8,430 matches
-
Ion Cristofor, O exegeză bacoviană, TR, 1996, 21; Gheorghe Grigurcu, Caragiale și demonii, RL, 1997, 20; Borbély, Xenograme, 61-64; Micu, Scurtă istorie, IV, 155; Dicț. scriit. rom., II, 252-253; Nicolae Oprea, „Caragiale”, „Calende”, 1999, 2; Petraș, Panorama, 290-292; Irina Marin, Paradigme caragialiene, RL, 2003, 12; Sergiu Ailenei, Sub semnul lui Dionysos, CL, 2003, 7. C.H.
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
lui F. este Miorița, despre care a scris o teză de doctorat, a făcut filme, a organizat colocvii, a strâns într-un volum traducerile variantei V. Alecsandri. În principal, el crede că balada își trage „semnele poetice constante” dintr-o „paradigmă ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj, București, 1976; Compunere cu portocale, București, 1982: Vămile
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
Reagan, Bush and Saddam, 1982-1990 (Norton, New York, 1994), pp. 173-174. 64. Wesley K. Wark, The Ultimate Enemy: British Intelligence and Nazy Germany, 1933-1939 (Cornell University Press, Ithaca, NY, 1985), pp. 228-229. 65. Acest aspect este similar problemei legate de „modificarea paradigmei” abordată în filozofia științei - adică felul în care un cadru de organizare, precum fizica newtoniană, dă naștere altui cadru de organizare (de exemplu, relativitatea). Cu toate acestea, trebuie evidențiate două diferențe importante, care sugerează că modificarea paradigmei poate avea loc
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
legate de „modificarea paradigmei” abordată în filozofia științei - adică felul în care un cadru de organizare, precum fizica newtoniană, dă naștere altui cadru de organizare (de exemplu, relativitatea). Cu toate acestea, trebuie evidențiate două diferențe importante, care sugerează că modificarea paradigmei poate avea loc mai ușor atunci când este vorba despre o teorie științifică decât în cazul analizei informațiilor secrete: 1) pionierii noilor idei nu au nevoie nici măcar de îngăduința, cu atât mai puțin de acordul adepților vechilor concepții pentru a-și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Considerații asupra lui E. Lovinescu, RL, 1994, 2; Nae Antonescu, Jurnalul lui E. Lovinescu, ST, 1994, 4-5; Nicolae Manolescu, Mai este E. Lovinescu actual?, VR, 1994, 5-6; Gheorghe Grigurcu, Agendele lui E. Lovinescu, VR, 1994, 9-10; Aurel Sasu, Eul suveran. Paradigme lovinesciene, Cluj-Napoca, 1994; Borbély, Grădina, 51-61; Gheorghe Grigurcu, E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori, postfață Monica Lovinescu, București, 1997; Dicț. analitic, III, 45-49; Valentina Marin Curticeanu, E. Lovinescu. Critic și istoric literar, București, 1998; Horia Stamatu, Locul lui Eugen Lovinescu
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Miron Radu Paraschivescu ș.a. Exemplele furnizează doar suportul unor definiri succesive ale temei: M. ține mult la „spuma” ideilor, la acest tip special de învăluire treptată a demersului critic în straturi de istorie și teorie: sinucideri „soft” și sinucideri „hard”, „paradigma Freud” și „paradigma Werther”, adică sinuciderea ca salvare, ca ieșire din capcană - în cazul romanticilor versus sinuciderea ca execuție a unei sentințe - în cazul modernilor; literatura jurnalului intim ca ramificație a „temelor macabre” ale literaturii, relația scriitorului sinucigaș cu moartea
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
ș.a. Exemplele furnizează doar suportul unor definiri succesive ale temei: M. ține mult la „spuma” ideilor, la acest tip special de învăluire treptată a demersului critic în straturi de istorie și teorie: sinucideri „soft” și sinucideri „hard”, „paradigma Freud” și „paradigma Werther”, adică sinuciderea ca salvare, ca ieșire din capcană - în cazul romanticilor versus sinuciderea ca execuție a unei sentințe - în cazul modernilor; literatura jurnalului intim ca ramificație a „temelor macabre” ale literaturii, relația scriitorului sinucigaș cu moartea (jurnalele spaimei de
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv) e un izvor de informații prețioase referitoare la cultura religioasă de nivel superior și inferior din Franța secolului al șaselea care poate servi ca exemplu și paradigmă pentru toată creștinătatea din epoca barbară. Opera e constituită dintr-o carte, ultima în ordinea compoziției, ce datează din 590 și e scrisă “întru slava martirilor”: aceasta începe chiar cu miracolele lui Cristos și continuă cu cele ale apostolilor și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
umblător, dar „vâlfele eterne”, scaieții și pietrele îl blestemă să rămână veșnic fugar. Ajuns în codru, unde e primit regește, arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei - cu totul altul decât baladescul pedestru al versificatorilor epocii. Volumul Balade documenta îndeajuns apartenența poetului la generația lirică a războiului
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
despre scriitorii bucovineni din secolul al XX-lea. Colaborează Mircea A. Diaconu (Iulian Vesper. Destin și poetică, Mircea Streinul și literatura bucovineană, Poezia iconaristă, Destinul poetic al lui George Drumur), Ștefan Hostiuc (Poezia română postbelică din nordul Bucovinei: generații și paradigme), Adrian Dinu Rachieru (Traian Chelariu sau Rafinamentul clasicist), Mihai Cimpoi (Refuzul frontierei. Portret Ion Vatamanu) ș.a. Mai puține la număr sunt lucrările de sinteză consacrate istoriei literare din epocile precedente, cum sunt cele semnate de D. Vatamaniuc (Eminescu și Bucovina
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Fantasticul la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele fantasticului, TR, 1993, 26; Cornel Munteanu, Proba criticului, ST, 1993, 8-9; Adriana Iliescu, „Eseuri”, TR, 1997, 41-42; Ion Bălu, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, APF, 1999, 3; Mircea Popa, Un analist al romanului: Gh. Glodeanu, ST, 1999, 3-4; Al.
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
achiziționate de marile corporații internaționale, este înlocuit de Samuel Huntington, profetul „ciocnirii civilitațiilor”. Diferența dintre Toffler și Huntington este, în mare măsură, asemănătoare diferenței dintre Karl Marx și W.S. Jevons, teoreticianul economiei care, alături de școala economică austriacă, a subminat paradigma ricardiană a pieței pe care se baza teoria marxistă (Dobb, 1973). Ca și Marx, Toffler a fost un ideolog al expansiunii economice și financiare a capitalismului, fundamentată pe noutatea și superioritatea tehnologică a acestuia. Dimpotrivă, ca și Jevons, Menger sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Toffler a fost un ideolog al expansiunii economice și financiare a capitalismului, fundamentată pe noutatea și superioritatea tehnologică a acestuia. Dimpotrivă, ca și Jevons, Menger sau Pareto, teoreticienii supremației utilității social determinate (adică a civilizației) în funcționarea pieței au creat paradigma de același tip cu cea pe care Huntington o oferă politicienilor occidentali ca soluție impracticabilă la sfârșitul „războiului rece”, într-o formă, desigur, adaptată. Diferența dintre cele două paradigme, ambele create în secolul al XIX-lea, poate fi ilustrată printr-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
utilității social determinate (adică a civilizației) în funcționarea pieței au creat paradigma de același tip cu cea pe care Huntington o oferă politicienilor occidentali ca soluție impracticabilă la sfârșitul „războiului rece”, într-o formă, desigur, adaptată. Diferența dintre cele două paradigme, ambele create în secolul al XIX-lea, poate fi ilustrată printr-o analogie extrem de contemporană. Potrivit lui Marx și Toffler, superioritatea capitalismului constă în capacitatea sa de a produce mai eficient decât oricare altă economie. Eficiența superioară - care este o condiție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puțin ridicată, și ea va avea o valoare de piață dată. Iar aceste civilizații se vor confrunta nu numai pentru cum anume va funcționa piața, dar și pentru ceea ce este legitim (adică legal și moral) să ajungă pe piață. Ambele paradigme - cea a economiei care își construiește civilizația și cea a civilizației care reglează piața - au fost dezvoltate în lumea occidentală a secolului al XIX-lea pentru a răspunde unor probleme ale acestei lumi și ale acestei perioade. La această dată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-lea pentru a răspunde unor probleme ale acestei lumi și ale acestei perioade. La această dată ar fi trebuit să fie de mult uitate de toată lumea, cu excepția istoricilor științelor sociale și ale economiei. Dar au supraviețuit și au rămas principalele paradigme dominante pentru simplul motiv că s-au dovedit extrem de utile în fundamentarea practicii politice și după ce capitalismul a depășit stadiile din vremea lui Marx și Jevons, care, de altfel, deși s-au ignorat reciproc, au fost contemporani. Utilizând paradigma creată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
principalele paradigme dominante pentru simplul motiv că s-au dovedit extrem de utile în fundamentarea practicii politice și după ce capitalismul a depășit stadiile din vremea lui Marx și Jevons, care, de altfel, deși s-au ignorat reciproc, au fost contemporani. Utilizând paradigma creată de Marx, Toffler a putut oferi o ideologie solidă expansiunii tehnologice și economico-financiare a capitalismului occidental, mai cunoscută în zilele noastre sub numele de „globalizare”. Rămânând în limitele paradigmei „culturale”, Huntington a putut-o transforma într-o variantă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altfel, deși s-au ignorat reciproc, au fost contemporani. Utilizând paradigma creată de Marx, Toffler a putut oferi o ideologie solidă expansiunii tehnologice și economico-financiare a capitalismului occidental, mai cunoscută în zilele noastre sub numele de „globalizare”. Rămânând în limitele paradigmei „culturale”, Huntington a putut-o transforma într-o variantă a „ciocnirii civilizațiilor” care să orienteze decizia politică cu privire la expansiunea lumii occidentale în spațiul non-occidental, cel puțin atâta vreme cât acest spațiu era inabordabil, iar problemele erau mai degrabă de natură teoretică decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-o transforma într-o variantă a „ciocnirii civilizațiilor” care să orienteze decizia politică cu privire la expansiunea lumii occidentale în spațiul non-occidental, cel puțin atâta vreme cât acest spațiu era inabordabil, iar problemele erau mai degrabă de natură teoretică decât practică. Nici una dintre aceste paradigme nu era adecvată unei expansiuni practice, pe scară largă, a lumii occidentale. Dar când s-a prăbușit comunismul, politicienii, intelectualii și capitaliștii occidentali dispuneau numai de aceste două paradigme pentru a se raporta la uriașa oportunitate creată. Așa încât s-au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
erau mai degrabă de natură teoretică decât practică. Nici una dintre aceste paradigme nu era adecvată unei expansiuni practice, pe scară largă, a lumii occidentale. Dar când s-a prăbușit comunismul, politicienii, intelectualii și capitaliștii occidentali dispuneau numai de aceste două paradigme pentru a se raporta la uriașa oportunitate creată. Așa încât s-au împărțit în tabere ale uneia sau alteia dintre paradigme (Scheffer, 2004), iar succesul politic pe plan intern - adică în interiorul lumii occidentale - al adepților uneia sau alteia dintre paradigme a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
largă, a lumii occidentale. Dar când s-a prăbușit comunismul, politicienii, intelectualii și capitaliștii occidentali dispuneau numai de aceste două paradigme pentru a se raporta la uriașa oportunitate creată. Așa încât s-au împărțit în tabere ale uneia sau alteia dintre paradigme (Scheffer, 2004), iar succesul politic pe plan intern - adică în interiorul lumii occidentale - al adepților uneia sau alteia dintre paradigme a condus la disputele și oscilațiile de politică globală ce au caracterizat lumea occidentală în ultimele două decenii. Lipsa unei infrastructuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
două paradigme pentru a se raporta la uriașa oportunitate creată. Așa încât s-au împărțit în tabere ale uneia sau alteia dintre paradigme (Scheffer, 2004), iar succesul politic pe plan intern - adică în interiorul lumii occidentale - al adepților uneia sau alteia dintre paradigme a condus la disputele și oscilațiile de politică globală ce au caracterizat lumea occidentală în ultimele două decenii. Lipsa unei infrastructuri intelectuale adecvate (chiar și în Occident) pentru a face față postcomunismului a fost una dintre cele mai importante caracteristici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu se opune ideologic civilizației occidentale, după cum o dovedesc eșecurile tratativelor purtate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului la Cancun (2004) și Hong Kong (2005), sau eșecul Statelor Unite de a extinde NAFTA în întreaga Americă de Sud (2005). Chiar lipsită de o paradigmă solid întemeiată teoretic și măcinată de confruntări interne, practica politică a Occidentului dezvoltat are totuși o constantă: expansiunea spre est a lumii Europei Occidentale. Și aici am avut de a face cu etape. În lipsă de proiecte noi, Europa Occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
intelectualității și nu în societate în ansamblul ei. Pe tot parcursul comunismului, politicienii comuniști au pus eșecurile lor pe seama „mentalității mic-burgheze” a acelor categorii de populație care nu făceau parte din proletariatul industrial. Forma practică cea mai puternică a acestei paradigme a „mentalităților” a fost așa-numita „revoluție culturală” din China. În România, ea a luat forma unei doctrine politice a „rămășițelor” culturale, ideologice și atitudinale ale fostei societăți burgheze care se prelungeau în comunism și împiedicau populația să acționeze potrivit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunistă românească a procedat exact la fel ca și „revoluționarii” comuniști, cu singura diferență că a inversat termenii „buni” și „răi” ai ecuației: rămășițele mentalităților comuniste au devenit termenul „rău”, în vreme ce mentalitatea burgheză a devenit termenul „bun”. Cealaltă particularitate a paradigmei mentalităților comuniste este că are darul de a produce inconsistența internă a paradigmei dominante despre comunism și despre tranziție, produsă de aceeași intelectualitate. Această paradigmă dominantă afirmă despre comunism că a fost o societate impusă cu forța populației românești și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]