1,972 matches
-
în sentimentalitatea vaporoasă, în exaltare, în reverie, în viziunea ossianescă a naturii. Cuprins de un wertherianism tardiv, eroul citește, în poze melancolice, la umbra fagilor, rătăcește călare în munți, se zbate de durere "ca o hiară sălbatecă care poartă în pântece săgeata vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arde mielul, Și d-ar avea putere, nu l-ar lăsa să-l arză. Nu-l pot preda În flăcări... O, mater, sacră Terră! Ia-l tu-n brațele tale, să-i ții tu locul meu; Deschide-ți al tău pîntece și poartă-l tinerelă, Precum l-am purtat Însumi, pînă să-l naști d-a doua Spre o viață mistică și fără chin, durere, În sînul tău, o mater, depui pe al meu filiu!” Invocarea aerului, focului divin, a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
însă de moartea neprevăzută a unui cunoscut ("băiat potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile și începură să se urce pe picioare și pe pântece; câteva făcuseră din buric un mușuroi; una cerca să pătrundă sub pleoapa trasă, iar alta și pătrunsese în nara plină de noroi"), îl înspăimântă pe virtualul sinucigaș, care ajunge să-și regrete intenția necugetată și să-și plângă de milă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui salt din partea lăcustelor apusene. Ascuțirea vigilenței se dovedește fecundă pentru poezie căci ea Îi furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se pretind sobre și științifice, opere ale unor cunoscători. în străvechiul memorial de călătorie al lui Harris, există cîteva planșe extrase dintr-o carte olandeză publicată în 1671 sub titlul O expediție de vînătoare spre Spitzbergen cu corabia Iona în pîntecele balenei, comandată de căpitanul Peter Peterson din Frizia. într-una din aceste planșe, balenele sînt înfățișate ca niște mari plute de bușteni printre insule de gheață iar pe spinările lor aleargă urși albi. O altă planșă comite formidabila eroare de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din miazănoapte, dacă n-ar fi prevăzută cu acest palton călduros? E drept că în aceleași ape hiperboreene se pot găsi și pești excesiv de slăbuți, dar nu uitați că aceștia sînt niște pești cu sînge rece, lipsiți de plămîni, cu pîntecele ca un frigider - niște creaturi ce se încălzesc sub un aisberg, așa cum un drumeț se încălzește, pe vreme de iarnă, la focul unui cămin într-un han; pe cînd balena are, ca și omul, plămîni și sînge fierbinte, înghețați-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de bine, a fost înghițit și scuipat de-o balenă, asta nu-l transformă automat într-un vînător de balene. Nu reiese de nicăieri că și-a lovit cu harponul balena, dacă nu cumva o fi lovit-o chiar din pîntecele ei. Totuși, ar putea fi socotit ca un vînător fără voie; în orice caz, balena l-a prins pe el, dacă n-a prins-o el pe ea. îl revendic, așadar, drept membru al clanului nostru. Dar, potrivit celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putea justifica, într-un sens simbolic, prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam încet pe o mare parcă adormită în plină amiază
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oameni care tînjesc după moarte și care mai au încă unele reticențe față de sinucidere, oceanul atotprimitor și generos le pune sub ochi imensa-i cîmpie ispititoare, plină de grozăvii inimaginabile, dar și de făgăduința unor noi și minunate aventuri; din pîntecele infinitelor Pacificuri, mii de sirene le cîntă acestor oameni: „Vino-ncoace, nefericitule cu inima zdrobită! Aici se trăiește altfel de viață, fără ispășirea păcatelor prin moarte; aici poți vedea minuni supranaturale, fără să trebuie să mori pentru ele. Vino-ncoace
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Sfântul Niceta dă anumite indicații practice cu privire la pregătirea prealabilă participării la privegheri și referitor la disciplina ce se impune pentru buna desfășurare a slujbelor în biserică: „Cei care dorim să priveghem, trebuie să ne îngrijim ca să nu avem pântecele îngreuiat cu prea multă mâncare și băutură, ca nu cunva mirosind a alimente nedigerate sau a băutură, nu numai să fim neplăcuți nouă înșine, dar să fim judecați nevrednici de harul Domnului. Căci un oarecare ierarh distins spune:«După cum fumul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care urmează descrierea luptei împotriva satanei și a operei lui. Cartea a V-a, în decursul celor 41 de capitole, analizează duhul lăcomiei, subliniază că pentru păstrarea curățeniei duhului și a trupului trebuie să se înceapă cu lupta împotriva poftei pântecelui și pentru a da mai multă tărie vorbelor sale, citează din Sfântul Apostol Pavel ,,Grija de trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la mâncare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la mâncare, ci sunt necesare și celelalte virtuți sufletești deoarece sunt mult mai greu de cucerit. Dacă lăcomia pântecelui nu este biruită, atunci nici celelalte virtuți sufletești nu pot fi dobândite. Monahul, în nevoința sa, trebuie să se opună lipsei de cumpătare la mâncare și băutură în afara mesei și a somnului fără regulă, deoarece această nestăpânire declanșează pofte trupești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de mama ca destin. A doua, că aceasta poate fi sursă sau antenă pentru o serie de întâmplări „tumorale”, care îl tarează fizic și psihic pe copil, așa încât el se va naște cu diverse carențe de fabricație. „Calitatea vieții în pântecele matern, casa noastră temporară de dinaintea nașterii, ne programează predispoziția pentru bolile arterei coronare, infarct, diabet, obezitate și o mulțime de alte condiții ale vieții ce va urma”(Nathanielsz, 1999). Acest repertoriu traumatic rezonează masiv și în registru psihologic, constituind eșafodajul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi să faci pași pe... uliță. E, într-adevăr, o uliță această Strada Nuova (fostă regala Vittorio Emanuelle II, dar cum italienii fiind din pîntecele mamei lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San Marco. Pe ea se perindă, din zori pînă-n noapte, sublim-bezemeticul convoi du-te-vino al pedestrașilor lumii. Și încă, mărșăluind pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și geanta burdușită cu ustensile. Ce face chipeșul? Tatuaje. Tatuaggi. Mai tot timpul, pe unul din scaune se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră, de scenă. Catedralele. Atît de multe, de o magnificență atît de frapantă! Te întrebi cum a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a-i fi cuiva numele X; (30) Se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul (Ispirescu) − predicatul se combină cu o stare organică ori sufletească; (31) Nici în pântecele mă-sei nu i-a fost așa (Zanne) − mi-e "mă simt bine, sigur etc."; (32) Dumisale îi este a mânca (C. Negruzzi) − mi-e de/a să... "îmi pasă, îmi vine, îmi arde etc."; (33) Mi-i să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Scriptura se folosește de asemenea denumiri fără deosebire, aplicându-le deopotrivă și Tatălui, și Fiului. Și, așa ați auzit că Tatăl este numit Domn, hai să vă arătăm acum și cum este numit Fiul Dumnezeu. Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește: Cu noi este Dumnezeu (Mt. 1, 23; cf. Is. 7, 14). Vezi cum, pe de-o parte, numele de Domn este folosit pentru Tatăl, iar pe de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
291) „Pentru noi și mântuirea noastră, Cel Ce este în sânul Tatălui a primit să ia chip de rob, să îndure toate celelalte suferințe trupești, să se nască din femeie, să se nască din Fecioară, să stea nouă luni în pântece, să fie înfășat, să fie socotit Iosif, logodnicul Mariei, tată al Său, să crească trupește puțin câte puțin, să se taie împrejur, să aducă jertfă, să flămânzească, să înseteze, să obosească și în sfârșit să sufere moartea, și nu o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spun că Duhul Sfânt este creatură, XXXI, în PSB, vol. 16, p. 64) „... nașterea Lui, însă, e superioară nașterii noastre, pentru că s-a născut fără căsătorie. Nașterea este o naștere omenească, îi spune îngerul Fecioarei, pentru că ai să ai în pântece; dar nașterea aceasta este mai cinstită decât o naștere omenească, pentru că se face fără împreunare. Îți spun asta ca să cunoști în ce se aseamănă și în ce se deosebește nașterea ta de celelalte nașteri. Uită-te cu câtă înțelepciune au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
neîntrupat, așa trece și în trupul ce începe El să Și-l formeze. Astfel Cuvântul Își formează trupul, dar nu fără lucrarea Duhului. (n. s. 114, p. 64) 53 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Lucrarea de mântuire începe odată cu începutul întrupării în pântecele Fecioarei. E o lucrare în care e prezentă iarăși întreaga Sfântă Treime plină de iubire în Ea însăși. (n. s. 115, p. 64) 50 nu ne putem explica chipul în care se plăsmuiește copilul când se naște în chip firesc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de la Duhul și în ce chip, nici unul din ei nu ne-a explicat. Nici nu era cu putință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, III, în PSB, vol. 23, p. 50) „Se cădea să fie netulburat pântecele acela în care a pășit Creatorul universului! Se cădea să fie lipsit de orice frământare sufletească sufletul care a fost învrednicit să slujească unor taine atât de mare! Aceasta este pricina pentru care îngerul o vestește pe Fecioară înainte de zămislire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ființă. Și S-a făcut om desăvârșit ca noi, afară numai de păcat”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Gheorghe, 3, în PSB, vol. 81, p. 209) „Noi spunem aceea că Hristos a luat din pântece fecioresc trup curat, sfânt, neprihănit și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la sfinți, p. 27) „De s-ar fi născut dintr-o căsătorie obișnuită, cum m-am născut eu, minciună s-ar fi socotit de mulți Dumnezeirea Lui. Acum însă, pentru asta se naște din Fecioară, iar prin naștere păstrează neschimbat pântecele Fecioarei, păstrează și fecioria nepăgubită, pentru ca felul străin al nașterii să mi fie pricinuitor de mare credință. De aceea, de mă va întreba cineva, fie elen, fie iudeu, cum Hristos, Dumnezeu fiind după fire, S-a făcut, mai presus de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
după fire, S-a făcut, mai presus de fire, om, voi spune: da, aducând ca mărturie a cuvintelor mele pecetea fără pată a fecioriei: în acest chip este Dumnezeu, pentru că a biruit rânduiala firii, în acest chip este plăsmuitor al pântecelui și descoperitor al fecioriei, pentru că felul nașterii I-a fost nepângărit și Și-a zidit Luiși negrăit templu, în chipul în care a voit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe o cale mai măreață. Împăratul trebuia să fie părtaș și nașterii noastre, dar nașterea Sa trebuia să se deosebească de nașterea noastră. Și a împlinit și una, și alta: S-a născut ca noi, pentru că S-a născut din pântece; dar mai presus de cum ne-am născut noi, pentru că S-a născut fără nuntă. Zămislirea și nașterea sunt în rânduiala firii omenești; dar nașterea fără împreunare este mai presus de firea omenească. Și s-au făcut aceste două ca să cunoști
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]