3,306 matches
-
de a verifica, ratifica limita sau constrânge“ (t. n.) Pentru a accentua afirmațiile noastre cu privire la descentralizarea Franței, dorim doar să menționăm că în opt provincii franceze existau tot atâtea parlamente locale, care aveau același rol și autoritate ca și parlamentul parizian. Richelieu a pornit o adevărată luptă pentru deplasarea centrelor de putere judiciară dinspre parlamentul parizian și sateliții săi locali către curtea regală. Victoria sa s-a concretizat, în anul 1641, printr-o ordonanță care a interzis parlamentului să se ocupe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
descentralizarea Franței, dorim doar să menționăm că în opt provincii franceze existau tot atâtea parlamente locale, care aveau același rol și autoritate ca și parlamentul parizian. Richelieu a pornit o adevărată luptă pentru deplasarea centrelor de putere judiciară dinspre parlamentul parizian și sateliții săi locali către curtea regală. Victoria sa s-a concretizat, în anul 1641, printr-o ordonanță care a interzis parlamentului să se ocupe de problemele politice. O‘Connell îl citează pe Bernard de La Roche-Flavin, care declara, în 1617
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
viață a cardinalului. Pentru a întări afirmațiile noastre, menționăm că în anul 1875 Marius Topin a publicat două sute cincizeci și opt de scrisori ale lui Ludovic al XIII-lea, adresate lui Richelieu, pe care le-a descoperit în arhivele naționale pariziene. Scrisorile au fost verificate de către specialiștii bibliografi și li s-a confirmat autenticitatea, ortografia și semnătura. Corespondența intimă dintre cei doi ne confirmă faptul că regele și cardinalul, deși beneficiaseră de o educație diferită, deși aveau caractere diferite, se dedicaseră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic al XIV-lea. Deși un general deosebit de capabil, Condé nu era un foarte bun psiholog, iar ca politician era de o incompetență dezarmantă. în scurt timp a reușit să-și învrăjbească toți aliații: pe nobili, pe parlamentari și pe parizieni. Când trupele sale au intrat în Paris, în 1652, au dat dovadă de o violență atât de mare, încât și-a pierdut toată credibilitatea și suportul francezilor. între timp Mazarin a ajuns la o înțelegere cu unul dintre cei mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și copilul de numai patru ani și-a făcut prima apariție publică în Parlament. Așezat pe mai multe perne puse una peste alta - avea numai patru ani nu putea ajunge până la tăblia mesei- a solicitat o întrevedere cu avocații Parlamentului parizian, pentru a cere modificarea testamentului tatălui său. Cu o privire speriată și nesigură, privind țintă la regina mamă, a reușit să recite o frază repetată de zeci de ori înainte: „Domnilor, am venit să vă văd pentru a-mi exprima
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aliații săi. De asemenea, în încercarea de a detensiona situația, Mazarin l a eliberat pe Condé. Cardinalul, temandu-se pentru viața sa, a fugit apoi în Germania. în 1651 Condé a încercat să doboare guvernul, dar a pierdut tot sprijinul parizienilor datorită comportamentului brutal al soldaților săi care scapaseră de sub control. Când Ludovic al XIV-lea s-a apropiat de vârsta la care putea fi înscăunat cu puteri depline, mareșalul Turenne l-a abandonat pe Condé trecând de partea regelui. Condé
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu pietre, Monsieur, vizibil speriat, a început să plângă. Ludovic și-a scos spada încercând să l liniștească, promițându-i că îl va apăra cu prețul vieții. Anna de Austria și Mazarin se confruntau cu lipsa de încredere manifestată de parizieni, care întotdeauna i-au privit cu reticență. Reprezentanții poporului au explicat de mai multe ori că nu aveau motive să se încreadă într-o prințesă spaniolă, care nici după douăzeci de ani de trăit în Franța nu reușise să elimine
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
într-un„tăietor de varză“, cum îl numise ironic Richelieu pe Mazarin, făcând aluzie la originea burgheză a acestuia, pe care îl acuzau că prelungise Războiul de Treizeci de Ani numai pentru a se îmbogăți. Pe cât era de mare aversiunea parizienilor față de regina mamă și de primul ministru, pe atât de mare era simpatia acestora pentru Ludovic al XIV-lea. Mulți dintre protestatari își exprimau teama că Ana l-ar putea răpi pe rege și ar fugi cu acesta în Spania
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Paris. Mazarin, revenit în secret în capitală, în timp ce privea pe geam cum tunurile de la Bastilia s-au oprit, a exclamat:„tocmai și-a ucis soțul!“ Pe lângă trupele prinților, care nu dădeau dovadă de nici cel mai mic respect față de cetățenii parizieni, și care jefuiau, violau și ucideau după bunul plac, capitala a fost luată cu asalt de douăzeci de mii de țărani înfometați, care, pentru a supraviețui practicaseră canibalismul și care, din cauza lipsurilor, erau la limita dintre luciditate și nebunie. Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
frumos și carismatic asemeni unui înger„Dieu Donne“. Un rege care are o legătură amiabilă cu supușii săi, cărora le permite chiar să-i invadeze apartamentul în timp ce„doarme“, neținând cont de etichete și conveniențe. Un suveran care nu fuge din fața parizienilor nemulțumiți, ci, mai degrabă, pleacă pe perioada revoltelor întrun turneu oficial în sudul regatului. Un monarh plăcut, lucid, care nu se sfiiește să tragă sabia din teacă pentru a-și apăra fratele mai mic. Ludovic, asemenea marilor regi activi ai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a aliat la început cu prințul de Condé, dar care mai apoi a trecut de partea reginei regente:„îți urez bine ai revenit și sper că voi uita lipsa ta de loialitate“. De asemenea, rămas neplăcut impresionat de Paris și parizieni, va vizita foarte rar acest oraș în timpul domniei sale, ca o formă de protest tăcut față de cei care i-au frânt atât de timpuriu copilăria. Din experiența Frondei a învățat să nu ofere prinților de sânge funcții importante în aparatul de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
De la eveniment au lipsit prințul de Condé și Marea Domnișoară, căzuți în disgrație. Spre deosebire de alte încoronări, Ludovic al XIV-lea a făcut două schimbări în ceremonialul curții, pentru a sublinia faptul că nu a reușit să uite ofensa adusă de parizieni în timpul Frondei. Astfel, dacă înainte oamenii simpli, din popor puteau intra în catedrală în momentul încoronării, la ceremonia sa nu le-a fost permis accesul decât după oficierea slujbei religioase. Chiar și atunci au putut merge până la poartă, iar, după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
încoronării, ceremonialul fastuos, mulțimile care îl ovaționau, și au pus profund amprenta asupra tânărului adolescent. Deși privit cu neîncredere de către politicienii momentului, la scurt timp după încoronare, a dat dovadă pentru întaia oară de curaj și atitudine ofensivă față de guvernul parizian. Evenimentul a fost relatat în lucrările apocrife ale vremii, apărând menționat în Mémoires contenant l'histoire de la régence d' Anne d' Autriche et des premières années de la majorité de Louis XIV jusqu' en 1665, scrisă de un anume Guy Jolt
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de M.L **, conseiller d' etat...., apărută în 1729, în ediție incompletă, publicată de Editura Petitot. Istoricul Richard Wilkinson preia informația, pe care o reproduce în lucrarea sa Louis XIV. Conform relatărilor, în martie 1655 Nicolas Fouquet a convins Parlamentul parizian să revizuiască taxele documentelor legale. Pe 13 aprilie, avocații Parlamentului au hotărât să analizeze legalitatea acestei noi solicitări. De comun acord, camerele Parlamentului s au reunit în ședință extraordinară, fără să-l informeze și pe primul ministru. Acțiunea a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru care Regele Soare a început redecorarea palatului Versailles sunt bine cunoscute și au fost dezbătute pe larg de mulți critici literari și de artă. Regele nu era atașat de capitală și mai ales avea o atitudine rezervată fată de parizieni. Ludovic nu a putut uita agresivitatea lor și nu a putut ierta nesupunerea de care au dat dovadă in timpul Frondei. Stabilindu-și curtea regală și aparatul guvernamental la Versailles, Ludovic al XIV lea a dorit să obțină un control
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Un alt punct de atracție, simbol al monarhiei franceze, sunt și grădinile de la Versailles. După cum am menționat în paginile anterioare, motivul principal al alegerii palatului Versailles drept reședință regală principală a fost puternicul antagonism dintre Ludovic al XIV-lea și parizieni. Motivul mai puțin cunoscut a fost ofensa adusă de către intendentul șef, Nicolas Fouquet, care a construit castelul Vaux le Vicomte, o adevărată bijuterie arhitectonică. Regele, orgolios și impetuos, nu a acceptat ca poziția de arbitru al artelor să fie atribuită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu ar fi îndrăznit să-i jignească sau să-i trateze cu lipsă de respect, nici măcar prinții de sânge. Pe lângă faptul că ei erau cei care redactau rapoartele informative pentru rege, erau la curent cu toate intrigile și scandalurile societății pariziene. Probabil cea mai puțin lăudabilă metodă folosită de Ludovic pentru obținerea informațiilor era cea a deschiderii scrisorilor particulare. A fost nevoie să treacă mulți ani până când cei de la curtea regală să realizeze că orice scrisoare care ar fi putut conține
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Va fi chiar cu putință să inventezi, mixând ludic (dar fără pic de ironie) ceea ce este propriu/specific cu ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor douăzeci și până la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
teologi cât și de oamenii de știință, fapt ce a devenit clar la întâlnirea sa cu de Berulle, cu prilejul disputei pe care acesta a avut-o cu Chandoux. Acesta din urmă, autodeclarat adversar al scolasticii și avînd în societatea pariziană faima de promotor al unei filosofii noi, a fost criticat elegant de către Descartes care a dovedit inconsistența afirmațiilor lui. Lui Chandoux, arată Descartes, îi lipsește ca și scolasticilor, un criteriu prin care să deosebească adevărata știință de eroare sau de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Babis. Vasi, fratele celuilat Babis, îi istorisește lui Babis Vătășescu, fiul lui, episodul parisian. Într-una din zilele secetei din vara anului 1922, Vasi se află la moșia familiei sale din Găvrileni. I se face dor de o ploaie "măruntă, pariziană"25 și ia intempestiv decizia de a pleca la Paris. Vasi ajunge la Paris în 1922. Aici își petrece după-amiezele la cafeneaua Régence jucând șah. Îl întâlnește pe abatele Alphonse, un fost preot militar de origine poloneză, acum agent remizier
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vizitei lui Vasi la Luvru: primul în capitolul patru, când Babis naratorul își amintește de poveștile tatălui său36, iar celelalte în capitolul treisprezece, când Vasi face un rezumat a ceea ce urmează să-i dicteze lui Babis 37 și relatează întâlnirea pariziană cu abatele 38, și, în fine, al patrulea moment când, la finalul relatării experienței pariziene a lui Vasi, acesta, după ce câștigă 380000 de franci pariind la cursele de cai, se întoarce la cafeneaua Régence, unde face cinste 39. O descriere
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
poveștile tatălui său36, iar celelalte în capitolul treisprezece, când Vasi face un rezumat a ceea ce urmează să-i dicteze lui Babis 37 și relatează întâlnirea pariziană cu abatele 38, și, în fine, al patrulea moment când, la finalul relatării experienței pariziene a lui Vasi, acesta, după ce câștigă 380000 de franci pariind la cursele de cai, se întoarce la cafeneaua Régence, unde face cinste 39. O descriere efectivă a celebrului tablou nu există în roman. Totuși, atunci când o evocă prima dată, ajuns
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
religieuse en Russie; Revue critique; Les publications religieuses à l'étranger; Les publications religieuses en Roumanie; Actes officiels; Faits du jour. Informations. Prima secțiune cuprinde șapte studii, dintre care trei ale unor teologi de marcă ai Ortodoxiei ruse din exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]