3,219 matches
-
moșii și vii mai denainte vreme leau fostu datu Duca vod(ă) danii la mănăstirea lui Păun carea s-au răsipit...” Adică mănăstirii pe locul căreia ne odihnim acum. Actul din 2 aug. 1685 (7193) despre care am Despre vameșul Păun aflăm abia la 15 mai 1666, când Rada, fata Nastasiei țigăncii, spune: „Am vîndut a mea direaptă ocină... o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vizetiiască,... lui Păun ce-au fost clucer, carele acum iaste vameș mare”. Iar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din 2 aug. 1685 (7193) despre care am Despre vameșul Păun aflăm abia la 15 mai 1666, când Rada, fata Nastasiei țigăncii, spune: „Am vîndut a mea direaptă ocină... o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vizetiiască,... lui Păun ce-au fost clucer, carele acum iaste vameș mare”. Iar despre mănăstirea lui aflăm la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatia a lui Păun mare vameș să devină stavropighie patriarhală. Și asta fiindcă vameșul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vizetiiască,... lui Păun ce-au fost clucer, carele acum iaste vameș mare”. Iar despre mănăstirea lui aflăm la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatia a lui Păun mare vameș să devină stavropighie patriarhală. Și asta fiindcă vameșul Păun a închinat mănăstirea, zidită de el, Mănăstirii Patruzeci de Sfinți de la Athos. Acuma realizez de ce s-a „risipit” mă năstirea vameșului Păun. Să auzim care e părerea ta. Păi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce-au fost clucer, carele acum iaste vameș mare”. Iar despre mănăstirea lui aflăm la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatia a lui Păun mare vameș să devină stavropighie patriarhală. Și asta fiindcă vameșul Păun a închinat mănăstirea, zidită de el, Mănăstirii Patruzeci de Sfinți de la Athos. Acuma realizez de ce s-a „risipit” mă năstirea vameșului Păun. Să auzim care e părerea ta. Păi din câte am băgat eu de seamă din cele documente cercetate
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a hotărât ca mănăstirea Clatia a lui Păun mare vameș să devină stavropighie patriarhală. Și asta fiindcă vameșul Păun a închinat mănăstirea, zidită de el, Mănăstirii Patruzeci de Sfinți de la Athos. Acuma realizez de ce s-a „risipit” mă năstirea vameșului Păun. Să auzim care e părerea ta. Păi din câte am băgat eu de seamă din cele documente cercetate, călugărilor greci nu le prea plăcea să pună umărul la treabă, ci întindeau mâinile doar la luat bunurile și veniturile mănăstirilor din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fie volnic... a popri și a lua pomenit de a dzece de pe a sa dreaptă ocină... ce are... la Bucium,... din pîni, din fînețe, din prisăci cu stupi, și din vii și din grădini, din tot locul”. Dăruind bunurile mănăstirii Păun celei a lui Dancu din Iași, vodă încearcă să aducă la ascultare mănăstirea Zlataust, care abuza fără drept de bunurile rămase de la mănăstirea Păun. Știi că am o curiozitate, vere? Nu sunt ghicitor în stele. Care-i baiul? Mai există
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din prisăci cu stupi, și din vii și din grădini, din tot locul”. Dăruind bunurile mănăstirii Păun celei a lui Dancu din Iași, vodă încearcă să aducă la ascultare mănăstirea Zlataust, care abuza fără drept de bunurile rămase de la mănăstirea Păun. Știi că am o curiozitate, vere? Nu sunt ghicitor în stele. Care-i baiul? Mai există mănăstirea Dancu? Să fii matale sănătos. Și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul până în 1903, când din cauza ruinei la care ajunsese, a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă... am dăruit... moșiile de la Prisăci, care sîntu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă mănăstirii “Păun care s-au risipit”. Și văzând Duca Vodă acestea a luat moșiile și le-a dăruit mănăstirii Zlataust. Numai că “Duca Vodă n-au apucat a face direse călugărilor pe aceste moșii”. Așa se face că la 11 aprilie 1685
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că, până la secularizarea averilor mănăstirești, hanul se afla sub oblăduirea mănăstirii Socola. Apoi a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 îl vinde lui Anton Andreescu. De la acesta, tot prin vânzare, ajunge la Toader Luca, din satul Păun. Acesta, om gospodar, îi schimbă înfățișarea, scoțându-l în lume... De unde până unde s-a ajuns la numele pe care îl poartă și astăzi? Cei care i-au dat acest nume au fost urmașii lui Toader Luca, Costache Luca și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mea. De nicăieri nu se mai iscă tril de ciocârlie, nu se mai aud chemările năvalnice în zeci de „limbi” ale păsăretului... Iată-mă-s în vremurile când pe la poarta hanului treceau legănându-se harabalele dinspre sau spre Pietrărie ori Păun... În ușa hanului se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul, pentru a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
argintului nu i se dădea nici un preț, pe vremea lui Solomon. 21. Căci împăratul avea corăbii din Tarsis care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; și la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis, aducînd aur și argint, fildeș, maimuțe și păuni. 22. Împăratul Solomon a întrecut toți împărații pămîntului prin bogățiile și înțelepciunea lui. 23. Toți împărații pămîntului căutau să vadă pe Solomon, ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24. Și fiecare din ei își aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
că apare o minune. Minune, ce minune? Doar să-mi spună ea că e puțin obosită și s-ar întinde puțin în patul meu, goală, că e prea cald afară. Și eu să-i fac vânt cu o pană de păun. Minunile au trecut, că nu mai am eu baftă de acum nu știu câți ani, când într-o dimineață pe la 5.30 cred, plecând de la o petrecere, mă sui într-un tramvai gol, ușor obosit, mă așez pe scaun, repet, eram singurul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
eu Bucureștiul! Un oraș plastic, proteiform, pe care imaginația mea îl modela după voie, îl rotea în jurul unor schimbătoare puncte de perspectivă, ca pe monitorul unui computer, îl colora în jocuri de ape și franje de interferență ("parcă ești un păun, cu Bucureștiul înfoiat în spatele tău", scriam), îl boțeam și-l împănam cu mică, diorit, ametist, hematit și duhoare de 21 crabi putrezi și alge ("Bucureștiul e-o stridie cu restaurantul Perla în ea", scriam), îl tăvăleam prin mit și halucinație
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
peste prag. Ar fi plăcut să-l aburesc pe Niddrie fără a fi nevoie să mă folosesc de atuul masoneriei. Știu că labagii ăia laburiști de sus din Consiliul local sunt amețiți de victoria electorală, se umflă-n pene ca păunii și se iau puternic de Niddrie et co., iar una din nemulțumirile lor sunt oport. egale. — Mă Întâlnesc cu unii din Forumul pentru Egalitate Rasială și Relații Comunitare, Îi zic. De partea cealaltă a firului se așterne tăcerea. — Rahat... ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
teritorial al județului Botoșani, relieful comunei se caracterizeză prin platouri, dealuri și văi. Satul Cordăreni este așezat în albia majoră, de o parte și de alta a pârâului Ibăneasa, iar satul Grivița este așezat pe platoul numit "Dealul Iazului lui Păun". La est comuna este străjuită de Dealul Holm, iar principalele ape de pe teritoriul comunei sunt pârâul Ibăneasa și pârâul Boilor. Activități specifice zonei Agricultură tradițională individuală Cultura pomilor fructiferi Creșterea animalelor Pescuit Silvicultură Viticultură Activități principale economice Industrie mică Prelucrarea
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
până la începutul secolului al III-lea, ei s-au mărginit la un repertoriu foarte restrâns de simboluri grafice, analoge rozetelor, frunzelor și viței-de-vie evreiești (simboluri ale fecundității). Ei împing metafora până în regnul animal. Peștele (unde litera se preface în imagine); păunul, simbol al nemuririi; oaia, al fidelității. Biserica primitivă este ostilă din principiu reprezentării de animale, realismului figurativ și în mod absolut statuilor. Cultele imperiale întinaseră, dacă nu chiar diabolizaseră sculptura. Deificat și statuizat erau sinonime. Pentru un împărat, statuia era
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cercetările SQALES. 405 Cl. Dubar, La socialisation, Armand Colin, Paris, 1995; P. Berger, Th.Luckman, Construirea socială a realității, Editura Univers, București, 1999; R. Boudon, Tratat de sociologie, Humanitas, București, 1999; E. Stănciulescu, Sociologia educației familiale, Polirom, Iași, 1997; E. Păun, Școala abordare sociopedagogică, Polirom, Iași, 1999; F. Dubert, D. Martuccelli, "Théories de la socialisation et definitions sociologiques de l'école", în Revue française de Sociologie, XXXVII/1996 etc. 406 P. Ansart, Ideologies, conflits et pouvoirs, P.U.F., Paris, 1977. 407
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
București, 1999 33. Munteanu C., Mazilu A., Horobeț A., Marketing investițional internațional, București: Editura Fundației România de Mâine, 2002 34. Munteanu C., Vâlsan C., Investiții internaționale, Editura Oscar Print, București, 1996 35. Naisbits J., Global Paradox, Brealey, London, 1994 36. Păun C., Păun L., Riscul de țară, Editura Economică, București, 1999 37. Popescu Dan, Economia ca spațiu deschis: În ochiul ciclonului, Sibiu: Editura Continent, 2002 38. Porter M.E., Competition in Global Industries, Boston, Mass., Harvard Business School Press, 1986 39. Porter
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
33. Munteanu C., Mazilu A., Horobeț A., Marketing investițional internațional, București: Editura Fundației România de Mâine, 2002 34. Munteanu C., Vâlsan C., Investiții internaționale, Editura Oscar Print, București, 1996 35. Naisbits J., Global Paradox, Brealey, London, 1994 36. Păun C., Păun L., Riscul de țară, Editura Economică, București, 1999 37. Popescu Dan, Economia ca spațiu deschis: În ochiul ciclonului, Sibiu: Editura Continent, 2002 38. Porter M.E., Competition in Global Industries, Boston, Mass., Harvard Business School Press, 1986 39. Porter Michael E.
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Coresi) se folosea termenul cântător, care se păstrează în poezia populară („Ei mi sculau din zori / După glas de cântători“). Celelalte nume de păsări de curte nu au forme diferite după sex; deosebirile de sex sunt exprimate cu sufixe moționale: păun (< lat. pavo)-păuniță, porumb (< lat. palumbus)-porumbiță. Observația este valabilă și pentru numele de păsări de curte împrumutate: gâscă (< bg. găska)-gâscan, rață (din tracodacă)-rățoi, curcă (< sl. kurka) -curcan. Termenii latinești anser „gâscă“, anas „rață“ nu s-au transmis
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nume 181 Tinerețea unui exuberant Despre Eduard Gruber s-a scris puțin în timpul vieții sale și aproape deloc câteva decenii după stingerea sa din viață. Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif îl prezintă, alături de Neculai Beldiceanu, Gheorghe din Moldova, I. Păun Pincio, Vasile Cosmovici, Arthur Stavri, A.D. Holban și de revoluționarul Cristian Rakovski, într-o lucrare de mici dimensiuni intitulată Portete, publicată în anul 1910 la Editura ALCALAY, București. Volumul Stil și gândire (Încercare de psihologie literară) publicat de Gruber în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Patrick, George Thomas White, 119, 120, 122, 131 Paulhan, Frédéric, 31, 32 Pavelcu, Vasile, 155, 156 Pavlov, Ivan Petrovici, 47 Pearson, Karl, 97 Philippide, Al., 137, 140 Pierce, Arthur Henry, 119 Piéron, Henri, 38 Pillsbury, W.B., 119 Pincio, Ion Păun, 7 Pitres, Albert, 39 Podesta, Hans, 92, 93 Pop Florantin, Ion, 149 Popescu, Ion, 155 Popescu, T., 155 Popescu Neveanu, Paul, 155 Preyer, Wilhelm, 66, 72 Pruncu, Nicolae, 22 Purkinje, Jan Evangelista, 92 Q Quintescu, Nicolae, 10, 11 R Raddle
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
exemplu în acest sens. Bucătăria europeană medievală include atât ospețele date la curțile regale, cât și alimentația săracă a țăranului. Între aceste două lumi, ruptura pare la fel de iremediabilă ca aceea dintre le brouet, supa din pâine uscată a plugarului, și păunul gătit la curtea regelui Franței. Nici în vremea Renașterii, când bucătarii italieni au ajuns în Franța odată cu suita Ecaterinei de Medicis, soția lui Henric II, lucrurile nu stăteau altfel. Pe vremea lui Ludovic XIV, când rafinamentul culinar ajunge la culmi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
antică, creând astfel premisele Renașterii gastronomice italiene, aflate și la originea bucătăriei franceze clasice), iar nobilimea francă ori cea ungară se înfrupta cam din aceleași feluri de mâncare: vânatul mare (mistreț, cerb) era la mare preț, păsări precum fazanul, lebăda, păunul fiind și ele la modă; gătirea se făcea la proțap, dar deseori carnea era mai 102 întâi fiartă (gătirea prin mai multe tehnici, succesive, era o trăsătură caracteristică a acestei bucătării). Treptat, mesele încep să cunoască o gramatică mai complicată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ducă la bun sfârșit misiunea asumată cu spirit de sacrificiu, Pamfil este "răzbunătorul așteptat"79, neînfricat și incoruptibil. Lumea pentru care luptă este, însă, idealizată și idilizată: singurele ființe demne de o soartă mai bună sunt Safta, Filoftia și acarul Păun, personaj care amintește de "bietul Pim-Pim" din caragialiana Cronică fantastică. Ca și acel "nenorocit chinez care sosește asudat și gâfâind cu o hârtie în mână și năvălește pe scara principală a Casei Justiției [...] în toate diminețile"80, acarul Păun este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]