3,023 matches
-
de Paris, care, în urma scrisorii, i-a păstrat lui Rousseau un respect deosebit pentru sărăcia voită, geniul și buna sa credință. Scrisorile de la munte au fost arse la Berna, Haga, Paris, Neuchâtel. Persecuțiile continuă și se întețesc; apare și un pamflet usturător al lui Voltaire; pastorul din Motiers ațîța poporul împotriva lui. Era insultat pe stradă din cauza costumului său armenian; i s-au spart geamurile casei. De la Motiers s-a refugiat la Neuchâtel și apoi, pe insula Saint-Pierre de pe lacul Bienne
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
folosindu-se tot de modelul irlandez) și Karel Havliček XE "Havliček" În Boemia, paralelism explicabil ca o reacție comună de ocolire a aceluiași regim de cenzură. În același timp, această tactică publicistică Își putea revendica o filiație comună În tradiția pamfletului politic iluminist, ilustrată de un Swift, Voltaire sau Benjamin Franklin XE "Franklin" , care recurgeau adeseori la alegorie, parabolă și aluzie pentru a evidenția În mod indirect o situație. De altfel, la origini, o atare tradiție se datora tot unor obstacole
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Bölöni Farkas, Sándor, Utazás Észak-Amerikában șCălătorie În America de Nordț, Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Budai, Ésaiás, Magyarország históriája șIstoria Ungarieiț, vol. III, Tipografia Csáthy György, Debrecen, 1812. Bulat, Toma G., „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, În Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6. Cipariu, Timotei, Jurnal, ediție Îngrijită de Maria Protase, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Codru Drăgușanu, Ion, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la românii din Ardeal. Ce spun circulările bisericești”, Revista Istorică Română, IX, 1939, pp. 283-288; Iulian Marțian, „Acte și documente”, Arhiva Someșană, 1926, nr. 6, pp. 58-67. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., p. 283. Vezi, de exemplu, T.G. Bulat, „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6, pp. 176-178. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., pp. 283-284. Ibidem. Ibidem. Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., p. 35. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stau să fac analize de pigmentare a pielii! În orice caz, afirmația lui Vadim era injurioasă, antirromă sau antițigănească. Nu are importanță dacă Mihai este sau nu țigan, contează cât de virulent, de agresiv și de murdar era acel presupus pamflet. În cazul lui Vadim, actuala convertire este, hai să spunem, la filosemitism. Am citit o declarație În care mărturisește cât de rău i-a părut când s-a stins din viață rabinul Moses Rosen, care pentru el devenise un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sistem de notare a muzicii turcești și a scris, în limba turcă, o „carte mică”, închinată noului sultan, Ahmed III, Tarifu ilmil musiki ala vêgni maksus [Explicarea muzicii teoretice pe scurt]. În 1704-1705, încheie romanul alegoric autobiografic Istoria ieroglifică, un pamflet care, alături de Divanul, legitimează locul deosebit ocupat de C. în istoria literaturii române. Cunoscută în manuscris, cartea s-a tipărit foarte târziu (1883). Dacă evoluția unei literaturi se decide în momentele de ruptură, de discontinuitate, Istoria ieroglifică reprezintă un astfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
-o (cu efectul ei de omnipotență social-politică), dar și de privilegiile de care dispunea ca „bun român” aservit regimului Ceaușescu. * Victor Frunză (Revoluția împușcată sau PCR după 22 decembrie 1989, 1994) nu are o demonstrație propriu-zisă; cartea sa este un pamflet coleric la adresa Puterii postcomuniste din România, reprezentată de Ion Iliescu și grupul său. Concluzia lui este că revoluția a funcționat până în momentul când a fost „asasinată” de puciștii care au restaurat, în mod camuflat, regimul comunist. Decembrie 1989 este pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și în prozele scurte publicate după 1929, precum Studenți, Fericirea Chivei Basaraboi, Foca, Salomia, Coniac. Conștient de capacitatea sa redusă de a construi epic, prozatorul se distanțează în încercările romanești de modelul realist. Comentariile auctoriale, uneori ironice, alteori trecând în pamflet, se înmulțesc, iar elementele neverosimile sau grotești până la absurd se aglomerează în chip provocator chiar și în ceea ce este „o copie de pe natură”. În Bancherul cu părul de aur, „roman de moravuri bancare”, personajele principale sunt inițial doi bancheri, proprietari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
Al. Vaida-Voevod). La fel, perechea centrală din Un strigăt în noapte, prințul aviator Comnen și soția sa, ar putea fi la sorginte figuri reale, iar un al treilea, Anghel Imperator, este o caricatură a lui Corneliu Zelea Codreanu. Obiect al pamfletului nu este doar acesta din urmă, „insurgentul”, teroristul cu voie de la poliție, ce năzuiește la propria-i glorificare, ci și celelalte personaje, satira alunecând astfel într-o neagră mizantropie. SCRIERI: Minunea, București, 1926; Cărarea cenușie, București, 1929; Un strigăt în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
Arheologia cunoașterii a fost astfel redefinită de către Pêcheux, care a transformat-o într-un concept important al Școlii franceze de analiza discursului: Formațiuni[le] discursive [...] determină ceea ce se poate spune și trebuie spus (articulat sub formă de discurs solemn, predică, pamflet, expunere, program etc.) pornind de la o poziție dată într-o conjunctură dată: esențial aici este faptul că nu este vorba numai de natura cuvintelor folosite, ci și (mai ales) de construcțiile în care se combină cuvintele, în măsura în care aceste construcții determină
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semnificația pe care o capătă cuvintele [...]; cuvintele își schimbă sensul în funcție de pozițiile ocupate de cei care le folosesc; [...] cuvintele "își schimbă sensul" atunci cînd trec de la o formațiune discursivă la alta. (Pêcheux 1990: 148) În timp ce vorbește despre discurs solemn, predică, pamflet, expunere, program, Pêcheux alcătuiește o listă a genurilor, chiar dacă cuvîntul în sine nu apare. Stabilirea unei legături între genuri și formațiuni socio-discursive este unul din progresele recente în analiza discursului. Într-o situație dată de interacțiune (scrisă sau orală, jurnalistică
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Național bucureștean). În 1880 e numit supleant de ocol (procuror) la Hârșova. Trimite proză narativă și „fiziologii” la „România liberă”, unde din decembrie 1880 colaborează permanent, devenind cronicarul literar, teatral și artistic al ziarului; îi apar aici și versuri, nuvele, pamflete, note, corespondențe. Ceea ce individualizează prezența sa e rubrica „De las palabras”, devenită „Palabras”, în care folosește pseudonimul Don Padil; mai semnează Zadig, Discerniu, Crai nou et comp., Placido etc. Transferat în 1881 la Tribunalul din Târgoviște, renunță după câteva luni la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
genului liric, în care este exprimată admirația față de patrie, eroi etc. Exemplu: Patria română de G.Coșbuc - pastelul- specie a liricii peisagistice ce descrie un aspect din natură și sentimentele poetului în raport cu el. Exemplu: Miezul iernei de V. Alecsandri - pamfletul - specie literară, în proză sau în versuri, caracterizată prin concizie și tendință satirică, sarcastică adeseori, precum și prin violența limbajului, în care autorul înfierează persoane, caractere, concepții, moravuri și aspecte negative ale vieții sociale. Exemplu: 1907- Din primăvară până-n toamnă de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
vă scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii!” Pamfletul este specia literară în care sarcasmul, usturător prin violența limbajului, înfierează anumite moravuri sau persoane. Această specie a cunoscut o dezvoltare deosebită în secolul al XVIII-lea, mai ales prin Voltaire și Swift, ca o armă literară și politică. Călătoriile
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților] (Frankfurt pe Main, 1950). Traduceri: N.D. Cocea, Antidynastische Pamphlete [Pamflete antidinastice], București, 1951; Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, București, 1952, Das Liebeslied [Cântec de dragoste], București, 1981; Zaharia Stancu, Die Blumen der Erde [Florile pământului], București, 1955. Repere bibliografice: Ion Biberi, [Prefață] la O.W. Cisek, Eseuri și cronici plastice, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
la cel din Iași (1933-1939), unde va deveni prim-regizor în locul lui I. A. Maican. În capitala Moldovei întemeiază, cu Sandu Teleajen, Titus Hotnog, și Bogdan Amaru, lunarul „literar, critic, social” „Cadran” (ianuarie-iunie 1934) și se implică în existența revistei „Pamflet” (1934-1938), la care iscălește și articolul-program (Cuvânt pentru o plecare la drum). Temperament efervescent, de rară energie, în ciuda sănătății șubrede, a fost prezent în numeroase alte periodice, de orientare tradiționalistă sau modernistă: „Abecedar” (Brad), „Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Calendarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
se declarau supuși străini pentru a profita de privilegiile pe care acest titlu le conferea. în tot acest timp, rezistența pasivă față de ocupația rusească a continuat, mai ales la Iași unde, după cum scria Blutte în vara anului 1832, se răspândeau pamflete care caricaturizau pe ruși și proclamații care îndemnau la nesupunere civică. Șase luni mai târziu, în fruntea „opoziției moldovenești” se aflau, după cum ne informează consulul englez, mitropolitul, episcopul de Roman și majoritatea boierilor. Acutizarea crizei egiptene din 1833, cu pericolul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să avem în vedere cronologia aproximativă a câtorva scrieri. Opera asupra căreia ne vom apleca, Diuinae institutiones, a fost scrisă între anii 304 și 311, în perioada imediat următoare persecuției lui Dioclețian, pe când Lactanțiu se afla la Nicomidia. Cât despre pamfletul vindicativ De mortibus persecutorum, acesta a fost redactat în anii 314‑315, imediat după marea schimbare. Epitoma la Instituțiile divine, o reelaborare rezumativă, după cum vom vedea, a amplei lucrări anterioare, datează din perioada de sfârșit a vieții sale (320‑325
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cuvântului scris. Talantul Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe morală, sensibilitate. Cunoscut scriitor și jurnalist profesionist, Dan Plăeșu abordează cu egal succes o diversitate de genuri și stiluri literare: poezia, foiletonul, pamfletul, fabula, proza satirică, romanul, dramaturgia, cronica literară sau teatrală etc. Toate aceste însușiri (daruri) au devenit, în timp, adevărate virtuți. Scriitorul Dan PLĂEȘU cultivă o proză poetică cu filon dramatic și coerență contextuală, naratorul omniscient implicat devenind instanță morală. Din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
apare în „Curierul românesc”, iar traducerea elegiei La Chute des feuilles de Millevoye, în „Curiosul”. O alegorie, ce biciuia trădătorii revoluției, a intrat într-o culegere de Satire politice alcătuită la 1884 de C.D. Aricescu. Dintre manuscrise rețin atenția două pamflete antimonarhice, îndreptate împotriva domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu D. Știrbei: Adresa recunoscătoare la plecarea prințului Știrbei din Principat (datat Craiova, 1853) și Neamului românesc, prea plecată plângere, care îl așază pe între creatorii speciei la noi. El mânuiește un limbaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
secolul al XVIII-lea. De-a lungul timpului, se pot observa exemple premoderne ocazionale de jurnalism literar narativ, în parte deoarece aceste forme coincid în preocupările lor. În ceea ce privește formatul, toate genurile în afară de romanul modern sunt oglindite în foile volante, cărțile, pamfletele sau "cărțile de știri", gazetele, foile cu știrile zilei și ziarele care s-au dezvoltat după introducerea pe scară largă a tiparului. Latina, franceza și anglo-normanda erau limbile favorizate pentru proză înainte de Renaștere. Existau, bineînțeles, relatări în engleza veche și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai multe fronturi. Un exemplu de o provocare la adresa presupunerilor în legătură cu modul în care lumea ar trebui să fie percepută și un atac asupra artificialității eufuismului poate fi găsit în cel mai vechi tratat feminist păstrat în limba engleză, un pamflet publicat în 1589 de o nobilă anonimă, Jane Anger Her Protection for Women. Pamfletul, o formă timpurie de jurnalism în limba engleză, dar în acest caz în mare parte informativ sau discursiv în formă, combate un tratat misogin (care apăruse
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lumea ar trebui să fie percepută și un atac asupra artificialității eufuismului poate fi găsit în cel mai vechi tratat feminist păstrat în limba engleză, un pamflet publicat în 1589 de o nobilă anonimă, Jane Anger Her Protection for Women. Pamfletul, o formă timpurie de jurnalism în limba engleză, dar în acest caz în mare parte informativ sau discursiv în formă, combate un tratat misogin (care apăruse anterior dar care anu a ajuns până în zilele noastre) atunci când Jane Anger se leagă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
formei prozaice a eseului atunci când Francis Bacon a publicat pentru prima dată Essays (Eseuri) în 1597, în realitate el doar a dat un nume formei pe care a împrumutat-o de la Montaigne (Bush, 194-95). După cum sugerează Jane Anger și alte pamflete din acea vreme, o formă de proto-eseu a fost practicată mai demult, fie că reflecta discuțiile religioase, statale sau despre agricultură și are într-adevăr rădăcini clasice. Scriitorii au încercat să analizeze sau să supună materialul unui test critic, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
conflictul deschis de la sfârșitul secolului al XIX-lea dintre ce stil de știri era mai potrivit pentru acele sarcini: modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu în care este atacată ideologia reflectată în stil se regăsește în pamfletul lui William Kemp, Nine Daies Wonder, apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]