei societ??i democratice au o responsabilitate deosebit? �n elaborarea am-bientului cet??enilor. Dezvoltarea tehnic? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un monument al lui Victor Emanuel ridicat pe undeva prin Italia 1. Creațiile acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi păreau jurnalistului precum "faimoasele diplome din Bruxelles pe care stetea scris " bon pour l'Orient ""2... A fost lectură care ne-a îndemnat să căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se mai găseau și în atenția unei părți a presei de la București ("Cronică", "Gazeta", "Voința Națională" etc.), ce se dovedea a fi extrem de critică în general la adresa diplomelor obținute la Bruxelles, al căror calificativ ar fi fost: "Bon pour l'Orient"104. În fine, trebuie să mai spunem că Universitatea Nouă avea o deschidere internațională remarcabilă: îi amintim aici pe profesorii din afara Belgiei care au predat sau au ținut conferințe la Institutul de Înalte Studii - R. Michels, frații Reclus, E. Ferri
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de inginer la Bruxelles, în varianta lor științifică, fără drept de exercitare a profesiei în Belgia, au avut cariere strălucite în România în domeniul ilustrat de studiile lor din străinătate. Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor academice conferite de acestă; cine erau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
interpretare în Timpul (Eminescu) și în Românul. Sursa diferențelor de opinie este prezentată chiar din secvența inițială a articolului semnat de Eminescu: „Într-unul din numerele trecute am publicat un articol dintr-un jurnal francez asupra politicei prințului de Bismark în Orient”. Se remarcă, pe parcursul articolului, folosirea tehnicii persuasive a citării. Astfel, în articolul de față sunt prezente trei citate, fiecare dintre ele cu roluri diferite. În primul rând este citată sursa polemicii, anume secvența din articolul jurnalistului francez care naște controverse
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
de depășire a condiției provinciale apare și într-o notă apăsătoare, semnată de către Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani: [...] Firește că, în cămara ascunsă a inimii noastre, cei mai mulți ne închinăm acelora cari, prin strălucirea culturii lor, împodobesc poarta orientului european, dar, rotind ochii împrejur nu trecem cu vederea nici pe cei cari, ca și noi, viermuiesc în neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care profesorul Enrico Montanari. Aspectele care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul Pavel la Grigore de Nyssa și la întreaga teologie negativă sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă la limitele ei, e folosită pentru a trimite spre ceea ce este dincolo de formulare și concept. Un asemenea tip de formulare își pune atent în scenă propria depășire, mobilizează intelectul spre Tăcerea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aproapelui. Istoria, pentru el, nu advine. Or, ea e necesară pentru împlinirea apocalipsului. Toată trecerea de la natură la persoană e împlinită de el pe plan mistic, nu istoric, social, moral etc Unirea Bisericilor ar fi singura cale de a restitui Orientul prezenței istorice fără ca el să se renege pe sine. A parcurge fiecare moment al istoriei cu conștiința verticalei, a deschide fiecare moment al istoriei spre zenit, a-i extrage seva de transcendență : iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
artificială, o prelungire a efortului său cognitiv. Invențiile au fost posibile ca niște consecințe ale științei. Ele nu-l exclud pe Dumnezeu dar nici nu-i oferă un loc printre ele. Occidentul este cu precădere o lume a civilizației iar Orientul una a naturii, al tradiției. Întâlnirea dintre Orient și Occident a fost tematizată de mulți gânditori și puțini au fost cei care au văzut această întâlnire ca o completare. Unii au descris-o în termeni de ciocnire a civilizațiilor. Orientul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Orientul una a naturii, al tradiției. Întâlnirea dintre Orient și Occident a fost tematizată de mulți gânditori și puțini au fost cei care au văzut această întâlnire ca o completare. Unii au descris-o în termeni de ciocnire a civilizațiilor. Orientul lui Pearl Buck, China, este o oază unde modernitatea, deși există, nu destituie sacralitatea. Locul lui Dumnezeu nu este umplut de alte dimensiuni lumești. Nici măcar revoluția bolșevică cu ateismul ei atoatedevastator nu distruge nevoia de împlinire a omului prin sacru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dreptul utopic, himeric. Gabriel Liiceanu comenta în același sens, în dialogul amintit din Euphorion. Cititorii vor fi sensibili, desigur, la delicatețea formulărilor sale: Aici e partea tristă a lucrurilor... Căutând un punct de echilibru între un Occident depravat și un Orient trist și mizer, căutând să întrupeze undeva măsura, o plasase în R.D.G. (sic !, n.n.). Acolo oamenii erau civilizați cât trebuie, fără să fie dezorientați. O aberație !... Căuta un punct dincolo de configurațiile occidentale și dincolo de neîmplinirile românescului... Dacă ar fi de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
femei a fost aproximativ 2/1 [9,12,13]. Raportul dintre pacienții femei și bărbați afectați de boala Takayasu este de aproximativ 4/1 cu toate că s-au raportat și cifre de 7/1 [14]. Cel mai adesea, boala apare în Orient cu o incidență de 1-2% în timp ce incidența în SUA, raportată de Restrepo și colaboratori [15] pe baza unor studii necroptice, a fost considerabil mai mică: 0,11%. Motivele unei incidențe crescute în anumite grupuri rasiale se pot, în parte, explica
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Imperiul otoman protectorat al său de facto, era interesată să urmărească îndeaproape evenimentele din Europa de sud-est și să intervină cu promptitudine atunci când situația o cerea. O eventuală cucerire a Strâmtorilor de către Rusia ar fi antrenat un haos general în Orientul Apropiat și Mijlociu, precum și în nordul Africii, unde posesiunile turcești s-ar fi declarat rând pe rând independente sau ar fi fost ocupate de alte Mari Puteri europene, ceea ce ar fi pus în pericol tot comerțul britanic în Levant și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
predea flota turcească și să-și limiteze stăpânirea, recunoscută ca ereditară, doar asupra Egiptului. Nimeni, nici chiar Palmerston, nu se gândise cu seriozitate la alungarea sa din Egipt pentru că aceasta ar fi afectat decisiv echilibrul de forțe nu numai din Orientul Apropiat, dar și din Europa. Triumful lui Palmerston a fost complet când, la 13 iulie 1841, a fost semnată la Londra, de către Anglia, Rusia, Austria, Prusia și Franța - reintegrată în Concertul european sub noul prim-ministru Guizot - Convenția Strâmtorilor, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
expeditionar francez în frunte cu maresalul Achille Leroy de Saint-Arnaud. După jonctiune, aliații au intrat în Varna. Toate acestea reprezintă tentative ale Angliei și Franței de a lărgi scena confruntărilor din sud-estul Europei, în nordul continentului, sau chiar în Extremul Orient. în același scop, în lunile februarie și martie ale anului 1854 au avut loc negocieri pentru încheierea unui Tratat între Anglia, Franța, Austria și Prusia, prin care Londra spera să obțină o poziție comună în privința evacuării Principatelor și a garantării
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Atunci însă când vede lumina doar în nălucire, e sufletul care și-a pierdut aripile, esența zborului zeiesc, fiind "doar o fărâmă de zeu;/ Căci ce-i zeul ce-și pierde arìpele?". Zborul e posibilul imponderabil, înălțarea și orientarea spre orientul vederii, spre unitatea care vine de sus, adică din cer. Tema platoniciană a atelajului înaripat - imagine a sufletului - pune accentul tocmai pe "firea aripii - prin care sufletul se înalță"46: "natura a înzestrat aripa cu puterea de a face ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
medierea diafană în care să se producă 12. Nu există drum spre revelație, și nici timp în așteptare, timp al exilului în pustie 13. Un etern azi al posibilității imposibilului, care e însuși posibilul revelației: "Numai o dungă subțire la orient". Orient fără orizont, căci el e doar orientarea spre răsăritul înțelesului mediat de propria apariție în înțelegere, arătând înălțimea originii de atins: "Un soare egal atent/ Și o mare nemișcată. Ce naufragiu s-o agite?". Ce dispariție să o tulbure
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
diafană în care să se producă 12. Nu există drum spre revelație, și nici timp în așteptare, timp al exilului în pustie 13. Un etern azi al posibilității imposibilului, care e însuși posibilul revelației: "Numai o dungă subțire la orient". Orient fără orizont, căci el e doar orientarea spre răsăritul înțelesului mediat de propria apariție în înțelegere, arătând înălțimea originii de atins: "Un soare egal atent/ Și o mare nemișcată. Ce naufragiu s-o agite?". Ce dispariție să o tulbure, dacă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și simplul fapt că se dă? Or nevăzutul donației este un invizibil, un insesizabil saturat intuitiv: "Trecem printre columne albe, diafane, firește/ Insesizabile". Diafanul e chiar imaginea trecerii printre, într-un dincolo din ce în ce mai îndepărtat 14; nu apariția în vedere, ci orientul care poartă vederea înspre originea (oriens / origo) ființei de lumină 15, transparența primitoare a luminii "ploii lactee" ori cea "asemeni vuietului dintr-o marină scoică". Ce se vede, spuneam, nu se are în vedere, dar se primește în vedere, creează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o clipă, inima mi se făcuse cer"73, aceasta în virtutea formei transparente a inimii strălucind în lumina frumosului care îi imprimă suflul, ducând cerul mai departe 74. Diafana povară e acum izbăvire, ritm al suflării și orientare a vederii spre orientul inaparent; ochiul care vede iubind și ceea ce el vede în iubire ard împreună "de-același foc ceresc"75, răsfrânt în inima prin care se vede cerul. În numele iubirii: căderea în forma de sus Sonetul CLXX (16)76 este o chintesență
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]