6,839 matches
-
taine, Pe care tu le aduci, ninsoare. Câmpul vopsit în alb intens, Având culoarea crinilor curați, Aducând un nesfârșit imens, Din îngemănarea fulgilor imaculați. Copiii zburdă și aleargă, Prin plapuma de zăpadă, Ca săniile să le meargă, Nici nu le pasă că au să cadă! Referință Bibliografică: ZILE DE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ZILE DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346236_a_347565]
-
feature=mh lolz ... Tăcerea... de Cristian Gabriel Groman la 11 decembrie 2010 S-a așternut tăcerea și sufletul mi-e gol... Și o durere surda mă apasă... E noapte și doar stelele mă văd... Dar lor, sunt sigur ca puțin le pasă... A fost o vreme când luăm totu-n râs... Și nu-mi pasă de viață, nici de moarte... Acum, simt că mă pedepsește Dumnezeu... Pentru că știu că nu te pot avea aproape... Mă rog la Dumnezeu să-mi ia durerea
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
așternut tăcerea și sufletul mi-e gol... Și o durere surda mă apasă... E noapte și doar stelele mă văd... Dar lor, sunt sigur ca puțin le pasă... A fost o vreme când luăm totu-n râs... Și nu-mi pasă de viață, nici de moarte... Acum, simt că mă pedepsește Dumnezeu... Pentru că știu că nu te pot avea aproape... Mă rog la Dumnezeu să-mi ia durerea... Pentru că de la zi la zi e tot mai mare... Deși eu te iubesc
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
list=FL4CnsEp3HgGtiAZVvAIWlyQ&feature=mh lolz... Tăcerea...de Cristian Gabriel Groman la 11 decembrie 2010S-a așternut tăcerea și sufletul mi-e gol...Și o durere surda mă apasă...E noapte și doar stelele mă văd...Dar lor, sunt sigur ca puțin le pasă...A fost o vreme când luăm totu-n râs...Și nu-mi pasă de viață, nici de moarte...Acum, simt că mă pedepsește Dumnezeu... Pentru că știu că nu te pot avea aproape...Mă rog la Dumnezeu să-mi ia durerea
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
așternut tăcerea și sufletul mi-e gol...Și o durere surda mă apasă...E noapte și doar stelele mă văd...Dar lor, sunt sigur ca puțin le pasă...A fost o vreme când luăm totu-n râs...Și nu-mi pasă de viață, nici de moarte...Acum, simt că mă pedepsește Dumnezeu... Pentru că știu că nu te pot avea aproape...Mă rog la Dumnezeu să-mi ia durerea...Pentru că de la zi la zi e tot mai mare...Deși eu te iubesc
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
la 6 octombrie 2010... XXXI. ...ANOTIMPURI..., de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011. ...Anotimpuri... Anotimpuri-atat de lungi, ca veacuri au trecut... Scurgandu-se-n singurătate și-n tăcere... Dar ție nu-ți mai pasă cât te iubesc de mult... Sau ți-a păsat vreodată, te-ntreb, de-a mea durere?... Poate-ntr-o zi ploioasa, cănd singură vei fi... Îți vei aduce-aminte cât te-am iubit de mult... Dar sufletul mi-e mort, nu
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
vei mai găsi... Departe sunt de viață și de al ei tumult... de Cristian Gabriel Groman ... Citește mai mult ...Anotimpuri...Anotimpuri-atat de lungi, ca veacuri au trecut...Scurgandu-se-n singurătate și-n tăcere...Dar ție nu-ți mai pasă cât te iubesc de mult...Sau ți-a păsat vreodată, te-ntreb, de-a mea durere?...Poate-ntr-o zi ploioasa, cănd singură vei fi...Îți vei aduce-aminte cât te-am iubit de mult...Dar sufletul mi-e mort, nu
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
să înfrunt neantul lui Heidegger și al lui Jaspers, să opun găurii negre din centrul Căii lactee credința mea creștină a veșniciei duhului, să-mi tot repet că nu-s numai materie ci și spirit și că deci nu-mi pasă de găurile negre”. În privința înrâuririi pe care o poate avea teroarea în literatură, în primul rând a valorilor în formare, problemă abordată de Nicolae Băciuț, părintele de la Rohia răspunde (răspuns care din păcate, este valabil și azi, poate mai mult
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
să fii și când o căprioară- De vreau sa plec, as vrea să stărui Plecarea mea, aș vrea ca să te doară, Și ușa să o-nchizi și storul la fereastră Și să îmi spui încet, că doar de mine-ți pasă! Referință Bibliografică: Femeii pierdute / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FEMEII PIERDUTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356131_a_357460]
-
se-ndoaie e greu să ții în frâu suspicii ce te ridica sau ... coboară ușor s-aprinzi e, artificii dar ai de grija... te doboară ! PLACIDOTROCUL plâng norii-n cenușa zimțata și mușcă din rana cea nouă ...ce dacă? cui pasă de haina-mi căzută de vorbă trântită amară și slută? cui pasă că zgârii cu unghia-n cer când vise se nasc și pier în mister, ca ... cel cer al meu străin e acum, ca vraja s-a rupt și
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
sau ... coboară ușor s-aprinzi e, artificii dar ai de grija... te doboară ! PLACIDOTROCUL plâng norii-n cenușa zimțata și mușcă din rana cea nouă ...ce dacă? cui pasă de haina-mi căzută de vorbă trântită amară și slută? cui pasă că zgârii cu unghia-n cer când vise se nasc și pier în mister, ca ... cel cer al meu străin e acum, ca vraja s-a rupt și-i moartă în drum? placid mă tocmesc cu vântul răscruce de ce nu
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
place să semăn bunătate, iubire Îmi place sămânță prieteniei s-o ud Îmi place speranța în suflet s-aduc Îmi plac frumusețile interioare Îmi plac oamenii cu minți sclipitoare Am spus tuturor ce îmi place .....se știe! Dar cui îi pasă....ce îmi place mie ? Referință Bibliografica: ÎMI PLACE / Mariana Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎMI PLACE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368930_a_370259]
-
vântul s-asculte false rugi... Vezi, trist e și cuvântul ce-n van îl tot îndrugi. Sunt trist doar câte-odată, când pe grumaz simt jugul minciuni-n glod brodată ce-n noi își poartă plugul. Sunt trist dar... cui îi pasă? Sunt doar un bot de lut. Sunt trist dar stau acasă, cuminte... revolut. (în spatele oglinzilor) Referință Bibliografică: sensuri / Eugen Emeric Chvala : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Eugen Emeric
SENSURI de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368956_a_370285]
-
să-și înlocuiască Aripile mult prea mici, Cu o flotă ce-o să crească Precum cârdul de furnici, Nimeni să nu îi perturbe Viața plină de huzur, S-aibă drumuri fără curbe, Timp în care țara-i ciur. Vulturului nu îi pasă Din înalt privind în jos C-ai lui semeni n-au pe masă Nici fragmentul unui os. Ce contează când ai totul Cum nicicând nu ai visat, Și te miri și tu de tortul Ce crezi că l-ai meritat
VULTURUL SI FAUNA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368966_a_370295]
-
mata moartă și a aruncat-o în grădina consulatului! Adică pe terenul acestora. De frică, toți pro-consulii au luat-o la goana, care încotro! În acel moment, marțialul Fulga, îi plasează lui pr. Prunduș balonul... Acesta printr-o molifta o pasează spre poziția deținută de GMV, dar profesorul lipsind de pe teren, după cum v-am spus, mingea se duce în plată domnului direct spre poartă lui Grecea I. Întrucât nici acesta nu se află la datorie, având de eliberat niște pașapoarte UE
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Pam, pam, pam, pam, pam! Con-su-latu! Con-su-lungu!” mai abitir că microbiștii români la meciurile echipei naționale. Repriză a doua a fost fără sare și piper! Vlădicii obosiseră, iar proconsulii își pierduseră orice speranță de victorie. Dar surpriză! Grecea ÎI îi pasează lui Grecea III. Acesta prin forfecare trimite balonul spre unu’ de la Rapid, apoi din nou la Grecea ÎI, dar intervine cu măiestrie părintele Prunduș, care câștigă mingea și i-o pasează lui Fulga. Acesta într-un dribling de „spirit românesc
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
orice speranță de victorie. Dar surpriză! Grecea ÎI îi pasează lui Grecea III. Acesta prin forfecare trimite balonul spre unu’ de la Rapid, apoi din nou la Grecea ÎI, dar intervine cu măiestrie părintele Prunduș, care câștigă mingea și i-o pasează lui Fulga. Acesta într-un dribling de „spirit românesc” o trimite direct la Capul Rocă (Nu, nu în Portugalia!!!). Rocă se ține de cancanuri și trimite mingea după iepuri, acțiune care îl supără și mai tare pe nea Pricop. Acesta
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ȘI TU... ȘI EU... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Disimulăm că nu doare când doare, că nu ne pasă când murim de dor, că greul poartă haine de ușor deși abia se ține pe picioare. Disimulăm când frigul ne e-n oase că ne e cald și chiar că asudăm, când lupta se-ntețește că luptăm deși n-avem
ȘI TU... ȘI EU... de AURA POPA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369078_a_370407]
-
că le voi putea reînvia... și că le voi reașeza cu grijă în pântecul clepsidrei... Nu reușesc! Oricât aș lupta să le salvez, ele se strecoară... monoton, lunecând de pe cadranul ceasului, direct în mâinile Infinitului de neatins. Timpului nu-i pasă și nici nu are răgaz, să-mi salveze orele mele, care se sting încet, pe rînd, una cîte una, pînă la... Sfârșit. Din nou, plin de încăpățânare, gândul nu-mi da pace; mă întreabă, ce va fi la... Sfârșit? Va
ROCHIA MEA CEA NOUĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369111_a_370440]
-
la familiile lor, că le vor putea îndeplini dorințele. Că nu vor fi nevoiți să-și privească copii în ochi și să le spună că țara lor nu le permite să-și îndeplinească visul. Că,de fapt, nimănui nu-i pasă de ei. Că fiecare vrea totul, dar nimeni nu vrea ca tu să reușești în viață. Că nu poți să visezi. Că nu ai voie să te trezești, că trebuie să fii obedient și să fii mulțumit cu ce ți
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
epopee Cu poalele în cap că o femeie Cu coapse de gazela fin bronzate La fel ca ale tale, dar mai adevărate 2 Tot adăstînd în cerul albastru de niciunde În care se reflectă istorii ancestrale Mi-am regăsit menirea pasînd spăsit pe unde Și chiar am scris istorii din vremuri cavernale 3 Eram corăbierul ce dispărea în valuri Eram și marinarul legat de un catarg Ce-și risipea durerea că valul între maluri De care cu-ndurare și astăzi eu
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
putea fi invidiata de colecționarii de carte veche, aparent Mărțina Herseni nu pare sensibilă la legendele locului în care a ajuns, și nici la detaliile evidente care fac din fosta abație cisterciana un punct evident, de atracție turistică. Ce-i pasă ei că... basilica fără nume a fost refăcuta din temelie de Ordinul Cricuaților, după ce de tot atâtea ori, mai apoi, a fost trecută iarăși și iarăși, prin jaf și fos pus de semnițiile Asiei galbene? Și ce dacă din tot
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
mai mult sau mai putin atrăgătoare pentrz arheologii de astăzi. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detașii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monumente arhitectonice ce se dezintergrează în irgasie și nepăsare umană. -Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care, privesc lumea prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la ,,spartul târgului,, da bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii, care
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
acela frumos devine straniu, pentru că nu are umbră. Ea trece cu privirea peste o vitrină, peste o altă masă acoperită cu sticlă... Înăuntru, securizate, stau exponatele, obiectele care odată aveau darul s-o atragă hipnotic. Acum, Mărținei nu-i mai pasă de antichități inedite, nici de concurență. Pur și simplu, matură cu privirea de sus în jos și de la dreapta la stanga, apoi, înapoi... la rand toate rafturile,- provește absența peste peretele bordat cu artefacte medievale, dintre care, unele, fac obiectul licitației
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu artefacte medievale, dintre care, unele, fac obiectul licitației din luna următoare. Se anunță un eveniment unic și pentru care, recunoșate, a fost o vreme în care, ea l-ar fi așteptat cu sufletul la gură. Acum nu-i mai pasă nici de artă, nici de afacere. Sub mănușile fine și lungi până la coate, simte mâncărimea eczemei cu care s-a pricopsit peste noapte. Pentru nimic în lumea nu ar face un gest greșit, nu s-ar scarpină că p taranca
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]