43,895 matches
-
tem că din atâta “obiectivă” pasăre a unei probleme atât de grave prin consecințele știute, în spațiul -știut de toată lumea!-, prea lunecos al legislației românești, “mai mult verde” intra în ambiguități nu tocmai oneste. Așa fiind, Dragoș, recunosc că -din păcate!-, m-am pripit cu mulțumirile. În acest context, îmi amintesc și replică (destul de energică) ce am primit-o, la comentariul făcut cândva, despre sacrificarea unei mari părți din spațiul Parcului Tabacarie-Constanta. Acesta a fost defrișat la propiu, pentru construirea unui
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
millions slain, From bitter searching of the heart We rîse to play a greater part. excepționale versuri. excepțională compoziție. la fel si vocile. p.s. te-aș ruga dragoș, după concertul lui cohen să postezi aici un mic rezumat acestuia. din păcate nu voi ajunge la concert. mulțumesc irina eu vroiam doar să-ți zi c la mulți ani La mulți ani, cu din ce in ce mai multe realizări verzi, cu sănătate, vise și visuri împlinite! Bucurenci, uite un film frumos, că prea ești efeminat
Villanelle For Our time by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82703_a_84028]
-
și pune la dispoziția publicului 150 de biciclete verzi, în parcurile Kiseleff și Bazilescu. E o treabă excelentă pentru care cei de la Green Revolution și primarul sectorului 1 merită felicitări. la mai multe centre deschise! me happy! Da, dar e păcat că nu poți merge cu ea decât prin parc. Și e și destul de mic. De unde pot închiria o bicicletă cu care să mă pot plimba pe unde vreau? De la http://www.cicloteque.ro @Irina. Poți să închiriezi de la centrul de
La pedale! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82709_a_84034]
-
cunosc, pot să spun că dimineață înainte de școală, în timp ce mâncăm micul dejun, ascultăm la Radio România relatările externe, iar numele dânsei a rămas o parte din copilăria mea. Am citit și articolele sale, în special axate pe partea diplomației externe. Păcat că rămân doar ziariștii ăștia de la tabloiedele de 2 ( pardon ), 0,7 lei. Odihneasca-se în pace! Sper doar că spiritul Domniei Sale să fi rămas viu în inima Dilemei! partir c’est mourir un peu...
R.I.P. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82722_a_84047]
-
os din paleozoic plesnind. Fiii lui ar răcni la el să mai tacă sau să crape odată, i-ar înfige un țăruș în inima-i mare și necrozată, dar tătuca încă mai aduce o pâine pe masă și-ar fi păcat. Chiar dacă noi știm că el e un sac plin cu puroi și căcat. Dar atunci, zău așa, mama ar trebui să plece la muncă în Spania, ca verișoara ei Mașa. Tata stă pe marginea patului, e-aproape vânăt și urlă
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
și sprijinind societăți de binefacere, vizitând spitale, Regina coboară adesea în mijlocul celor mulți. Intră în casele țăranilor, care o numesc "Stăpâna }ării". Aceștia "sunt plini de demnitate, totuși te onorează ca și cum ai fi un fel de zeitate". Copiii lor, din păcate, sunt slabi și palizi. Odată, răspunde la rugămintea locuitorilor dintr-o mahala bucureșteană ca să participe la dezvelirea unei cruci în memoria celor căzuți în război. Gustă din pomană și bea chiar țuică fiartă, respectând obiceiurile țării. Organizează sărbătoarea pomului de
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor Tribuna poporului, Lumea, Națiunea, toate servind noul regim, ar fi avut o concepție filosofică și estetică "dăunătoare". Cu atâtea păcate ideologice, el nu mai era demn să fie profesor la Facultatea de Litere din București, de unde și este concediat la 1 ian. 1949. (Locul său îl va lua, semnificativ, chiar Ion Vitner, campania demolatoare aducându-i și un profit personal
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Totog) Există în texte și câte un semn care anunță autocontestația și convertirea religioasă a autorului purtător de nenumărate măști, de parcă ar fi un om teatral, care se autoscrutează în numeroase imagini. Naratorul din Morții se simte pedepsit, "osândit pentru păcatele cele fără de iertare..." (Anti)poetica dedusă a textelor este din specia unui fel de experiențialism metafizic: oamenii textelor sunt "hrăniți cu evenimente imposibile" (Eu și miracolul). Nu doar evenimente imposibile caută Uranus, dar și "imponderabile", într-un limbaj deliberat geometrizat
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
interesează decât de un amănunt fără nici o importanță - dar fără absolut nici o importanță! - și, drept urmare, și-a consumat nelămuririle în direcții mai folositoare.) Într-o nouă dimineață, Gough se trezi paralizat. De data asta i se păru că, în ciuda tuturor păcatelor sale, parcă totuși a fost pedepsit mult prea sever. Suferi îngrozitor și se rugă la Dumnezeu să-l izbăvească și să-l ia la Dânsul. Numai că, tot căinându-se, observă cum era alintat de toți membrii clubului celor lipsiți
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
forfota stresată a oamenilor grăbiți să ajungă undeva pentru a se îndrepta, cu aceeași viteză, altundeva. Pe de altă parte, abia atunci realiză cât de minunat a fost conceput omul, cât de multe lucruri reușește să facă o singură mână. Păcat că, în nebunia agitației, prea puțini ne dăm seama de performanțele ce ne sunt la îndemână... Din calmul liniștii sale, vedea agitația imensului acvariu și simțea o compasiune sinceră pentru peștii umani ce se goneau unii pe alții. La început
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
a se lăsa îngrijit în lipsa prietenului șef al sănătății naționale. Înainte de a muri, le explică tuturor specialiștilor ce stăteau disperați la căpătâiul său că știe exact cum ar putea fi salvat. Le explică o metodă ingenioasă și extrem de simplă. Din păcate, n-a vorbit atunci când metoda ar mai fi avut efectul scontat, deoarece nu este de prestigiul unui președinte de țară să prescrie tratamentul unui bolnav, iar jurământul lui Hippocrat exonerează de obligații morale medicul în măsură a se consulta pe
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
fiind introdusă abia în 1536, deci mult după timpul narațiunii. Dar, dacă "Spania" avea inchiziție la 1500, de ce să fie Portugalia mai prejos? Dintre multele personaje istorice pe care le pomenește naratorul, împroșcîndu-le cu insulte (ale căror motivații rămîn, din păcate, un mister), numai Bartolomeu Dias pare a-i merita simpatia, ceea ce, totuși, nu-l face vrednic de un tratament mai riguros. Capul Bunei Speranțe, atins de Bartolomeu Dias în 1487, și care inițial a fost botezat Capul Furtunilor, și-a
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
De vină puteau fi și slugărniciile lui de om al cifrelor. în sinea sa, îi putea mulțumi Gildei. Nu o mai considera agentul infiltrat în azil cu intenții distructive, nici vânătorul subiectelor scandaloase, ci duhovnicul ce-l avertizează de nocivitatea păcatelor. Se uită la fosta apărătoare a animalelor cu o adâncă recunoștință. La rândul ei, femeia îl urmări cu compasiune, bănuindu-i frământările. Atunci, când ziarista nu se mai aștepta, Furgoteiu scoase la iveală un cuțit - femeia nu schiță vreo mișcare
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
meu de familie "care i-a blocat cariera și l-a silit să plece din țară. în mintea lui, uneori teribil de lucidă, alteori încețoșată de frustrări și medicamente,continuă să fie convins că el este cel care a plătit păcatele familiei mele, iar noi am primit avantajele: Caius Jr. cariera de politician, iar eu moștenirile păguboase și procesele interminabile! N-o să recunoască niciodată că anii de închisoare ai fraților Branea au contat atunci când cererea de azil politic i-a fost
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
umbre, crengile aproape se rup în vînt, arbori se-nclină, un lințoliu flutură peste oraș, însă în fața unui talger cu portocale întunericul e gîrbov, neauzit expiră femeile iarna în somn fecund - ce dăruire mai deplină, o portocală. o însingurare dincolo de păcat și inocență, doar aburită de amintirea arborelui, însă aerul s-a prăbușit în gri în fața catedralei, cîntul închis în martie, muguri se revarsă în degete domnule Bach, chipul tău tăcut și albit de vreme senin plutește estimp peste străzile înfremătate
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
un alt curs. Pe Dina Georgescu am condus-o pe ultimul drum într-o zi înfrigurată de ianuarie, când cel care oficia despărțirea, auzind că defuncta fusese o intelectuală, a încercat din răsputeri să ia înălțimea cuvenită deasupra gropii. Din păcate efortul lui n-a putut fi apreciat decât de cea mai restrânsă asistență.
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
Inserierea democratică a banalității, cuvintele astea scoase cu forcepsul, fără nici o șansă de supraviețuire. Ai dat afară răul, o să-ți fie bine. O să te coasă artistic, clemă, tampon, catgut, nu se va mai vedea nimic după un timp. Și din păcate vei mai avea timp să încropești alt ghemotoc vânăt alte cuvinte. Vom repeta operația, el nici nu-și va da seama, vei fi ca nouă. Tampon. Dezinfectăm bine. închidem paranteza. 4 Nimic notabil, nimic citabil. La vârsta asta cum să
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
poartă-n ea destulă viață! romanță desuetă vioara mea de antracit cât te-am iubit cât te-am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat că prea-nchiseseși în secundă triunghiul care te fecundă acum am morții mei în spate și mă retrag pe de-a-ndarate în veacul spelb în sporul scit - fecioara mea de antracit ritual cât de ciudat: ziua
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
subsuori Miresmele ca din flori Băi kaștoace fii mai caldă Dumnezeu viața ne-o scaldă În lumina lui smaraldă Nu-ți mai ține curu-n ladă Cînd ți-e ferfeneaua baltă Hobbitul înverșunat Că n-a fost lăsat în pat Ce păcat vai ce păcat!!!
Zbunghi-Zbunghi ia-mă-n unghii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11135_a_12460]
-
din flori Băi kaștoace fii mai caldă Dumnezeu viața ne-o scaldă În lumina lui smaraldă Nu-ți mai ține curu-n ladă Cînd ți-e ferfeneaua baltă Hobbitul înverșunat Că n-a fost lăsat în pat Ce păcat vai ce păcat!!!
Zbunghi-Zbunghi ia-mă-n unghii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11135_a_12460]
-
-ncearcă plânsul râul să-și arate, Tu să fii aceea care mă împacă; Iar când cheamă vremea semnul de departe Și coboară raza dinspre steaua rece, Cu uitarea-n lacrimi, printre clipe sparte, Tu să fii aceea care mă petrece Păcatul schimbării în ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului, Puritatea e o stare anormală Și imposibilă; Numai moartea e inocentă; Regula lumii e abaterea, Ieșirea din rând, Pofta greșelii, Ca un izvor de mântuire; Schimbarea care-aduce ploaie, Și umple câmpul de
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
fii aceea care mă împacă; Iar când cheamă vremea semnul de departe Și coboară raza dinspre steaua rece, Cu uitarea-n lacrimi, printre clipe sparte, Tu să fii aceea care mă petrece Păcatul schimbării în ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului, Puritatea e o stare anormală Și imposibilă; Numai moartea e inocentă; Regula lumii e abaterea, Ieșirea din rând, Pofta greșelii, Ca un izvor de mântuire; Schimbarea care-aduce ploaie, Și umple câmpul de zăpadă Și sparge spațiul și-l îndoaie Și
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Depinde ce șansă ai. Obiectiv vorbind, șansele sunt mai mari acum fiindcă începe vara." Folosise câteva soiuri de medicamente în speranța că verdictul ar putea fi infirmat. Dar se dovedise repede că el nu putea fi decât amânat. Și, din păcate, simțea că amânarea nu mai putea dura multă vreme, deși, de aproape un an încoace, își legăna insomniile în susurul aparatului instalat la capul patului. Dar, venise vara. Smochinele erau coapte deja, strugurii de pe spalierul pe care suia vița de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
să știe. Mai ai nevoie, Doamne, de-o nouă mărturie? A fost de față singur, în beznă, frig și ceață, Cu arșița-n grumaz, sub fulgere și gheață. Legate-s toate-n gând, nod după nod, cu rost, Muiate în păcate, smerite-n zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce". Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atît de original cît spun admiratorii săi care nu au mai citit și alți scriitori contemporani. A fost devansat atît prin celebrul vers al lui Marius Ianuș, citat de atîtea ori încît cred că nu e nevoie să
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]