1,914 matches
-
Nanei, în cele din urmă, datorită banilor și influenței contelui, au cedat. Spectacolul a fost un eșec răsunător. În presă apăruse un articol satiric la adresa ei " Musca de aur", ce împrăștia microbul morții, aruncând o strălucire de piatră prețioasă, ce otrăvea bărbații... Pe banii contelui Nana și-a amenajat un apartament luxos în stil Ludovic al XIV-lea, cu un salon deschis notabilităților, cu un costisitor pat ornat cu aur și argint. Marchiza trotoarelor, rentiera prostiei bărbaților, cum era batjocorită Nana
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu bestialitate, cu sadism, în cântecele lăutarilor care-i acopereau țipetele, de-i plângeau toți de milă. Paraschiv, și el cotonogit, zăcea cu fierbințeli în trup. Când și-a revenit, i-a apărut bănuiala că Didina îl trădase și era otrăvit de ură. Didina nu a avut curajul să fugă cu Paraschiv, deși ar fi vrut, că-i era drag. Frica față de Bozoncea a decis și, pentru că acesta i s-a părut mai puternic, s-a cununat cu el. Din furatul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În aer liber, sub lumina soarelui trebuie să vă adunați și să dați frâu liber dulcelui sentiment al fericirii voastre. Plăcerile voastre să nu fie nici efeminate, nici mercenare, nimic din ceea ce miroase a constrângere și interes să nu le otrăvească, să fie libere și generoase ca și voi, soarele să vă lumineze nevinovatele spectacole; veți forma voi înșivă unul, cel mai demn pe care l-ar putea lumina. Dar care să fie până la urmă obiectele acestor spectacole? Ce va fi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de extremă sărăcie, și nu poate să ofere decât lacrimi copiilor ei care-i cer pâine. Căutați cât vreți în istoria eroilor o întâmplare mai înduioșătoare, mai morală, într-un cuvânt, mai tragică; iar în momentul în care nefericitul se otrăvește, în momentul în care, după ce s-a otrăvit, află că cerul îi venea în ajutor, în acest moment dureros și îngrozitor, în care, ororii de a muri, i se adaugă regretul că ar fi putut trăi fericit, spuneți-mi ce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decât lacrimi copiilor ei care-i cer pâine. Căutați cât vreți în istoria eroilor o întâmplare mai înduioșătoare, mai morală, într-un cuvânt, mai tragică; iar în momentul în care nefericitul se otrăvește, în momentul în care, după ce s-a otrăvit, află că cerul îi venea în ajutor, în acest moment dureros și îngrozitor, în care, ororii de a muri, i se adaugă regretul că ar fi putut trăi fericit, spuneți-mi ce îi lipsește acestui subiect pentru a fi demn
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
deloc seama de scurta lui trecere pe la don Salluste. Mulți oameni superiori au avut momente mai dificile și au pornit de tot atât de jos. Atunci de ce atâtea nazuri, cu acest cuvânt de lacheu? de ce să plângi în hohote? de ce să te otrăvești? Stranie inconsecvență: nu are nimic dintr-un lacheu și moare pentru că este un lacheu. Ajungem aici la exagerarea făcută pentru un cuvânt, la mizeria poveștilor inventate; s-a spus adesea că o primă minciună cere o serie întreagă de minciuni
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
află în relații de interdeterminare, literatura era mai vagă decît istoria, datorită documentelor acesteia din urmă. După părerea lui, evoluția organică a României a fost stînjenită de greșelile politice ale liberalilor după independență. Drept urmare, România a adoptat modele culturale străine, otrăvindu-și sufletul. Arta ei s-a umplut de hidre odioase, ale căror numeroase capete hidoase Iorga, înveșmîntat în haine de luptă, a pornit să le distrugă. Vederile lui istorice și estetice formează un tot unitar, iar critica lui literară s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se născuseră În Indii și nu văzuseră niciodată Olanda) reveneau „acasă”. Până la sfârșitul anului 1957, dată la care președintele Sukarno a Închis Indonezia pentru oamenii de afaceri olandezi, numărul celor „repatriați” era de ordinul zecilor de mii. Experiența decolonizării a otrăvit viața publică olandeză, deja foarte afectată de suferințele din război. Mulți foști coloniști și prietenii lor alimentau așa-zisul „mit al bunei guvernări”, blamând stânga pentru eșecul Olandei de a-și restabili autoritatea colonială după episodul ocupației japoneze. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
proiect de ameliorare a societății - adică pretenția că socialismul, social-democrația, comunismul, naționalizarea, planificarea centralizată și reformele sociale progresiste țineau toate de același proiect politic - a Început să aibă efect de bumerang. Logica era următoarea: dacă Lenin și urmașii lui au otrăvit fântâna dreptății sociale, atunci toți suntem atinși. În lumina istoriei secolului XX, statul constituia mai degrabă problema decât soluția, și nu numai (sau nu exclusiv) din motive economice. Ce Începe cu planificarea centralizată sfârșește cu omuciderea centralizată. Era, bineînțeles, o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
primiseră cu brațele deschise pe comuniști și chiar le Înlesniseră acapararea puterii Întunecau amintirea ocupației germane. În orice caz, suferințele Îndurate de polonezi În timpul războiului eclipsau tragedia evreilor și, Într-o anumită măsură, concurau cu aceasta: „victimizarea comparată” avea să otrăvească relațiile dintre polonezi și evrei vreme de zeci de ani. Juxtapunerea celor două tragedii rămâne nerecomandabilă. În război muriseră trei milioane de polonezi (neevrei), număr care, deși proporțional mai mic decât rata mortalității În rândul evreilor sau În unele zone
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nu și-a negat și nu și-a părăsit credința. Pătimirea crudă, jertfirea și crucificarea nu l-au doborât. Logodit cu moartea, moartea, numai moartea legionară i-a fost cea mai scumpă nuntă dintre nunți. Liber într-o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate și gândire proprie. Gloatele băteau din palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a acoperit pământul lui Dumnezeu” Înregistrează situații dramatice, fiind o ilustrare excepțională, de Înaltă realizare artistică, a unei psihologii a groazei și a panicii. Experiența tragica acumulată de Ștefan Gheorghidiu, cunoașterea războiului, a unei realității crude, conduc spre limpezirea sufletului otrăvit de veninul geloziei. Reîntors acasă, după zilele de spital, unde și-a vindecat rana dobandită În război, Ștefan Gheorghidiu este cuprins de o liniște neobișnuită. Un bilet anonim Îi dezvăluie că nevastă-sa Îl Înșală „cu un individ Grigoriade, care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dorința de a-i ajuta pe cei bolnavi și suferinzi. De când mă știu, salvam și doftoriceam animale, păsări și chiar insecte. Când eram foarte mică, îmi amintesc că salvam câinii de preerie pe care tatăl meu îi gazase sau îi otrăvise. Aceștia erau o mare pacoste pentru fermieri, așa că toată lumea încerca să-i extermine. Eu îi adunam pe cei bolnavi și îi făceam bine, până într-o zi, când tatăl meu mi-a găsit „clinica”. Pe la șapte ani, mi-am revenit
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context și opinia separată emisă de Ion Budai-Deleanu în De Originibus Populorum Transylvaniae în răspărul tezei exterminării dacilor: "De altfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]