2,024 matches
-
desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale, fac din narațiune mai degrabă o panoramă dramatică a încrâncenării personajelor, a intenției lor de a-și menține intact propriul univers. Învolburata lume a Călinei (1986) imaginează, prin vocea aceluiași personaj-narator, etapele maturizării Călinei, ruptă nu întru totul - cel puțin nu la nivelul memoriei vii - de lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
de Toma din Pavia, ce sunt cu siguranță interesante, nu întâmplător provin dintr-un manuscris de o deosebită importanță, și anume, Codicele Sfântul Anton din Roma. Totodată trebuie să subliniem faptul că textele adunate în această parte nu cuprind întreaga panoramă a izvoarelor din ambientul franciscan referitor la Francisc de Assisi și Ordinul Fraților Minori. De exemplu, înainte de Speculum prefectionis, prezentată în a doua secțiune, este redactată o altă operă, Speculum minus (numită astfel deoarece este mai puțin amplă decât prima
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
săracului și umilului slujitor al lui Dumnezeu Francisc; această operă, redactată în stil popular, e compusă din diferite legende franciscane și chiar anumite părți ale operei amintite, Cronicile lui Clareno; ar mai putea fi amintite și alte compilații populare. Așadar, panorama izvoarelor franciscane este mai amplă decât cea care s-a putut prezenta aici. Să ne gândim doar la faptul că o povestire foarte cunoscută, așa cum este aceea a lupului din Gubbio, apare pentru prima dată chiar în Actus beati Francisci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de Lamartine. CÎrlova particularizează prin jalea lui dulce și plăcerea pe care o pune În singurătate această vale a plîngerii literare. Poezia este o petrecere Într-o singurătate populată cu rîuri murmurătoare, filomele și păstori orfici. Gustul romanticilor pentru marile panorame Îl aflăm și la CÎrlova, mai puțin priveliștile alpine sălbatice. Decorul este la el dominat de coline blînde și udat de rîuri molcome. Muntele Închide (ocrotește) acest peisaj În care toate elementele participă la o simfonie a dulcelui și a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mici variații, aceeași, reveria lirică urmează, de regulă, trasee cunoscute, Însă o poezie constituie o individualitate, un mecanism ce poate funcționa singur. Viziunea totală se constituie din suma viziunilor parțiale. Ce evită sistematic Alecsandri este ruptura dintre spații. Gustul pentru panoramele armonioase Îl au mulți romantici. La Alecsandri gustul se asociază cu un mod aproape programatic de a gîndi (a vedea) natura și obiectele ei. S-a spus În repetate rînduri că este vorba de o natură veselă. Poetul Însuși afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și blana groasă: obiecte-refugiu, obiecte ocrotitoare. Un jurnal de călătorie și o fugă din fața frigului. Starea de a scrie. O penetrație lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Scrisul nu cunoaște praguri. Căminul: spațiul securizant. Cabinetul și tabieturile scriitorului. Gustul pentru panoramele armonioase. Pastelul exotic, gustul „depărtării”. Tabloul, scena din natură și figurile spectaculosului așezat. Parnasianismul lui Alecsandri. Sentimentul măreției În dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de Întunecimi sublime (Grui-SÎnger). O imagine a labirintului: „codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Mihai Ungheanu, „Întâmplări cu scriitori”, LCF, 1982, 2; Cocora, Privitor, III, 163-165; Dumitru Dinulescu, Întâmplări cu „scriitori”, RL, 1983, 15; Cristian Moraru, „Secretul Doamnei de zăpadă”, RL, 1984, 36; Mihai Ungheanu, „Secretul Doamnei de zăpadă”, LCF, 1984, 39; Ghițulescu, O panoramă, 284-285; Micu, Scurtă ist., III, 361-362; Dicț. scriit. rom., III, 183-185; Popa, Ist. lit., II, 1004-1005. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9; Petraș, Panorama, 227-231; Teodor Vârgolici, „Îngeri, demoni și muieri”, ALA, 2002, 624; Roxana Olteanu-Roșu, „Zaharia Stancu sau Aventura memoriei”, „Meandre” (Alexandria), 2003, 1. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
până la construcția World Trade Center, Empire State Building a fost cea mai înaltă clădire din lume, iar astăzi ocupă locul 15 în ierarhia mondială. De la construcția clădirii și până azi, peste 110 milioane turiști au ajuns aici, fiind fascinați de panorama excelentă asupra întregului oraș oferită de pe puntea de observație de la etajul 86, cu o vedere de 360ș. Și la etajul 102 este o punte de observație care a fost închisă însă în perioada 1999 - 2005. Insula Ellis, locul care a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
altitudini de 1500-3000m, prezența lacului Louis și dotările adecvate, sunt elemente care atrag mulți turiști în zonă. În afara practicării schiului (inclusiv schi-fond) aici se mai poate practica heli-schi, patinaj, se pot face plimbări cu gondola pe lac (oferindu-se o panoramă a peisajului din arealul stațiunii - ghețari, izvoare naturale, lume sălbatică etc). Stațiunea este ușor accesibilă din orașul Banff, situat la 57km distanță. Lista stațiunilor de schi din America de Nord poate continua, dar dintre acestea mai amintim doar câteva dintre cele mai
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Habana (o statuie a lui Cristos care amintește de cea din Rio de Janeiro; este sculptată în marmură și este opera sculptorului Jilma Madera; a fost inaugurată în anul 1958, fiind montată pe o platformă de unde se poate avea o panoramă superbă a orașului vechi și a portului; Fortăreața San Carlos de la Cabaña, cu zidurile impresionante construite la sfâșitul secolului XVIII, fiind cea mai impresionantă fortăreață din perioada colonială; Fortăreața și castelul Morro (construite în perioada 1589 - 1597, străjuind intrarea în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
lunară, la Le Mois, pentru a nu mai cita prezența internațională a lui Basil Munteanu, care a fost mult timp secretar de redacție al importantei Revue de litterature comparee și care a publicat la paris, în 1938, o foarte cunoscută panorama de la litterature roumaine, tradusă și în engleză. Dar acestea sunt, să spunem, fenomene marginale și universitare. Se mai pot aminti o serie de colaborări românești la unele publicații critice specializate, străine, gen: poetique, New Literary History, Bulletin des amis de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prezentări critice românești: în România Literară, 47/1994, de Ovid. S. Crohmălniceanu, și în Cotidianul. Supliment Cultural. Litere, Arte, Idei, 5 decembrie 1994, de Adrian Marino. III. Contribuții românești la istoria ideii de Europa 1. B. Munteanu, Les «Europeens», in: panorama de la litterature roumaine contemporaine (paris, Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 172 175. 2. Adrian Marino, Contre l'europeocentrisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), pp. 51-62. 3. Gh. Ceaușescu, Laus Europae, Manilius, «Astronomica», 4, 681-695, in: Revue
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea, târgoveții trebuiau să primească autorizația de funcționare din partea primăriei. Pe lângă aceasta, „proprietarul trebuia să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
despre leviatan mă obosește și mă amețește, prin întinderea și ambiția lor de a cuprinde totul, vrînd parcă să îmbrățișeze întreaga sferă a științelor, precum și toate generațiile de balene, de oameni și de mastodonți, trecute, prezente și viitoare, cu întreaga panoramă a împărățiilor ce s-au perindat pe acest glob rotitor prin univers. Iată ce mare și măritoare, e puterea unei teme atît de vaste și generoase! Parc-am căpăta înseși proporțiile ei! Pentru a scrie o carte viguroasă, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Contrapunct critic”, CL, 1972, 13; Radu Cârneci, Vlad Sorianu la 50 de ani, ATN, 1981, 1; Nicolae Georgescu, „Timpul dezmoșteniților”, LCF, 1984, 10; Ioan Neacșu, Un „roman pentru tineret”, CRC, 1984, 48; Adriana Iliescu, „Timpul dezmoșteniților”, CL, 1984, 12; Petraș, Panorama, 581-583; Petru Scutelnicu, „Literatura noastră cea de toate zilele...”, ATN, 2002, 9; Dicț. scriit. rom., IV, 305-306. E. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
doctrina islamică, administrația publică, infracțiunile economice, instituția probațiunii, excesul de putere în administrație, delegarea legislativă, legislația penală, instituția ombudsman-ului, dreptul comparat și sociologia juridică comparativă; dreptul comparat și integrarea europeană, în domeniul dreptului 13. O mențiune specială merită lucrările "Panorama marilor sisteme contemporane de drept" (1994) și "Drept privat comparat. Teoria generală a comparației drepturilor. Geografie juridică" (1997), ambele aparținând cunoscutului comparatist al dreptului Victor Dan Zlătescu. Astfel, cum a subliniat Directorul științific al Institutului de cercetări juridice, prof. univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de mister și de lucruri exotice. Din nou imaginarul cult se dovedește a fi consonant cu cel folcloric, răspunzând unei curiozități fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și raționalului. (Negrici, "Panorama prozei medievale epice în limba română" 12) Tot de această factură sunt și textele parabiblice care completează în manieră populară eposul biblic, în special acolo unde în el se întâlnesc inadvertențe sau aluzii enigmatice greu de descifrat. Această replică la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX. București: Cartier, 2002. [2000] Murgescu, Bogdan. Țările Române între imperiul otoman și Europa creștină. Iași: Polirom, 2012. Negrici, Eugen. Expresivitatea involuntară. București: Cartea Românească, 1977. ---. Imanența literaturii. București: Cartea Românească, 1981. ---. "Panorama prozei medievale epice în limba română". România literară 6, an XXVI: 12-13 și 19 (18-25 februarie 1993). Nicoară, Toader. Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Cluj- Napoca: Dacia, 2001. Nicol, Donald M. Împăratul fără de moarte. Viața și legenda lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855,la data achiziționării imobilului, "casele și locul Petrachi Mavrogheni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Drumul meu și cântecele mele..., București, 1965 (în colaborare cu Mihai Berechet); Eugen Ionescu, Cântăreața cheală, în Eugen Ionescu, Teatru, I, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970 (în colaborare cu Radu Popescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 450-451; Piru, Panorama, 363-365; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 120; Popa, Dicț. lit. (1977), 102-103; Dinu Bondi, DRI, I, 231-235. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
I, Iași, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, Cu cărțile sub vremi, CL, 1999, 6; George Bădărău, Analiza povestirii, CL, 1999, 8; Constantin Coroiu, Prozatori americani în România, ALA, 1999, 471; Constantin Coroiu, Biografii și destine, „Evenimentul”, 1999, 2384, 2387; Petraș, Panorama, 496-498; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 326-327. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
o fată”, LCF, 1973, 23; Vasile Sălăjan, „Morții nu mint niciodată”, TR, 1976, 11; Mircea Vaida, Actualitatea narațiunii, TR, 1979, 32; Mircea Popa, „Singurătatea unei femei frumoase”, ST, 1980, 10; Marian Popescu, „Mă propun director”, RL, 1983, 23; Ghițulescu, O panoramă, 272-275; Ion Cocora, Prefață la o piesă, TR, 1987, 12; Dicț. scriit. rom., I, 422-423; Constantin Cubleșan, Mitică din Ardeal, ALA, 2000, 519; Ștefan Cazimir, Ficțiune și realitate, ALA, 2000, 519; Ghițulescu, Istoria, 414-415. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană”, „Drapelul”, 1947, 617; Piru, Panorama, 400-403; Nicolae Manolescu, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”, CNT, 1969, 28; George Muntean, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”. „Ion Barbu” RITL, 1969, 4; Nițescu, Scylla, 25-30; Piru, Varia, I, 339-349, 511-513; Șerban Cioculescu, O nouă antologie lirică, RL, 1974, 27; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
valoare artistică. Importantă și surprinzătoare este activitatea sectorului de critică literară, unde se remarcă apariția unor studii pertinente: Realitățile sufletești și poezia pură de Ionel Manițiu, Despre un Eminescu nemuritor de Dan Constantinescu, Poezia lui G. Bacovia de Francisc Păcurariu, Panorama literaturii române, o recenzie la exegeza cu același titlu a lui Basil Munteanu, articol care marchează debutul în critică al lui Ion Negoițescu. Tot el semnează „Cronica dramatică”. Importanța acestei publicații școlare rezidă în elanurile unui grup de tineri care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]