6,523 matches
-
din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Urcase primul etaj mai mult pe întuneric, iar la etajul al doilea domnea o semiobscuritate care ascundea in mare parte murdăria scării. Pe dibuite Maur reușise să descuie ușa și să aprindă becul palid din hall. O lăsase să treacă înainte și ca din întâmplare lăsă iala să se încuie singură. Simțise din primul moment că nu mai era nimeni în apartament și liniștea stranie ce domnea, îndemna la reflecție. Nu crezuse nici un moment
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
ceva de părinții ei, o va anunța sigur, dar dacă timp de 15 ani niciunul, nu dăduse un semn de viață, acest lucru era practic imposibil. Cu asemenea încurajări sigur că speranța ei era cu fiecare zi ce trecea, mai palidă, mai slabă. Totuși, undeva într-un colțișor al sufletului ei, în taină mai sălășluia o mică pâlpâire de speranță, că poate cândva, va găsi răspuns la întrebările sale, bun sau rău, cine poate ști, dar va fi o certitudine. -Nu-ți
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț al răsăritului de soare și nu conteneam a mulțumi vieții că aveam ocazia să-l văd încăodată, deși l-
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
Peisaj - La Perouse, Sydney, New South Wales, Australia În noaptea uraganului pustiu, Deasupra munților legați de ape, Cetatea mută curge-ntr-un târziu și sumbru Rezoner de clape. Prin lumea ritmului tăiat din glas, Lucrarea zilei și-a-ncetat durerea, În umbra palidului vas, Numirea ei - Un timp purtat cu vrerea. Doar mult prea drept zidit în cerul clar, Clădit în spin, ascuns în umbra ruptă, O stare dăltuită-n fier, Un joc secund Spre raza lui de luptă. Mihaela Cristescu, 17 noiembrie
MESSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348423_a_349752]
-
cuvânt, cu un sărut. O iedera ne ține visul Ancorat între iertări, Și-apare dorul, necuprinsul, În arșiță de căutări. Iertarea, singura comoara Ce viața ne-o lasă cadou. Este că stingerea de seară A soarelui de pe platou. Aduc că palida ofranda Ca un sărut între plecări, Aduc iertării o infanta, O mângâiere de iertări. Referință Bibliografica: Cu fiecare iertare, un început / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CU FIECARE IERTARE, UN INCEPUT de PETRU JIPA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348471_a_349800]
-
statura mijlocie, era totuși un om ager, iute în mișcări. Dar ceea ce impresiona era fața lui, părul castaniu cu câteva fire argintii, fruntea încruntata, ochii verzi din care izvora o lumină crudă sălbatică, cred că alcoolul era de vină, obrajii palizi cu gura mereu deschisă țipând. Expresia fetei lui în acele momente avea ceva grotesc, aveai impresia că o hidoșenie morală se distingea pe fața lui. Deși nu era urât că bărbat însă cealaltă față interioară a diformității morale ce i
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
țara lui Verde, Galben și Albastru Imperiul luminii e vegheat de Sihastru. ÎNVIERE În inimă e tainic zvon de primăvară Prinos din cer se cerne, mă împresoară Neîndestulată, privirea descoperă cărări Ivite din trecutele, azi înmugurite căutări Îmi amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc, dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
că citesc o revistă luată de pe măsuța de lângă acvariu din s.d.a. (sala de așteptare). Pic, pic, pic! De pe frunte mi se preling picaturi care cad pe revistă. Pic, pic, pic... Picătura românească! Trece o oră jumate de așteptare... Medicu' palid iese din cabinet, blazat, obosit, plictisit, sau poate bolnav și el: -Who is next? (Cine e următorul?) -Mi, mi! (Me - adica „eu” în engleză) -Hello Stanley! Ce problem aveț'? Medicul meu vorbește vreo șapte limbi, printre care și puțintel românește
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
de rai... Bla, bla, bla... și ale vaiete mioritice... Mă doare spatele... și aici! Și aici! Și rinichiul, și inima, și ficatul, și vezica biliară și burta. Au! -Ești cam grăsuț. Maybe mâncat ceva și făcut indigestion. You look cam palid. Rog scos limba! Fă „Aaaa”! Nu mușca spatula, pliz! - Aaaaaaaa! - Gât roșu, limba alb! Uite, dau la tine prescription să cumperi panadol, iar Monday morning duci frumos și faceți analiza sânge... Pliz nu mânca nimic before! O să fie bine! Dacă
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
tău în alfabet braille păsări amuțite deschideau aripile până la soarele orbitor pipăie nelumina gol de spaime ce delicat se moare tastând sentimente virale aburul literelor virtuale îmi înmoaie sufletul ca-n cerneală este albastră o inimă goală și tot mai palidă lumina unui apus cu fața vopsită ca la circ îmi citești în palmele reci noaptea polară calul secundelor aleargă cinstit să rupem turta miresei pe ultimul prag / dama cu camelii își sfâșie batista/ miroase a fag curăță luna de litere
SENTIMENTE VIRALE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376869_a_378198]
-
fir de întrebare îi zgârie cumva creierul o clipită, constatând că deja nu mai putea sta culcat pe podea... Spațiul devenise mult prea îngust. Traversă noutatea, obișnuit deja cu năvala schimbărilor. Învăță odihna stând în picioare sub lumina tot mai palidă a senzorului. La câteva palme de el, oglinda, fosta ușă a băii, părea să-l ademenească tremurând un contur străin. Ar fi încercat să-și dibuiască propriul chip, de-ar mai fi avut vreun dram de curiozitate. Dar, nu! N-
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
de tei și salcâm din jur. Atunci am și fost atacat pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ..................... Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ cu un ten palid, speriat, dar mi-a luat totuși pliantul pe care i l-am întins, după care a închis repede ușa masivă din metal. Am coborât scările și am ieșit din bloc, destul de greu de altfel, ușa era strâmtă și semi-baricadată, iar
APOCALIPSA. MOARTEA NU ESTE UN SCHELET CU O COASĂ CLASICĂ, CI O FEMEIE FRUMOASĂ CU UN COSITOR ROTATIV CU LAMĂ, DE ULTIMĂ GENERAȚIE. de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377816_a_379145]
-
ei? A vorbi despre părinți, despre ce-nseamnă ei, despre ce au sădit, despre ce-au lăsat, despre ce-au așteptat de la mine, copil fiind, și-apoi adult, matur, cu speranțe, cu promisiuni ale viitorului, cuvintele cred că sunt puține, palide, mărunte... Amintirea părinților mei este vie, recunoștința mea pe care n-am știut s-o manifest, cred că n-am știut s-o port, Doamne iartă-mă pentru această confidență, n-am știut s-o port la adevărata ei dimensiune
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
cer grămadă Fulgii zbor, plutesc în aer că un roi de fluturi albi Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Ca o zale argintie se îmbracă mândră țară. Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe pintre anii trecători. Tot e alb, pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare Ca fantasme albe, plopii înșirați se perd în zare Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum Se
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
în mintea lor, luau dimensiuni înfricoșătoare. Nici nu au observat că, între timp, Eugen intrase încet în bucătărie, încă buimac dar, mai ales, năucit și impresionat de tabloul înduioșător ce-l ofereau cele doua femei ce plângeau cu sughițuri. Deosebit de palid, fără sânge în obraz, în afara celui adunat în jurul rănii vizibile de la distanță, lipsit de forță, se sprijinea de mobile pentru a se ține pe picioare.... ... A reușit să articuleze cu greu câteva cuvinte, mai mult pentru a-și face cunoscută
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
soare bate, stăm amândoi azi făr-de minte și-am rămas orfani de toate. Atâta teamă pentru tine, piatră fiind... te-aș vindeca, dar cum iubirea-ți stă în fire, doar într-o viață n-oi putea. Tu inimă îndurătoare, minune palidă a vieții, tu știi prea bine ce ne doare, când răsfoim o carte a sorții... Vei înțelege oare-o-dată?! că viața poate fi deșartă, să nu te simți azi acuzată, o moarte-avem ș-aceeași soartă! Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Aceeași
ACEEAȘI SOARTĂ! de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378060_a_379389]
-
spre infirmerie. Eu sunt atât de întors pe dos încât nu pot articula o vorbă. Aflăm de la medicul navei că pacientul este destul de grav. A înghițit multă apă și a suferit un șoc hipotermic sever. - Ce puteți face? întreabă Ingrid palidă. - Ne străduim să-i scoatem apa din plămâni, apoi să-l trecem pe antibiotice puternice. Este extrem de agitat și cred că îl vom seda! - Putem vorbi câteva clipe cu dânsul? întreb. - Doar câteva clipe. Îl găsim luptându-se cu personalul
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
ei imense de ursul orientului și de vulturii occidentului, doar Bunul Dumnezeu Cel Veșnic și Adevărat, Marii Străbuni și Marele Lup Alb o mai pot salva, căci, noi românii, din neamul ancestral al geto-dacilor, nu suntem azi decât o umbră palidă și efemeră, a înaintașilor noștri. Evenimentele recente din țara noastră, ce au început cu protestele din 18 ianuarie, nu fac decât să confirme acest lucru (a câta oară..?). După ce oculta globalistă a cucerit economic România în 1989, destinul ei, a
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
precis ar fi izbucnit în hohote. - Invit-o în sala de protocol ! - Vă așteaptă acolo. O iau repede din loc înainte ca David să-și intre în rolul de gazdă. Ingrid nu pare schimbată deloc, poate este un pic mai palidă, dar paloarea aceasta o prinde. - Omagiile mele, excelență ! Simt în exprimarea ei influențele de limbaj ale lui David. O îmbrățișez cu căldură. - Arăți minuat, parcă ai veni de la operă, nu de la spital ! Poartă o perelină albastru-ciel spre verde, poșetă Louis
DRUMUL APELOR, 45 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376331_a_377660]
-
în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Luăm micul dejun în tăcere. Eram amândoi epuizați, dar nu voiam s-o arătăm niciunul. Ingrid trage din când în când cu coada ochiului spre mine. - Ești un pic palid sau mă înșel? mă întreabă. Nu am de gând să recunosc, deși mă simt frânt. - Tocmai asta doream să te întreb și eu! - Un pic. - Mâncăm și mai tragem un pui de somn! - Eu mă gândeam să mergem la spa
DRUMUL APELOR, 62 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376341_a_377670]
-
Își dădu seama că este cam riscant pentru el să rămână acolo. Așa că zilele următoare își continuă drumul. Spre seară ajunse pe niște serpentine încolăcite. Urcase pe muntele Tâmpa. De acolo, de sus, în întuneric se puteau vedea multe lumini palide. Erau chiar din centrul orașului. De pe prima serpentină, văzu că putea ajunge chiar pe stradă. “Nu este bine deloc aici” își spuse Neânfricatul. “Trebuie să-mi continui drumul. Locul acesta nu este o soluție bună. Nu sunt în siguranță aici
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
oscilația și neîncrederea lui. [Omul înfruntă moartea după o durată foarte mică a vieții sale, iar viața lui pare să nu fi valorat prea mult. Chiar nimic! Slăbirea vederii ne face să credem că soarele, luna și stelele sunt mai palide. Timpul zboară, experiențele triste urmează una după alta, norii se întorc după ploaie.] Ieșiră din templu scăldați de lumina blândă a apusului de soare. Totul căpătă un farmec aparte atunci când se lăsă seara. Porniră spre aleea de unde veniră, ca Pasărea
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i ... Citește mai mult Maria și Cristian ajunseră gâfâind extenuați, la locul în care se despărțiseră de Liviu, privindu-se descurajați de insuccesul căutărilor, când atenția le
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază.- Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i ... XXV. FOCUL DIVIN AL IUBIRII, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. O primăvară mult așteptată bătea discret la ferestrele ascunse
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
se făcu că nu spuse nimic fetelor dar nu puse geană pe geană toată noaptea. Cum se lumină de ziuă, de teama stăpânului, se prefăcu că e bolnavă și nu se duse la lucru. Văzând pe mama lor atât de palidă și de tăcută, fetele începură a se agita în jurul ei nemaiștiind care ce să facă pentru a-i fi mai bine. - Dragele mele, le spuse mama într-un târziu, eu gândesc că a venit vremea să plecați în lumea mare
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]