2,986 matches
-
că „în mare parte, o istorie critică a literaturii române ar trebui să devină o istorie a polemicilor în zona literaturii; acestea dau pulsul și dinamica ideilor în contextul cultural în care se manifestă un scriitor sau altul”. Capitolul Paradigmele pamfletului este rezervat unei descrieri „decodificatoare” a pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
a literaturii române ar trebui să devină o istorie a polemicilor în zona literaturii; acestea dau pulsul și dinamica ideilor în contextul cultural în care se manifestă un scriitor sau altul”. Capitolul Paradigmele pamfletului este rezervat unei descrieri „decodificatoare” a pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului se întreprinde un excurs prin toată literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului se întreprinde un excurs prin toată literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
împiedicate atât de lungimi de prisos, cât și de dificultatea cu care e mânuită ironia. Aluziile la evenimentele politice din timpul lungii guvernări liberale dintre 1876 și 1888 sunt mult prea străvezii, iar atitudinea autorului alunecă adesea spre sarcasm și pamflet. O foarte rodnică activitate a desfășurat N. în calitate de traducător din literatura franceză. Este cel dintâi care tălmăcește integral în românește Arta poetică a lui Boileau, oprindu-și apoi îndelung atenția asupra autorului său preferat - André Chénier. A mai tradus din
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
Manifestul Crinului alb prin care se cere o libertate limitată doar de zei și o orientare a generației tinere spre „concretul frenetic și fericitor”. Ceilați autori ai manifestului sunt Sorin Pavel și Ion Nestor. G. Călinescu scrie împotriva lui un pamflet (Generația bombastică), iar Mihai Ralea suspectează pe semnatarii mistici și frenetici de „rasputinism”, „nechezat de literaturism excesiv”, „revanșă absurdă a pitecantropului refulat de dogme religioase” („Viața românească”, 1928). Cu aceeași ocazie, Șerban Cioculescu inventează termenul „trăirism” pentru a marca, în
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
supun unei hărțuiri sexuale ofensatoare, fără a se interesa câtuși de puțin de rezolvarea plângerii în discuție. Sunt evidente grija pentru restituirea exactă a particularităților de limbaj, intenția de caricaturizare prin descriere, dialog, notații sarcastice. Narațiunea, o modestă încercare de pamflet social, e și mai puțin izbutită literar, de unde și o receptare ambiguă. Pe de o parte, P. este apreciată de Tudor Arghezi (pentru „pana, îndrăzneala și sinceritățile” cu care a scris o „povestire vie”), de Lucian Boz (pentru „vioiciunea și
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
o capacitate de observație riguroasă, valorificată într-o „narațiune bine dozată, concentrată și desfășurată progresiv în volute de ironie tăioasă”); pe de alta, Perpessicius îi reproșează falsa abordare, motivare și tratare a temei, ceea ce face ca scrierea să eșueze între pamflet și reportaj, iar Octav Șuluțiu îi găsește atâtea defecte, încât îi cere să renunțe la literaratură. În volumul de proză scurtă Ceai dansant (1934) P. își extinde aria de investigație, realizând dări de seamă despre modul de a fi al
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
evită și nici nu le încredințează, antifrastic, funcții estetice. Le acordă drept de cetățenie nu dintr-un nonconformism estetic, din spirit de frondă față de codurile puriste, ci sub impulsul temperamentului, al temperaturii afective de moment. Poezia devine discurs, articol, reportaj, pamflet, afiș, proclamație, manifest etc. E, în cele din urmă, atâta suflet în tribunul preocupat de „sănătatea pământului”, atâta simțire ingenuă, că, indiferent ce factor extern declanșează inspirația, inefabilul tâșnește, în versuri, parcă de la sine. Prin structurări de aparență spontană, înfăptuite
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
conține și unele elemente materialiste. Descriind, cu oarecare imaginație plastică, sinistra părăginire a palatului domnitorului Mihail Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
jur, el se inflamează cu ușurință, luând la refec orice, pe oricine, combătând „gangrenele societății”, ironizând sângeros „tombaterele”, lovind în „albi” (conservatorii), dar necruțând nici pe „roșii” (liberalii). Calambururi, porecle (unele de gust îndoielnic), sarcasme coborând câteodată până la invectivă aglomerează pamfletele lui O., care nu vede decât trădări, duplicități, lichele, poltroni și moftangii, indivizi gata oricând să-și vândă conștiința. Aceștia ar fi „iluștrii contimporani”, pe care îi și fixează în 1861 într-un volumaș cu acest titlu. În Dicționar politic
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
din țară. Condus de convingerea, susținută și în intervenții teoretice, că literatura română din veacurile trecute este cu mult mai bogată și mai variată decât se crede îndeobște, pune pentru prima dată în circulație importante opere literare, fie ele anonime (pamflet versificat, poezii, piese de teatru), fie aparținând unor scriitori ca Ienăchiță Văcărescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Matei Millo, G. Sion, Iacob Negruzzi. N., unul dintre puținii specialiști în literatura română premodernă, demonstrează un cert profesionalism, îndeosebi în promovarea valorilor ei
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
cultivat în clanuri și caste mânate de interese obscure, dezumanizante.” Fidelă obiectivelor propuse, O.l. reușește să strângă în jurul său atât scriitori și critici cunoscuți, cât și începători într-ale literaturii. Încă din primul număr Magda Ursache semnează rubrica de pamflet literar „Mânie liberă”, Virgil Panait susține rubricile „Scriitori în agora”, devenită „O scrisoare pierdută”, cuprinzând puncte de vedere despre unele aspecte ale literaturii actuale, și „Revista revistelor”. Aria rubricilor se extinde treptat, iar cercul de colaboratori se îmbogățește. Astfel, la
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
mai ample: Carol Drimer, Schiller în literatura românească, Ilariu Carpen, Un barbă albastră în istoria contemporană a literaturei române (însemnări polemice la adresa lui N. Iorga, prilejuite de apariția Istoriei literaturii românești contemporane), Jean Pascal, Octavian Goga, socialist..., Alexandru Talex, Rânduri pentru „Pamflet”. Sub pseudonimul Toma Alimoș, în numărul 35-36/1936 este inclus un articol incisiv intitulat „Obiectivitatea” d-lui Călinescu, în care i se reproșează criticului judecata asupra operei lui G. M. Zamfirescu, autorul articolului conchizând: „De altfel, d. Călinescu are pe
PAMFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
de schițe caracterologice, sumare portrete caricaturale, în care surprinde defecte de ordin moral îndeosebi, precum și moravuri de-ale contemporanilor. Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost socotit primul pamflet românesc în versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri culoare. Cu ocazia încheierii păcii între Rusia și Turcia, M. compune
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
dintre artist și societate. Cerea scriitorilor opere literare accesibile unor categorii întinse de cititori. Fără a respinge, în principiu, noutățile, le atribuia o valoare infimă. Spirit foarte riguros și caustic, criticul a dat mai totdeauna articolelor sale o turnură de pamflet, prin întrebuințarea frecventă, dar urbană, a ironiei. Stringența logicii și răceala judecății păstrează în argumentări influențe din Maiorescu. SCRIERI: Fenomenul social, în Lui T. Maiorescu. Omagiu, București, 1900, 391-395; „Poezii” de Al. Macedonski, ASO, 442-460. Repere bibliografice: Encicl. rom., III
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
februarie 1933. Piesă ocazională, Cerul nu există se inspiră din evenimentul lansării sateliților artificiali. Lucrare preferată a lui M., Camuflaj evocă, într-o manieră voit lipsită de rigoare istorică, premiera piesei Steaua fără nume din 1942. Celebrul 702 e un pamflet dramatic, avându-și sursa într-un eveniment care a răscolit America celui de-al șaselea deceniu al secolului trecut. Ca și Cheryl Chessman, prototipul real, a cărui condamnare la moarte a fost mereu amânată timp de doisprezece ani deoarece redactarea
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Humanitas în 2006 sub titlul Criza spiritului american. Cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților, îmi oferă prilejul unei retrospective critice și al unei scurte discuții pe teren românesc. La două decenii de la încheierea manuscrisului original, voluminosul pamflet al lui Allan Bloom mi se pare încă viu, ba chiar și mai preocupant, fiindcă procesul analizat în lucrare s-a agravat și s-a globalizat. De fapt, numai prima și a treia parte a cărții în discuție sunt legate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
adânc Înfipte În viața obștească (Ă). (Ă). Ca exemple de aplicare creatoare În propria lor creație a experienței sovietice pot fi amintiți poeți ca Eugen Frunză și Eugen Jebeleanu. Primul a Învățat, incontestabil, cum să lovească În imperialiști prin arma pamfletului de la Maiacovski și Simonov. Dacă În poezii referitoare la noua noastră viață, Frunză a alunecat adesea pe panta schematismului și idilismului, creații ale sale ca Acheson În vizită la Paris și Londra, ori Nu-n slujbe divine petrec monseniorii sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Maiacovski și Simonov. Dacă În poezii referitoare la noua noastră viață, Frunză a alunecat adesea pe panta schematismului și idilismului, creații ale sale ca Acheson În vizită la Paris și Londra, ori Nu-n slujbe divine petrec monseniorii sunt printre pamfletele lirice realizate ale tinerei noastre poezii. Iată o reușită demascare a ridicolului voiaj politic făcut de misitul trusturilor americane În capitala Franței dolarizate: «Scuzați deranjul, Mister Acheson! - Se-ntâmplă că răbdarea-și umple sacul. Ce mai scandal, ce lipsă de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ele însele: Vremuri burghezo-moșierești, „Absurd” la Tănase, Perahim, Ionel Teodoreanu, Humor, humoriști, Jul (este vorba despre umorul lui Iulius Lazăr), Epigramiști, Cosco, Omul (George Ciprian), Radu Beligan, Neagu Rădulescu, Marcel Bresliska (despre Marcel Breslașu) și N.D. Cocea. De reținut și pamfletul semnat de Eugen Barbu, intitulat Franzeluță, vizând un personaj ale cărui inițiale sunt C. V. T. D.B. ÁCS Károly (1824, Kisbánkháza, Ungaria - 1894, Budapesta), traducător ungar. Face studii juridice la Kecskemét și Pesta, organizând, în timpul revoluției de la 1848, o formație de
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]