3,599 matches
-
din drumurile făcute cu „trenul foamei”, tata l-a luat și pe Leon (fratele lui V.), care avea 16 ani. Fără bani la el, acesta a folosit trocul: a dus la schimb pere contra știuleți de porumb. Un știulete - o pară! S-au dat și ajutoare. Ei, trei copii orfani de tată (care murise de tifos pe 5 aprilie 1945) și mătușa, au primit 25 kg de grăunțe. Tata - numai două. Ca să le poată măcina, le-a pus laolaltă cu ale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e aci, cum am spus, Negrul, de o autenticitate comparabilă cu cea întîlnită la marii actori de culoare (al căror joc, fără îndoială, a fost minuțios studiat) în filme cu subiecte contemporane. El e, apoi, firește, Gelosul ce arde în para suferinței, otrăvit de bănuieli, dar și cu tresăriri de luciditate, cînd își dă seama de impasul moral în care a intrat. Din nou, la ascultarea textului shakespearian, m-a emoționat profunzimea pasiunilor de care sînt cuprinse personajele, ilustrată prin frecventele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în Aspecte și tendințe literare, p.153). *Sp. Îi declară lui Petre Cimpoeșu: „A doua carte a dumitale e mai bună decît a doua carte a lui Bălăiță”. Nu mă amestec în vorbă, dar asta înseamnă să compari mere cu pere: a doua carte a lui P.C., Firesc, e un roman, a doua carte a lui Bălăiță, Conversînd despre Ionescu era o culegere de nuvele! După ce Cimpoeșu pleacă, Sp. devine mai nuanțat. „E - îmi spune - un scriitor, dar nu-i o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vizat, tu ar trebui să răspunzi”, i-am spus. Mereu ambiguu, se vrea „curat”, „echidistant”. Nu s-ar strica nici cu colegii vechi, nici cu amicii tineri. Ei bine, așa ceva e aproape imposibil! Pe trotuar, o cerșetoare știrbă taie o pară cu o monedă de 5 lei. Are poalele umede de zeamă. Molfăie și nu-i pasă de nimeni. *Arendășia ca fenomen istoric a dispărut; au rămas însă mentalitatea și unele procedee arendășești, pe care - lucru de-a dreptul dezagreabil - le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
observi deșănțarea „nomenclaturiștilor” noștri. Ei vor „locuri în față” și în cimitir (adică în partea dinspre stradă), fac piramide din jerbe și coroane și praznice cu sute de persoane, pe scurt: sfidează decența! *„Sînii statuilor grecești sînt în formă de pară, cei ai statuilor romane în formă de măr... Capul grec este oval, cel roman este mai rotund” (Rodin într-o conversație cu Anatole France, apud: Sándor Kémeri, Promenades..., 1927, p. 221). Cînd (să fie vreo 20 de ani) Gr.V. Coban
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30); Părul - pere de vară, pere de toamnă (1915), Pepinierele de pomi roditori și plantațiile definitive (1927), 667 Cultura mărului (1928), Călăuza generală a pomicultorului (1935). La Rădășeni a Înființat pepiniera de pomi roditori, de unde a răspândit material săditor ( În 1914). Distincții: 2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30); Părul - pere de vară, pere de toamnă (1915), Pepinierele de pomi roditori și plantațiile definitive (1927), 667 Cultura mărului (1928), Călăuza generală a pomicultorului (1935). La Rădășeni a Înființat pepiniera de pomi roditori, de unde a răspândit material săditor ( În 1914). Distincții: 2 premii a câte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
m-am așezat pe canapea și i-am rugat să dea puțin înapoi ca să mai văd o dată scena competiției. Voiam să-mi mai omor puțin timpul. Proprietăreasa părea puțin cam plictisită. I-am oferit o tartă. A luat una cu pere, iar eu, cu brânză. În timp ce mâncam, am privit scena. Bronson îl lovea la cap pe adversarul lui chel, o matahală de bărbat. Spectatorii se așteptau să câștige acesta din urmă, dar eu mai văzusem filmul și știam că Bronson câștigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
școală, o refuză și iar vrea să meargă acolo (la școala catihetică de la Fălticeni, de pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace mâțelor, merge cu plugul, se scaldă, fură mere, pere, cireșe și o pupăză (pe care apoi vrea să o vândă la iarmaroc drept găinușă), ridică, jucându-se cu fratele Zahei de-a biserica și popii, „casa în slavă”, nu își ajută mama pe cât ar trebui etc. Despre Nică nu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
de țigani bucureșteni care aveau acte. Veniseră de mai mulți ani și profitau de cei ca mine. Ne găseau de lucru, ne duceau cu mașina și ne luau seara. Noi nu puteam să lucrăm pe cont propriu. Munceam la mere, pere. Toți românii care erau acolo apelau la ei. Și poliția știa. Plăteam niște bani, un procent, erai obligat să-i dai. Cam un sfert din ziua de muncă plăteam mafiei” (emigrant, 28 ani); „Fetele astea tinere sau copiii mai tineri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu numai fructele, ca Ion Pillat, cântă toate roadele pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat, obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
fin se pun bastonașe din praz umplut cu feliuță de roșie. Printre bastonașe, se adaugă grămăjoare de salată din sfeclă roșie fiartă și rasă, amestecată cu maioneză. La final, se decorează cu maioneză. SALATĂ DE CRUDITĂȚI (3) O roșie, o pară, 3-4 ridichi roșii, o conservă mică de linte, un măr și o jumătate de țelină rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fiartă și rasă, amestecată cu maioneză. La final, se decorează cu maioneză. SALATĂ DE CRUDITĂȚI (3) O roșie, o pară, 3-4 ridichi roșii, o conservă mică de linte, un măr și o jumătate de țelină rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune un sos din ulei de măsline, oțet alb, două linguri de muștar, două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tavă cu ulei. Pe margine, se pun cartofi curățați și tăiați în două, apoi se dă la cuptor timp de 40 de minute. După ce s-a copt, se taie felii și se servesc cu cartofi copți și murături fine - mere, pere, conopidă, struguri, ceapă sau varză roșie. RULADĂ DIN FILÉ DE PORC 1 kg mușchi filé de porc, 500 g cabanos, 2 gogoșari roșii sau 2 morcovi fierți, 5 ouă, 500 g făină albă, 500 ml ulei și 500 g cașcaval
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu două rânduri de celofan și se ține la căldură până se limpezește zeama, după care îl ducem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zeama de la o jumătate de lămâie. După aceeași rețetă, se face și șerbetul de fragi, zmeură, mure sau coacăze. TERINA DE FRUCTE CU SOS DE VANILIE 1 l vin roșu, 50 g gelatină, 1 kg pepene galben, 1 kg pere, scorțișoară, vanilie, zahăr, portocale sau fructe din gem, sos de vanilie pentru ornat Se pun la fiert vinul cu mirodeniile, apoi se adaugă pepenele sau perele tăiate în patru sau șase felii lunguiețe, se dă un clocot bun, apoi se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
VANILIE 1 l vin roșu, 50 g gelatină, 1 kg pepene galben, 1 kg pere, scorțișoară, vanilie, zahăr, portocale sau fructe din gem, sos de vanilie pentru ornat Se pun la fiert vinul cu mirodeniile, apoi se adaugă pepenele sau perele tăiate în patru sau șase felii lunguiețe, se dă un clocot bun, apoi se scot și se adaugă gelatina. Într-un vas dreptunghiular sau într-o tavă de chec, se pune folie de nylon, se așează pepenele sau perele în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sau perele tăiate în patru sau șase felii lunguiețe, se dă un clocot bun, apoi se scot și se adaugă gelatina. Într-un vas dreptunghiular sau într-o tavă de chec, se pune folie de nylon, se așează pepenele sau perele în rând, apoi se pune puțin vin, iar pere și vin, până se termină. Se dau la frigider timp de o jumătate de oră. După ce s-a întărit, se răstoarnă pe o tavă, se taie felii, se așează pe farfurii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml lapte, care se fierb cu 150 g zahăr, iar când clocotește se adaugă 3 gălbenușuri frecate cu o lingură de zahăr. Amestecăm continuu până se îngroașă, dăm deoparte și adăugăm 2 plicuri de vanilie. FRUCTE CARAMELIZATE Două mere, două pere, o portocală, o banană, două kiwi. Punem în tigaie puțin unt la topit, adăugăm 150 gr. de zahăr și lăsăm la caramelizat, apoi punem fructele tăiate felii, lăsăm să fiarbă un clocot în caramel. Se servesc cu puțină frișcă pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
kiwi. Punem în tigaie puțin unt la topit, adăugăm 150 gr. de zahăr și lăsăm la caramelizat, apoi punem fructele tăiate felii, lăsăm să fiarbă un clocot în caramel. Se servesc cu puțină frișcă pe deasupra. Fructe gratinate Un măr, o pară, două caise, un kiwi, un grapefruit roșu, struguri, căpșune, patru ouă, patru linguri de alcool, patru linguri de zahăr, patru linguri de vin Cotnari. Ungem o tavă cu unt în care punem fructele tăiate felii subțiri și dăm la cuptor
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de amidon și se dă un clocot. Se servește pe farfurie astfel: două felii de kiwi, patru - cinci boabe de zmeură, două linguri de sos de zmeură peste care răsturnăm din caserolă nugatul, iar deasupra punem două frunze de mentă. PERE CU SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pe farfurie astfel: două felii de kiwi, patru - cinci boabe de zmeură, două linguri de sos de zmeură peste care răsturnăm din caserolă nugatul, iar deasupra punem două frunze de mentă. PERE CU SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și dăm vasul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și dăm vasul la cuptorul încins timp de 20 de minute. În alt vas punem zahărul la topit, peste zahăr punem restul de unt. Cu sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și dăm vasul la cuptorul încins timp de 20 de minute. În alt vas punem zahărul la topit, peste zahăr punem restul de unt. Cu sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia cu care decorăm perele cu sos. Dăm la rece timp de 1 - 2 ore, apoi servim ca desert. PRĂJITURĂ CU CAISE Tapetăm o tavă de tort detașabilă cu hârtie pergament, ungem hârtia cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sus și dăm vasul la cuptorul încins timp de 20 de minute. În alt vas punem zahărul la topit, peste zahăr punem restul de unt. Cu sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia cu care decorăm perele cu sos. Dăm la rece timp de 1 - 2 ore, apoi servim ca desert. PRĂJITURĂ CU CAISE Tapetăm o tavă de tort detașabilă cu hârtie pergament, ungem hârtia cu 20 gr. de unt. Din patru linguri de apă, 120 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]