2,905 matches
-
nu poate găsi nici o rațiune în frământările unui om, "infinit dramatic și nefericit", pentru care totul se reduce în ultimă instanță la neant și pentru care legea acestei lumi este suferință. Sunt oameni cărora le este dat să guste numai otravă din lucruri, pentru care orice surpriză este o surpriză dureroasă și orice experiență un nou prilej de tortură, spune Cioran. Cu asemenea afirmații, de un exces absolut, care se centrează asupra subiectivității, Cioran nu face decât să deschidă calea viitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai mult?"19. Atitudinea indiferență a divinității nu-l face să se resemneze, ci suferă, chiar dacă în stilul său, cu voluptate: "Iubire din suferință? Ea poate fi nemărginit de mare, dar florile acestei iubiri nu se înrădăcinează mai puțin în otravă"20. Citim printre rânduri la Cioran regretul că nu a putut fi un sfânt, insă alege calea atacului pe cale inversă, pentru nemângâierea de a nu fi fost printre preferații lui Dumnezeu. Cioran nu-l poate ierta pe Dumnezeu pentru că i-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de copilăria mirifica sau poate doar idealizata, pentru că a trăit la distanță de origini. Susțineți că scrisul este terapia dumnevoastră, dar de ce publicați?"96 Chiar așa: de ce își publică Cioran aceste mici pilule de natură a infiltra în doze homeopatice otravă? "Să publici este extraordinar de tămăduitor. Publicarea seamănă cu o eliberare, este ca și cum ai fi dat cuiva o palmă. Căci, atunci când publici ceva scris de tine, acest lucru trece în afara ta, nu îți mai aparține."97 La Cioran, aceste mici
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este extraordinar de tămăduitor. Publicarea seamănă cu o eliberare, este ca și cum ai fi dat cuiva o palmă. Căci, atunci când publici ceva scris de tine, acest lucru trece în afara ta, nu îți mai aparține."97 La Cioran, aceste mici doze de otravă pe care și le administrează profilactic el însuși își fac efectul, dar, în același timp, picăturile de venin nu se infiltrează și în cititor? Nu-i cultivă și lui îndoială? Își este tămăduitor, dar pentru cititori? "Am primit în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dacă se realizează o selecție judicioasă din operele poeților, istoricilor și retoricilor, excluzându-se tot ceea ce ar putea fi periculos pentru sufletele elevilor. Într-o astfel de literatură, precum albina în flori, tinerii trebuie să caute mierea și să evite otrava. Astfel, tânărul creștin al Cezareii ar putea găsi numeroase exemple de virtute la Homer, Hesiod, Teognis, Solon, Euripide și la alți filosofi, și mai presus de toți, la Platon, pe care îl citează în câteva ocazii. „Vasile este pe deplin
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
bunica mea care, în tinerețe, păzea vacile în Auvergne și făcea șiraguri de mătănii, fără să audă, cât era ziua de lungă, altă voce decât a lupilor din codru ultimii lupi din Franța: câteva zeci de ani mai târziu, cu ajutorul otrăvurilor, al capcanelor și al puștilor, țara se vedea scăpată de aceste bestii crude și nefolositoare. Așa obișnuia ea (bunica) să-i împungă pe aceia care, deși oameni educați, se comportau prostește când aveau ocazia; și nici nu știa câtă dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
siguranță, dacă ghinionistul nostru strămoș, rămas în mlaștinile animalității, a fost catalogat drept una din cele mai dăunătoare specii, aceasta s-a întâmplat pentru a-i pune capăt, o dată pentru totdeauna, deranjantei întrebări a originilor. Pretutindeni în lume, se pregătesc otrăvuri și se dresează prădători redutabili (specii atent selecționate, îmbunătățite constant) pentru a-l vâna până și sub pământ. Dar în zadar. Chiar atunci când îl credem eradicat, renaște. Oare n-o fi voind însuși Dumnezeu să ne amintim mereu de unde venim
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
putem măsura în orice moment drumul parcurs? Fără îndoială, un pic din ambele. Indiferența generală îi aduce la disperare pe membrii Societății pentru Protecția Naloboșului. În ciuda numeroaselor clipuri difuzate zilnic la televizor, care ne arată naloboși agonizând, murind în mrejele otrăvurilor sau în ghearele redutabililor lor prădători, opinia publică rămâne insensibilă la suferințele pe care se presupune că le îndură aceștia. După părerea celor mai mulți oameni de știință, lipsit de inteligență (de ceea ce numim inteligență), naloboșul nu are cum să sufere. Departe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
care se presupune că le îndură aceștia. După părerea celor mai mulți oameni de știință, lipsit de inteligență (de ceea ce numim inteligență), naloboșul nu are cum să sufere. Departe de a-și întrevedea sfârșitul fatal, el se minunează cel mult de efectele otrăvii, de senzațiile ciudate pe care aceasta le trezește în el. Naloboșul nu întrevede moartea. Ceea ce alimentează teama de moarte e imaginația și inteligența, precum și suferința fizică ori mentală care se citește pe chipul unui muribund. În opinia "biologilor", dacă animalul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de a doua schisme sovieto-iugoslave și să se admită punerea la punct a comuniștilor chinezi, PCUS trebuie să facă față numeroaselor reticențe și declarația finală nu-și atinge obiectivul. Nu există o condamnare în toată regula a atitudinii chineze. Dar otrava îndoielii s-a strecurat. Deceniul al șaselea va fi cel al schismei dintre cei doi mari reprezentanți ai lumii comuniste. Acești ani de turbulențe și incertitudini din mișcarea comunistă au, de asemenea, un impact asupra partidelor comuniste din Europa occidentală
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
dacă se realizează o selecție judicioasa din operele poeților, istoricilor și retoricilor, excluzându-se tot ceea ce ar putea fi periculos pentru sufletele elevilor. Într-o astfel de literatură, precum albina în flori, tinerii trebuie să caute mierea și să evite otravă. Pentru a ajuta pe tinerii creștini la acest {\footnote 75 Sf. Grigorie de Nyssa, Omilii la Ecclesiast, omilia VIII, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, Edit. I.B.M.B.O.R.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
sunt rădăcinile stărilor sale de delir sau controversata abulie hamletiană. Freud nu omite să facă trimiteri la viața lui Shakespeare, constatând că piesa a fost scrisă la un an după moartea tatălui. Ca o fatalitate, Hamlet sfârșește răpus de aceeași otravă pregătită din timp de chiar cel care i-a materializat intențiile. Pe aceeași coordonată a iubirii mamei, se înscrie și refuzul lui Hamlet de a se căsători cu Ofelia, răceala și chiar frigiditatea de care dă dovadă în relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prizonierii sau sclavii special păstrați pentru a fi sacrificați la nevoie, după metode diverse, de obicei cu prilejul sărbătorii Thargelia, și după ce erau încărcați, în prealabil. cu cele mai teribile păcate 171. Pharmakon are, în limba greacă veche, două sensuri: otravă și antidot, ceea ce traduce ideea convertirii violenței în contrariul ei, actul ca atare fiind pus sub auspicii divine. Este, practic, vorba de o ambivalență, de "o ambiguitate latentă"172, ce se actualizează în plan sematic și pragmatic. Mitemul copilului orfan
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este apanajul inconștientului creator shakesperian. Totodată, uciderea fratelui ne amintește de episodul lui Cain și Abel, după cum astuția Gertrudei se încadrează în același context al Grădinii adamice. Nici finalul nu e lipsit de conotații mistice. În atmosfera apocaliptică provocată de otrava preparată de ignobilul Claudius, cuvintele lui Fortinbras și, în egală măsură, glasul înțeleptului Horatio, dator să spună lumii povestea nefericitului prinț, se solidarizează într-un Fiat lux dătător de speranțe. Logosul se înfiripă din originara tăcere hamletiană: "Otrava-nfrânge duhul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
provocată de otrava preparată de ignobilul Claudius, cuvintele lui Fortinbras și, în egală măsură, glasul înțeleptului Horatio, dator să spună lumii povestea nefericitului prinț, se solidarizează într-un Fiat lux dătător de speranțe. Logosul se înfiripă din originara tăcere hamletiană: "Otrava-nfrânge duhul; n-am s-apuc/S-aud ce zic englezii, dar prezic/ Că Fortinbras va fi ales; al lui/E glasul meu ce moare; spune-i asta/Și spune-i de-ntâmplările, mari, mici,/ Ce-nrâurit-au...restul e tăcere."208
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
furie dublat de confuzie. Polonius se afla unde nu trebuie, după o draperie din iatacul reginei și asta îl face pe erou să creadă că și-a meritat soarta. Gândul d-nei T. este otrăvit de durerea provocată de Fred și otrava parcă îi cuprinde întregul corp. Letala substanță care îi răpune pe toți în finalul piesei lui Shakespeare! Iar prima comparație la care recuge în jurnal este firesc din sfera acvaticului: ea obișnuia să disece orice amănunt, orice motiv, cu încăpățânarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
moartea în mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conștient“ (art. 23, Codul de Deontologie Medicală). „Medicul nu va înlesni sinuciderile sau autovătămările prin sfaturi, recomandări, împrumutarea de instrumente, oferirea de otrăvuri etc. Medicul va refuza orice explicație sau ajutor în acest sens“ (art. 28, Codul de Deontologie Medicală). „Bolnavul nevindecabil va fi tratat cu aceeași grijă și atenție ca și cei care au șanse de vindecare“ (art. 38, Codul de Deontologie
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
un individ internat în ospiciu, un prizonier, un criminal, o displaced person, pentru un preot din Tasmania, reverendul Blunt care strigă: "nu vă fie teamă de marea amară, locul oricărei nenorociri, căci amarul inimii voastre este cel care vă oferă otrava morții, inima voastră stricată este locul nimicirii voastre, este marea în care puteți să vă înecați". Marea, locul nașterii, al vieții, al creației și desfătării, devine mare amară, loc de primejdie și moarte, de nenoroc, de trădare și tragedie, un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
trăiesc ca în vis, se comportă ca niște amnezici, auzul lor nu mai este demult sincer și de aceea le vorbești în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe fondul vieții de provincie universală, al colportajului benign, ispitit de otrava invidiei și a dihoniei, apare brusc senzaționalul cazului ce tulbură apele, ierarhiile, rutina mentalităților de abordare. Aparent suntem în plină intrigă polițistă. Protagonist al anchetei ce-i va ocupa viața este comisarul, excelent în tactica "cunctației". Niciodată tahigramele sau rapoartele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1997. In aceeași serie au mai apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Biserica și elitele intelectuale interbelice, Constantin Mihai Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe Charle Istoria balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unui trup fără lanțuri/ voce cristalină și sceptică/ dans al dorinței de căutare" (subl. aut.). Cuvântul (perceput de multe ori, în manieră argheziană, ca un amețitor pharmakon) își expulzează partea întunecată, într-o similidemonie semantică prin care sunt cuprinse inclusiv otrăvurile cărnii. Efectele sunt verificabile inclusiv într-o Apocalipsă, în gamă minoră determinată de ineficiența discursului amoros: "Vorbele tale o, vorbele tale!/ microbi agresivi, tinctură de iod peste/ răni neînchise, peste carnea mea jupuită./ Se apropie ora, ora-i propice,/ plumbul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel nu stă vecinic pe fulmen" etc. Nicolina blues se naște însă, cu suferința atroce și extazele de rigoare, din mult mai mult decât această răzvrătire pătimașă împotriva codurilor (de spart sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
obiectuale tipice; stilizarea afectivă sau stilistică a acestui univers în esență livresc devine sinonimă cu efortul de corijare a unui real contondent, imposibil de asumat până la capăt. Procedeul e, pe jumătate doar, deconspirat la finalul unui demn Protest: "Am amestecat otrăvuri să binecuvântez/ mizeria umană c-un aer virginal/ și în conformitate, adesea am schimbat/ distanțele focale la ochelari de cal". Convingerea subsecventă că singurul refugiu poetic rămâne reveria propriei supraviețuiri prin artă ("Voi supraviețui marilor cataclisme/ într-un coș de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pare "hotărât să nu mai intru-n dialog/decât cu dumnezeu". Dar evidența propriei inferiorități îi apare imediat, într-o viziune coșmarescă, cea a vieții proprii în Eden, când "vineri l-am surprins pe dumnezeu/ turnând pe flori de măr otrava". Poemul mi se pare esențial pentru înțelegerea nucleului de esență tragică al liricii lui Ioanid Romanescu, pentru că el explică însăși cauza uneia dintre notele definitorii ale întregii sale creații, și anume nota ateistă. Realizând cine l-a așezat sub semnul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ureche. 3. Ce lin pe grumaz mi se lasă, un guler jilav de mătasă. 4. Ce galeș mă-ncinge cu capse de calme răcori peste coapse. 5. Ce blând sânul stâng mi-l săgeată cu lungi, hieratice lame, de dulce otravă, Adame". Sau o înfiorată Deschidere: "1. La mărul de aur, timp surpat, priponit, în sine însuși încolăcit, încremenită larvă balaur, la mărul de aur. 2. La mărul de aur din Paradis, limpede crisalidă, timp inert, interzis, sacră omidă așteptând sărutul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]