3,706 matches
-
e capabil un cap de rând când ai comis greșeala de a-l proclama mare spirit. A o face aceasta e un mijloc care nu se scuză prin nici un scop. Ș-apoi să vezi cu ce air distingue un asemenea păcătos privește asupra celor [mai] mari oameni cari au existat vrodată. Prea jos pus de natură pentru a se bucura de nespus de rara aparițiune a unui spirit în adevăr mare, privește c-un fel de aer de superioritate asupra acestui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mult. Poate că nu sunt destul de om pentru a aduna întreg respectul lor! Dumnezeule! Dă-mi grația Ta și fă să ies cu bine din această încercare! Fiindcă deșteptăciunea băiatului ăstuia nu poate fi, Doamne, decât o încercare pentru păcătoasa de mine! Femeia se ridică la rândul ei și îl forță pe tânăr să se așeze pe un scaun. Mulțumită că avea acum un ascendent asupra lui, Maria începu să vorbească repede, temîndu-se parcă să nu fie întreruptă. ― Sfântul Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
te-ai transformat într-un zeu... Grăind către incestuosul Villcor, Sfântul Augustin cel Nou a spus: Iar minciuna vă va însoți de-a pururi, căci ea nu va mai fi un păcat, ci doar alinare a sufletelor pierdute, binecuvântare pentru păcătoși și izvor de viață lungă și senină înaintea damnării ultime." Tu mă înveți, Sfinte! Și-ți mulțumesc! ― Ce vrei să zici cu asta? Poate era mai bine să fi devenit zeu. Poate ar fi fost mai ascultători și nu ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu mă culc niciodată cu necunoscute, spuse cu glas îngroșat de băutură unul dintre călugări. Femeile râseră și ele, în timp ce celălalt bărbat era prea ocupat să o posede pe cea care stătea pe altar. ― Alidaria, măi fato, știi tu ce păcătoși sunt ăia doi de-acolo? Știi tu că necinstesc însuși Alambicul de Dumnezei? Rim deveni brusc atent. O asemenea denumire nu putea fi purtată decât de ceva cu adevărat important. ― Dacă e să mă asculți pe mine, ei bine, piatra
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în ultimele luni, Xentya nu a fost cu nimeni altcineva decât cu tine! Stin trase aer în piept și întrebă calm: ― Și ce vină am eu în toate astea? Eu unul nu am fost numai cu ea. Dacă e cineva păcătos, atunci e ea, și nu eu. ― Întocmai, conducătorule. Tu, în schimb, se nimerește să fii cel sănătos dintre noi. Și îmi este tare greu să cred că Maria nu ți-a spus dinainte lucrul ăsta... Femeia îl prinse ușor de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la încercare. Dar oare nu ar fi mai bine ca El să ne zică măcar când anume începe și, mai ales, când ia sfârșit încercarea? Brusc, înfricoșat de spusele sale, Abatele căzu în genunchi: ― Iartă-mă, Doamne! Știu ca sunt păcătos, dar ajută-mă să pricep toate cele ce mi se întîmplă. Am nevoie de un semn. Măcar o singură dată în viața mea, ajută-mă să fiu sigur! Numai ca să-ți fiu oștean mai bun îți cer asta și nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
celei de-a treizecea generații, Ouăle erau cât pe ce să fie lansate după ce Abatele din vremurile acelea crezuse că Dumnezeu își atinsese nemărginirea în momentul în care îl acceptase în fruntea ordinului pe el, care se credea un mare păcătos. Au fost și câțiva care au crezut cu tărie că Armaghedonul va porni atunci când credința în Dumnezeu va deveni atât de rară încît abia dacă va mai dăinui și în Abație. E limpede însă că toate aceste explicații sunt superficiale
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sufletul femeii. Crezi că pe tine te-ar putea ispiti mărul acesta? Spionul zâmbise larg. ― Nu în felul în care te gândești tu că aș putea fi ispitit. ― Și totuși, Sfântul Augustin crede că suntem condamnați la a fi mereu păcătoși, cedând ispitei. Chiar și aceia dintre noi care sunt virtuoși au de ispășit vina primordială de a fi mușcat din măr și de a-l fi înșelat pe Dumnezeu. Și atunci la ce bun să fii virtuos? Rim îi servi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ajungă purtând cu el prețioasa lor încărcătură. - Și dacă informațiile noastre sunt false? întrebă el într-un târziu. - Nici nu vreau să mă gândesc la asta. - Știi părerea mea... Johansson lăsă fără răspuns reproșul prietenului său, bleste-mîndu-și în gând firea păcătoasă, care îl făcea să se îndoiască tocmai într-un moment crucial al planurilor sale. La doar câteva ore de la bombardamentul asupra Abației, clonele declaraseră Vechea Terra închisă și interziseseră decolarea sau asolizarea oricărui fel de navă. Încercau în acest fel
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
numai ca să recupereze nenorocitul ăla de combustibil. Dar asta a fost demult, să tot fie optsprezece ani. Aud acum că nu se mai știe nimic despre quinți. Și jur pe amintirea mamei mele că nimeni altcineva în tot Universul ăsta păcătos nu o să fie în stare să mi-l ia a doua oară. - Asta rămâne de văzut, scrâșni Barna care, cu un efort supraomenesc, reuși să atingă cu mâna dreaptă mâneca stângă a bluzonului său. Imediat, încăperea fu cuprinsă de mirosul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a lungul anilor, au supraviețuit cei mai viteji dintre noi, ci cei mai înțelepți, spuse Făurarul. - Da, interveni Xtyn. Arrus are dreptate. De-a lungul anilor, au supraviețuit cei care au pus înțelepciunea ca scut între ei și planeta asta păcătoasă, care ne smulge vieți. Poate de aceea, de sute de generații ne luptăm cu animalele astea și nu le-am biruit niciodată. - Și asta pentru că nu pot fi învinse, strigă Arrus. Însăși supraviețuirea noastră este o izbândă în sine. Știi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Cert este că a trebuit să dau niște explicații cam stânjenitoare în privința presupusului transport de deținuți politici pe care îl aveam pe navă și... evenimentele au degenerat, își frecă Șestov barba deasă. Am plecat cam în grabă, de pe o orbită păcătoasă, cu o navă împrumutată, și saltul nostru hiperspațial nu a fost tocmai corect calculat. Am mers mai bine de șapte zile la viteză standard până lângă Praxtor, unde am dat de amicul Barna, grăsuț și radios, așteptîndu-ne foarte mândru de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îngenunche și-și ridică ochii către crucifixul alb agățat deasupră-i. Dumnezeu putea să vadă că el se căia. Își va mărturisi toate păcatele. Confesiunea lui va fi lungă. Toți care se aflau în capelă vor ști atunci cît fusese de păcătos. Lasă-i să știe. Era adevărat. Dar Dumnezeu făgăduise că-l va ierta dacă se căiește. El se căia. Își împreună strîns mîinile și le înălță către imaginea albă, rugîndu-se din ochii întunecați, rugîndu-se din tot trupul tremurător, legănîndu-și capul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un antiumanism virtual. Există ceva în el care nu tolerează decît perfecțiunea. Împinge la dezumanizare. Ceva ce îl înfățișează drept sec, colțuros, viril. Terorizant, inhibant. Opresiv. Îi lipsește respirația, avîntul. Dualismul absolut dă naștere religiilor tragice care îl confruntă pe păcătos direct cu Dumnezeu și infinitul cu finitul, fără recurs, fără întoarcere, fără menajamente. Termenul de mijloc, clasele mijlocii, sînt lucruri uitate de intelectualism. Marxismul lui Marx, de exemplu. Sau Gnoza. Este ineficace pentru că este extremistă. Problema interfețelor a fost întotdeauna
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a transformării energiei morale. Ceea ce se cheamă "economia mîntuirii" se poate traduce în termeni profani și termodinamici ca producția unei lucrări (a mîntuirii) prin conectarea unei surse calde la una rece. Fie ea focul Duhului (sau energia divină) comunicată omenirii păcătoase prin mașina-Biserică. Nu scria Ostwald, unul dintre pionierii termodinamicii, că "energia este spirit"? O INSTITUȚIE EXEMPLARĂ Dacă această rigoare secretă "ne interpelează" (pentru a vorbi creștinește) este pentru că fiecare mesaj, fiecare transmisie naturală este supusă acelorași constrîngeri pneumatice. Pneurile de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
practică de retragere, purificare și contopire cu Natura, dezvoltată de sfinții părinți ai ortodoxiei Greciei, având la bază meditația rugăciunii, de fapt un exercițiu de respirație cuplat cu “rugăciunea inimii”: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Astfel, isihasmul consideră că partea nematerială care sălășluiește în om are trei componente: Conștiința, Duhul (Pneuma), Spiritul (Logos). Privitor la originile lumilor, se afirmă că Dumnezeu, Adevărul Absolut, Golul Absolut, Cel-de-Sus sau Neantul, constituie de fapt forme de manifestare în cadrul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
înceapă să fie, nici să-și sfârșească existența vreodată. Realitatea nu are început sau sfârșit. Ea există.”. Suntem obligați însă să subliniem logica în acest punct de vedere - islamului care, conform nu acceptă că divinitatea poate cădea în natura umană “păcătoasă”. Sensul pe care-l dăm noi reîncarnării, acela de transformare a materiei în informație, o “materie” deosebită de aceea la care face apel știința pozitivă, caracterizată de massă, greutate și inerție; această “materie”, subtilă, are deci alte proprietăți, dar aceasta
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
pentru semenii noștri (II Cor. VI, 3-10) și răspundem pentru păcatele lor, la care am contribuit în vreun chip. Citind scrierile filocalice, putem lesne observa că Părinții neptici condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea lui, binele, comuniunea veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
la care am contribuit în vreun chip. Citind scrierile filocalice, putem lesne observa că Părinții neptici condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea lui, binele, comuniunea veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea lui, binele, comuniunea veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
pentru semenii noștri (II Cor. VI, 3-10) și răspundem pentru păcatele lor, la care am contribuit în vreun chip. Citind scrierile filocalice, putem lesne observa că Părinții neptici condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea lui, binele, comuniunea veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
la care am contribuit în vreun chip. Citind scrierile filocalice, putem lesne observa că Părinții neptici condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea lui, binele, comuniunea veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei au dovedit că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea lui, binele, comuniunea veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
este că All"h nu se grăbește să pedepsească, este încet la mânie. Aceasta nu înseamnă neapărat că nu are intenția să o facă, ci faptul că nu se tulbură de păcatele oamenilor și aplică pedeapsă la timpul cuvenit, lăsând păcătoșilor răgaz de pocăința. Așa înțeleg Aš‘ar, Zamm"m, Hatt"b, iar Abó Ish"q al Isfar"’în explică numele de ′alm spunând că All"h „voiește să anuleze pedeapsă pentru păcat”157. Traducerea cu „Blând” ni se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
asupra să” - t.n.)289. E vorba, așadar, nu de dreptatea juridică, de nepărtinirea judecătorului, ca atunci când acest atribut i se aplică Tatălui, ci de desăvârșirea, neprihănirea, sfințenia celui care, tocmai datorită ei poate să ispășească păcatele celor nedesăvârșiți, întinați, păcătoși. 1In 2,1 confirmă și el această interpretare: „...dacă păcătuiește cineva, avem un apărător la Tatăl, pe Isus Hristos cel drept (IQso¤n Christòn díkaion).” Semnificații de bază: moralmente desăvârșit, neprihănit. 3.2.2.7.4. ho hósios: „Cel Preacuvios” (SC
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]