6,963 matches
-
este foarte duios. Intr-un astfel de acces de duioșie a vrut s-o violeze. De atunci fata nu vrea să-l mai vadă. Eu nu mai dorm nopțile, îmi fac de treabă: gătesc, calc rufele până dimineața, să-l păzesc să nu intre peste fată. N-are sens să ne gândim acum la el, cum a ajuns să fie un monstru pentru propria-i familie? st ă rile de inferioritate, de victim ă , de z ă d ă rnicie, de
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
este foarte duios. Intr-un astfel de acces de duioșie a vrut s-o violeze. De atunci fata nu vrea să-l mai vadă. Eu nu mai dorm nopțile, îmi fac de treabă: gătesc, calc rufele până dimineața, să-l păzesc să nu intre peste fată. N-are sens să ne gândim acum la el, cum a ajuns să fie un monstru pentru propria-i familie? st ă rile de inferioritate, de victim ă , de z ă d ă rnicie, de
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
clasa lui, adică era cu un an mai mare, și în plus muncise la oraș! Colegii de clasă și consătenii săi îl provocau să le spună despre cum era să fii ciurdar la oraș, de parcă ei nu tot vacile le păzeau în satul lor! Și așa se ajungea la lungi povești despre lucruri știute și neștiute de copii! În sat copiii care păzeau vitele familiei se învecinau cu alții, dar la ciurdă li se părea altfel! Colegii lui Beldie auziseră de
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
provocau să le spună despre cum era să fii ciurdar la oraș, de parcă ei nu tot vacile le păzeau în satul lor! Și așa se ajungea la lungi povești despre lucruri știute și neștiute de copii! În sat copiii care păzeau vitele familiei se învecinau cu alții, dar la ciurdă li se părea altfel! Colegii lui Beldie auziseră de Uriașul Grapă și erau curioși să știe mai multe despre el! Auziseră și de moș Lică, șeful ciurdarilor din Fălticeni, și fiecare
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > AVVA ISAIA: CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trei lucruri sunt pe care cu anevoie le câștigă omul și acestea păzesc toate faptele cele bune: plângerea, pocăința pentru păcate și a avea înaintea ochilor ceasul morții. Că cel ce gândește în toate zilele și zice întru sine: Numai astăzi mai am a fi în lume", niciodată nu va greși înaintea lui
CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360632_a_361961]
-
bicele. La măsurare participau ciurdarii mai în vârstă dar și concurenții. Cel mai frumos împletit și cel mai pocnitor era premiat. În ce consta premiul? Câștigătorul avea dreptul să fie servit în săptămâna următoare de către învinși, adică să i se păzească vitele, primea o potcoavă pe care o pierdea sau nu scotea cioata când pierdea! Poveștile din serile de internat erau întrerupte frecvent fie de pedagogi, de paznicul de serviciu sau chiar de cadrele didactice. Când Beldie le-a povestit de
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Decebal Ca puhoaie ce curg peste văi Treceau fluviul pe vase flăcăi În armură, cu soarele-n ea, Se-ndreptau înspre inima ta. O păzeau cu credință ostași; Din crenel de cetate arcași Au jurat că mai bine să moară Pentru inima ta și-a lor țară. Te-ai retras cu speranță în munți Să aduni alte brațe, să-nfrunți Tăvălugul ce-n vuiet venea
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
a dormit pe prag un timp, sperând să aibă tihnă. Să mai aștepte ... doar un pic...! Poate se-ntoace ''mami''... Apoi, de foame, a furat ! Un colț de pâine-un os.! Și s-a ascuns unde-a putut, comoara să-și păzească Dar... n-avea dinți... Era bătrân și... hoț fără folos... Și a aflat cât e de greu, ÎN LUME să trăiască... Și a trecut așa un timp, flămând, bătut, hulit... Și vremea s-a schimbat și ea ! Venise aprig, gerul
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
trasmitere sexuală nu erau așa de răspândite. Dar AZI, voi sunteți PE CONT PROPRIU! Azi pornografia este legalizată, avortul la fel, anticoncepționalele sunt de găsit ori unde, tinerii sunt tot mai imorali, iar bolile s-au împânzit mult de tot! PĂZIȚI-VĂ SINGURI, că NIMENI NU VĂ MAI PĂZEȘTE!” Organizatorii au arătat apoi un film în care un pui de antilopă la naștere are doar o jumătate de oră ca să se pună pe picioare și să plece cu turma lui. În
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
AZI, voi sunteți PE CONT PROPRIU! Azi pornografia este legalizată, avortul la fel, anticoncepționalele sunt de găsit ori unde, tinerii sunt tot mai imorali, iar bolile s-au împânzit mult de tot! PĂZIȚI-VĂ SINGURI, că NIMENI NU VĂ MAI PĂZEȘTE!” Organizatorii au arătat apoi un film în care un pui de antilopă la naștere are doar o jumătate de oră ca să se pună pe picioare și să plece cu turma lui. În această jumătate de oră, mama lui și alte
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
pleacă cu turma, dacă nu el rămâne pradă celor care abia așteaptă să-l devoreze. ”Ei bine - spunea acest medic în continuare ... AȘA SUNTEȚI ȘI VOI ... ! GRĂBIȚI-VĂ să vă puneți mai repede pe picioare și învățați-vă să vă păziți, căci în jurul vostru sunt mulți șacali și multe hiene, care abia așteaptă să le cădeți pradă și să vă devoreze ... !” Proxeneții, vânzătorii de droguri, încurajatorii viciilor sunt printre voi! Corupții din politică, justiție, poliție, adică cei meniți să ne apere
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
pe imaș, mă duceam alene după bivolii care nu „bâzdăreau” ca vacile, adică nu fugeau, ci se scăldau în baltă. Iar eu aveam traista mereu plină de cărți! Puteam să citesc cât vroiam pentru că bivolii nu stăteau cu vacile roșii, păzite de ceilalți copii din sat, astfel încât nu îmi creau „probleme de pază”, lăsâdu-mă în pace să îmi fac lectura... Bivolii îmi rezervaseră prin comportamentul lor un fel de refugiu salvator. Mulți ani după ce am absolvit liceul și facultatea, mi-am
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci de piatră, albe, mari,/ Cu cruci de brad și de stejar./ Și cruci de-argint și de oțel,/ Cerneau lumină peste el,/ Iar cruci de aur și de fier/ Sclipeau ca semnele pe cer
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cade peste irozi. Iudele se vântură în elegii tenebroase și luciferice. Scuipările se prefac în lacrimi de ceară, iar biciul loviturilor, devine o adiere îndrăgostită de mărgăritar. Palmele care L-au lovit pe Iisus s-au înaripat în fluturi. Sutașii păzesc lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de soare se așează senin peste gătiții nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului și-a Vieții. La Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ce înconjoară emisferele infinite de betoane, cabluri, cărămizi și pixul devine coș de fum din vârful căruia se privește furnicarul pământean ca noduri în parfum. Iată deci de unde apare POEZIA. Și fiindcă ziaristului i se cere reportaj după reportaj, el păzește eroul viitor în chiar clipele de somn, când bolborosește cifrele de plan, termeni tehnici, prilej de amuzament pentru chiar fiii eroului. Dacă înainte de 1989 și-a strecurat metafora perfidă ca “AURUL DIN ARIPI”, sugerând strălucirea, când de fapt acel aur
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
făt, griji pentru voi, Căci îngerul ce-ți fi-va Ca umbra-n umbră la nevoi A limbii tâlc îl ști-va Și ale omului rău semn, Ori puritatea-i, daru-i, Cel înger bun ce ți-l îndemn Te va păzi, e haru-i ! De grija grijilor de rând Și de-a durerii dâră, De dorul dorului durând, De ură, uzurpare, pâră Și toate câte-n Decalog Drept pildă sau poruncă, Îți fi-va îngerul zălog, De fi-vei prunc sau pruncă
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
Pentru că femeile sunt cele care prin lucrul mâinilor lor au îmbrăcat omenirea de-a lungul mileniilor, închei cu poemul dedicat femeilor din Carpați: (Elenă Armenescu - Poeme din volumul Memoria Statuillor) Hărăzita de zeu Îți mulțumesc taranca română Ce te-ai păzit de „înnoiri” Că de tăișul straniului Tu nu ești preamărita, ca în mărețe fapte Dar tu ai în grija viața zi și noapte. Tu, care nu ai dat pradă flacărilor Războiul de țesut și prietena ai rămas Cu vegherea mirosului
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bună, nimic de zis, a continuat cu aplomb. Nu pot însă să nu mă întreb, cam ce-o să fie, atunci când toată populația scumpei noastre țărișoare, va avea liber să înfăptuiască tot ceea ce azi doar admiră la n... Doamne apără și păzește!... era să zic „la noi”... ceea ce azi doar admiră la alții. Ilustrul inițiator al propunerii, care se pare că avea replică la toate, a spulberat printr-un discurs magistral, orice urmă de neîncredere. - Doamnelor și domnilor! A tunat el din spatele
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
ușor de spate. Se uită cu repeziciune în jur, căutând parcă ajutor, și-i spune pe un ton mai blând: ”gata,gata...hai cu mama!”. Oare de ce din momentul în care ne naștem, suntem învățați să “nu”facem,să ne păzim, să ne ferim? Nu e voie!”, ”nu pune mâna!”, ”ai grijă!”... Învățăm temeinic lecția numită “frică”! Și ni se întipărește atât de bine în subconștient, ne-o însușim cu atâta convingere, încât ajungem să fim conduși de ea. Frică primează
FRICA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360155_a_361484]
-
căutau. Tactica s-a schimbat, căci moș Lică nu l-a mai lăsat să vină după vite în oraș dimineața. Nu voia să piardă un ajutor de ciurdar așa de ușor. Moș Lică găsise un băiat din oraș care îi păzea oile, și acesta avea să-l ajute pe Grapă la strânsul ciurdei dimineața. Cine era totuși Lican? Acest flăcău bine legat la trup și frumușel pe deasupra, se trăgea dintr-o familie cu mulți frați, crescuți fără mamă, care se pare
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
de ani, fiind lipsite total de orice conotații războinice militante. În urma tronului merg spășiți penitenții, și ei mascați cu glugi trase peste cap, dar fără coifuri ascuțite. Mulți dintre ei poartă câte o lumânare mare cât un stat de om, păzindu-i flacăra ca pe ochii din cap. Așa se face că străzile orașelor se acoperă în decursul zilei din ce în ce mai mult cu ceara topită, care se scurge încet dar implacabil pe caldarâm, ca o aluzie subtilă la sângele vărsat. Copiii aleargă
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar cu acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau animale care erau vânate, fiindu-le folosite des, pieile și carnea. Pe domeniul Cehu, din care făcea parte și satul Ulmeni, pădurile sunt înscrise în urbarii, la fel ca și cele ale stăpânului. Nenumărate ordonanțe ale guvernelor
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
amintit că trebuie să mergem și pe la cursuri. Mai aveam multe de învățat până să ajungem să fim pe deplin fericiți. Copiii,,,,s au ivit toți pe rând la umbra acestui copac. Au datele lor înscrise aici, uitarea să fie păzită de grija lor permanentă. Ne am mutat definitiv în această căsuță și , încet , încet am înțeles că aici ne este locul și că de aici nu vom mai pleca nici când ne va veni rândul trecerii într o altă formă
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
EPE II, orig. gr., p.512). După chipul treimic al Supremei Treimi (Minte, Cuvânt și Duh)- același Sfânt Grigorie Palama, arată că și sufletul este îzestrat cu trei calități: „mintală (înțelegătoare), cuvântătoare și duhovnicească”. Drept aceea, sufletul „trebuie să-și păzească treapta” lui, „să fie numai după Dumnezeu, să se alipească numai de El și să I se supună și să-L asculte numai pe El; numai spre El să privească și să se împodobească cu amintirea și cu contemplarea neîntreruptă
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
existență, întru trăire. Când sufletul nu mai lucrează duhovnicește, potrivit firii sale dintru început, moare spiritualicește: „deși se poate ca el să-și păstreze viața la arătare, nu mai este viu, ci mort. Spre pildă, atunci când tu, om fiind, nu păzești virtuțiile, ești lacom și sfidezi legea, cum poți spune că ai suflet? Pentru că te miști? Dar aceasta este și a făpturilor necuvântătoare. Pentru că mănânci și bei? Dar și fiarele sălbatice fac aceasta. Atunci, poate pentru că umbli pe două picioare? Aceasta
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]