3,522 matches
-
Glazunov a putut să reconstruiască din memorie uvertura și detaliile importante ale operei pe care compozitorul le cântase la pian în prezența lui. Gândiți-vă de asemenea la dirijorii de excepție, cum ar fi Toscanini sau Karajan, care țin minte partiturile simfoniilor sau opere întregi, ori la oameni de știință, istorici, campioni de șah sau bridge... Să ne oprim asupra cazului lui Veniamin, celebrul mnemonist profesionist rus al cărui număr consta în învățarea în fiecare seară pe o scenă de music-hall
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de efecte secundare de care nici nu te-ai gândi să uzezi dacă nu ar fi o necesitate vitală (...) poemul acesta e o noptieră ticsită de flacoane, cașete fiole, pastile de sticle maro, verzui, înțesată de vase cu imortele, de partituri, parti-pris-uri, dulcețuri de cireșe și de nuci verzi. Puterea colosală de invenție, aglomerările de obiecte asociate, de regulă, arbitrar, dezvăluirea laturii halucinante a lucrurilor comune, himerizarea realului sunt elementele definitorii ale poeziei lui Mircea Cărtărescu. O bună parte dintre ele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
când Încep să scrie, fac literele greșit și au un scris Împiedicat. În plus, elevii cu dislexie pot Întâmpina dificultăți În Înțelegerea instrucțiunilor de orientare, În folosirea unei hărți, În identificarea corectă a părților stângă și dreaptă și În descifrarea partiturilor muzicale. Cei mai frecvenți indicatori ai dislexiei sunt: - persistența dificultăților de citire, În pofida ajutorului suplimentar, precum: descifrarea cuvintelor noi, greșeli la citire, săritul peste rânduri, cuvinte tipărite care devin neclare sau „se mișcă”; - dificultăți persistente la scriere, cuvinte transcrise care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
numește „istorie orală”, care fructifică, în câmpul istoriografiei, cunoștințe obținute prin metode dezvoltate de sociologie. Cum altfel ar putea fi, de exemplu, adusă spre timpul cel mai apropiat „istoria mentalităților” dacă nu descifrând semnificațiile datelor de sondaj, interpretabile în această partitură? Rezultatele anchetelor și sondajelor de opinie au apoi rolul dea informa publicul larg asupra stării de spirit și a tendințelor ce animă conștiința colectivă, ele vizând nu numai alegerile sau domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
perspective ale culturii. Ieșită din lumea culturală a mănăstirilor, asumăndu-și diversitatea anagogică a domeniilor sale, cultura reconstituie cu propriile mijloace “liturghia cosmică” - adică preludiul terestru al doxologiei cerești. Prin chiar firea sa, omul este predestinat acestei slujiri: el este “o partitură muzicală, un imn minunat dedicat atotputerniciei creatoare”. “Slava ta, Hristoase, este omul pe care l-ai așezat ca poet al strălucirii Tale”. “Iluminat încă de pe pămînt, omul se minunează întru totul. El se întrece, în căntări neîncetate, cu puterile cerești
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
ample și degajate (Brillon, 2010). Conform celebrului neurolog (american) A. Damasio (2010), la baza stărilor mentale pe care le numim bucurie (și a variantelor ei) "se află hărți (neuronale n.n. G.A.) având o anumită configurație, ceva de genul unei partituri compuse în cheia plăcerii" (p. 132)71. Când suntem bucuroși, ne simțim integrați, unificați. "Este o comuniune a tuturor părților corpului, brațele se deschid pentru a-l primi pe celălalt sau lumea întreagă". Bucuria înseamnă totodată "comuniunea cu anturajul, cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a ne întâlni, comunica și lucra cu prietenii, cu colegii, a cultiva relațiile cu cei dragi. 71 Alte hărți (neuronale) sunt temeiul stării mentale pe care o numim suferință și care cuprinde stări negative (precum chinul sufletesc, teama, vinovăția, disperarea), "partituri compuse în cheia durerii" (Damasio, 2010, p. 132). 72 E. Fromm vorbește despre: iubirea romantică, iubirea părinească, iubirea frățească, iubirea de sine (1995), iar R. J. Sternberg despre: simpatie (caracterizată prin intimitate), dragoste oarbă (caracterizată prin pasiune), dragoste pustie (caracterizată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lui. Capitolul 13 Cultura ca "lume" Paradigma de "lume" propune un punct de vedere în-globant, ca și cele două precedente. Ea folosește noțiuni transversale (muncă, carieră, convenție, etichetare, negociere, rețele) care leagă actori (statul, profesioniștii, publicul, agenții de recunoaștere), bunuri (partiturile, instrumentele muzicale, discurile...) și acțiuni (producere, distribuție, receptare). După Strauss (1992), o "lume socială" se caracterizează prin mai multe elemente: universuri de discurs, o activitate primară (de exemplu, dansul), tehnologii, o locație, organizări cu o diviziune a muncii mai mult
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
proiectului, ca împlinitori și realizatori, stăm pe ne-temeiul nimicului. În sfârșit, în al treilea rând, jocul nostru nu are cine știe ce calitate: el se înscrie în tiparele prestabilite ale faimosului das Man ― impersonalul "se" ― și cam toți actorii joacă aceeași partitură. Fac și spun cam aceleași lucruri, sânt minați de aceleași idealuri, mode și curente. Cad în aceeași mediocritate, adică reușesc să obțină un caracter mediu al existenței în categoriile căruia intră cu toții. Chipurile lor încep să semene între ele, până
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prevestitor, în alertă, căpătase finețea unui scaner. Disjuncția dintre expresia de pe fața doamnei, împrumutată de la membrii asistenței (privire absorbită, concentrare maximă, interes vădit pentru spusele oratorului), și jocul mâinilor, care avea logica lui și care dezvolta o cu totul altă partitură, m-a fascinat. Pe antebrațul stâng, colega mea ținea o poșetă pe care a mutat-o discret cu mâna dreaptă mai aproape de cot. "Dumnezeule, mi-am zis, te pomenești că începe să mănînce!" în dreptul ei, farfuriile și tacâmurile erau frumos
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neputincioasă conturează acea eschivă pudică de o mare ipocrizie. Bineînțeles că, în cele din urmă, eroina cedează, mîna-pavăză e coborâtă din dreptul ochilor și prințul o ia în brațe. Cam acestea erau lucrurile pe care încercam să le sugerez în partitura mea coregrafică, alcătuită deopotrivă și din câteva figuri preliminare ― poziția de pornire având ceva falnic în ea: piciorul stâng răsucit cu vârful în exterior, laba piciorului drept căzând perpendicular pe el, cu Călcâiul lipit în scobitura labei piciorului stâng, pieptul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
totală pe care mi-o dă cea mai proaspătă, mai egală, mai neobosită iubire a mea. vineri, 9 august Astăzi, trecând pe Boulevard Hausmann, în fața magazinului Lafayette văd cinci-șase inși îmbrăcați în frac, toți blonzi, cântând marșul din Aida, cu partiturile puse pe trepiedele aliniate la marginea trotuarului. E miezul zilei și sânt 30 de grade. Spectacolul unor oameni îmbrăcați în negru în plin soare, suflând de zor în alămurile strălucitoare, cu sudoarea curgîndu-le de pe față pe gulerul tare al cămășii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe covorul cu nuanțe sângerii, re-făcînd, patetic și "expresiv", toate locurile comune ale coregrafiei clasice. O clipă mai târziu, Andrei țâșnea lângă mine: "răpiți" de furorul propriului nostru joc, am dansat asemeni unui cuplu îndelung versat, trecîndu-ne unul altuia când partitura Prințului, când pe cea a Lebedei Albe. Cum arătam oare, amândoi îndesați și negricioși, încercînd să despicăm aerul cu grație sporită și avansând unul către altul pe vîrfuri? După "spectacol", unul dintre pictorii băcăuani, aflat în salon, a venit la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o persoană plină de imaginație, tot trăgând apa prin teatru, recunoaște cu o franchețe totală: La urma urmelor eu scriu PENTRU teatru. Și, când colo, un manuscris teatral nu-i nici măcar SCRIS ca lumea, e mai degrabă notat asemenea unei partituri, e asemenea unei cârje destinată unora pe cât posibil câtuși de puțin schilozi, având și o calitate odorifică care nu trebuie descrisă penibil de corect, pentru că ține de caracterul intrinsec al sistemului. Un teatru veritabil în formă scrisă e încarnat într-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vorbesc diferit. În acest moment, grupul a devenit mai puțin un grup mic și mai mult o organizație formală. 6.1.2. Tipologia grupurilor Grupuri primare și grupuri secundare. Există multe tipuri diferite de grupuri sociale și, fiecare, joacă o partitură diferită în viețile noastre. Studiul grupurilor și proceselor ce se desfășoară în grup încep prin distingerea între grupurile care realizează funcții diferite pentru oameni și societate. Una dintre distincțiile centrale între grupuri este între acelea în care noi avem legături
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cântă la pian Corelli și alte lucruri pretențioase cu dexteritate, fiind școlită anume. Medicinistul Felix cântă și el la pian și deține vioară. Vărul său, maniacul Titi, pretins pictor, are și el vioară, dar cântă numai după ureche, deși colecționează partituri. În același roman, epicureul Leonida Pascalopol cântă la flaut, singur, acasă. Nu știm ce anume. O pianistă desăvârșită e doamna Alice Deleanu care are pian la Medeleni și primește partituri de Bach din străinătate. Un model al său e însăși
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și el vioară, dar cântă numai după ureche, deși colecționează partituri. În același roman, epicureul Leonida Pascalopol cântă la flaut, singur, acasă. Nu știm ce anume. O pianistă desăvârșită e doamna Alice Deleanu care are pian la Medeleni și primește partituri de Bach din străinătate. Un model al său e însăși mama autorului, fiica lui Gavril Muzicescu, pianistă și profesoară la conservator. Fata ei din roman, Olguța, cântă de asemeni la pian. Muzica clasică e prezentă intens în romanele lui Alexandru
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ryan, Narrative across Media. The Languages of Storytelling, Lincoln, University of Nebraska Press, 2004, p. 276 </footnote> care divizează câmpul de manifestare al relației dintre muzică și literatură în trei categorii: literatură în muzică în care include elementele paratextuale din partiturile muzicale, muzică și literatură în care include textele interpretate pe muzică, și muzică în literatură în care include pasajele muzicale imaginate din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Ryan, Narrative across Media. The Languages of Storytelling, Lincoln, University of Nebraska Press, 2004, p. 276 </footnote> care divizează câmpul de manifestare al relației dintre muzică și literatură în trei categorii: literatură în muzică în care include elementele paratextuale din partiturile muzicale, muzică și literatură în care include textele interpretate pe muzică, și muzică în literatură în care include pasajele muzicale imaginate din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Ryan, Narrative across Media. The Languages of Storytelling, Lincoln, University of Nebraska Press, 2004, p. 276 </footnote> care divizează câmpul de manifestare al relației dintre muzică și literatură în trei categorii: literatură în muzică în care include elementele paratextuale din partiturile muzicale, muzică și literatură în care include textele interpretate pe muzică, și muzică în literatură în care include pasajele muzicale imaginate din textele literare. Kafalenos mai arată că Lawrence . interpretativă și care deschide perspective atât în câmpul muzicii instrumentale/untexted
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
contopirea primelor două romane într-unul singur (Viață dublă) marchează, am văzut, un moment de hotar, după care toată literatura amfitrionului de la Sburătorul se scrie aproape mecanic, cu același gen de "idei", personaje și situații-tip, integrate însă în niște partituri narative mult mai complexe, la rândul lor orchestrate simfonic, în compoziții-ciclu. Or, cum aproprierea metodei acesteia "muzicale" (ce va contribui, implicit, la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
procedeele teatrului popular (vodevilul, farsa), cărora Lovinescu încearcă să le atribuie o altă funcționalitate, astfel încât comicul să devină nu doar excesiv, de o primitivitate asumată lucid (foarte pe gustul lui Caragiale, de pildă), ci mai cu seamă "dureros", plasând astfel partitura epico-dramatică în proximitatea previzibilă a melodramei. Romanul debutează totuși, așa cum am avut prilejul să constatăm, în maniera unei narațiuni realiste obișnuite, axate pe descrierea amănunțită a mediului social și a unor comportamente tipice. Dacă ar fi dat curs temei anunțate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi salvat nici de cele mai frumoase lumini ale scenei contemporane: acelea ale lui Strehler"233. Compuse excelent, cu seriozitate și intuiție rafinată a artisticului fluidizat în estetic, discursurile confirmă nu numai modernitatea în gândire și metode, ci și maturitatea partiturii analitice bazată pe un cumul semnificativ de cunoștințe. Discursul despre cazul românesc este menit să combată frustrarea așezării lui de către occident sub un con de umbră neprielnic și sub registrul cinic al comunismului. Discursul despre artă e o ancorare în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
conflictelor, progresia acțiunii și a relațiilor dintre eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic (narare prin re prezentare), fiindcă discursul personajelor substituie discursul naratorului, textul devenind astfel o „partitură“ pe mai multe voci. În proza postmodernă, deconstruirea textului narativ clasic determină „suprapunerea vocilor“ (stil indirect liber/indirect înlănțuit). - Dialogismul poate apărea și în creația lirică, mai ales în lirica populară, ca formă discursivă ce aduce în primplan cele două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
CONSTANTIN CIOPRAGA PARTITURI ȘI VOCI Poeți ai acestui timp Coperta: Mihai Bujdei CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR DIN ROMÂNIA (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA CONSTANTIN CIOPRAGA PARTITURI ȘI VOCI Poeți ai acestui timp EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 POEZIA UN UMANISM
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]